Subiectul anterior :: Subiectul următor |
Autor |
Mesaj |
o_serar
Data înscrierii: 19/Sep/2008 Ultima vizita: 01/Iun/2022 Mesaje: 174 Locație: Timisoara
|
Trimis: Dum 01 Feb 2009 00:07:54 Titlul subiectului: Sisteme de franare |
105287 |
|
Care este modalitatea de franare a tramvaielor prin inversarea polaritatii motorului? sau prin sabotii de frana ca si la tren?
Aceasta chestiune... chiar ma depaseste |
|
Sus |
|
|
smilex
Data înscrierii: 27/Feb/2008 Ultima vizita: 11/Mai/2022 Mesaje: 84 Locație: Arad
|
Trimis: Lun 02 Feb 2009 10:03:03 Titlul subiectului: |
105358 |
|
Tramvaiul are 3 sisteme de franare:
-frana reostatica (de motor)
-cu saboti (tip auto, sa zicem)
-cu patine
Frana curenta este reostatica, folosind motorul de tractiune pe post de generator care debiteaza pe un reostat a carui rezistenta electrica scade odata cu viteza, automatizat (T4R,D) sau manual (TG).
Frana cu saboti foloseste la viteze foarte mici sau stationare atunci cand motoarele nu mai pot debita curent in regim de generator.
Frana cu patine este de urgenta. Este, de fapt,un electromagnet a carui intrefier se afla deasupra liniei si care, alimentat, se lipeste de linie (cateva mii kg forta fiecare).
La franare de urgenta pot fi actionate toate sistemele. |
|
Sus |
|
|
ionascu-robert
Data înscrierii: 29/Mar/2008 Ultima vizita: 15/Aug/2009 Mesaje: 20 Locație: Craiova
|
Trimis: Lun 02 Feb 2009 22:50:56 Titlul subiectului: |
105395 |
|
Toate patinele sunt actionate electromagnetic? |
|
Sus |
|
|
Dr2006
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 16/Dec/2011 Mesaje: 2182 Locație: Bucuresti 6
|
Trimis: Mar 03 Feb 2009 19:15:42 Titlul subiectului: |
105454 |
|
Da... de fapt pe asta se bazează principiul lor de funcționare... la trecerea curentului prin ele devin magneți și așa se lipesc pe șină.
Ultima modificare efectuată de către Dr2006 la Mie 04 Feb 2009 10:44:34, modificat de 1 dată în total |
|
Sus |
|
|
TATRA
Data înscrierii: 04/Dec/2005 Ultima vizita: 02/Noi/2012 Mesaje: 556 Locație: Iasi
|
Trimis: Mar 03 Feb 2009 21:12:33 Titlul subiectului: |
105472 |
|
Dar frana pneumatica cui o lasam? Vezi vagoanele GT4.
o_serar, daca doresti amanunte, citeste caracteristicele fiecarui tip de tramvai din aceasta sectiune si vei afla mai multe.
Tatra este singurul tip de tramvai, stiut de mine, care are patinele alimentate la 24 V, la celelalte vagoane alimentarea facandu-se pe tensiune de la retea (600 sau 750 V). Daca mai stiti si altele va rog sa completati. |
|
Sus |
|
|
Dr2006
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 16/Dec/2011 Mesaje: 2182 Locație: Bucuresti 6
|
Trimis: Mie 04 Feb 2009 10:47:00 Titlul subiectului: |
105498 |
|
TATRA a scris: | Tatra este singurul tip de tramvai, stiut de mine, care are patinele alimentate la 24 V |
Nu (mai) este singurul... și V3A-93-urile (și ce s-a mai produs după ele) au patine la 24V. E posibil însă ca la tramvaiele din ,,țările cu apă caldă" (deci nu produse în republici bananiere) să se folosească de mult acest sistem (am văzut patine de Rathgeber M5.65 acționate și rămâneau așa minute bune (la nevoie), nu începeau să miroasă a ars ca la Ep/V3A și remorcile lor). |
|
Sus |
|
|
smilex
Data înscrierii: 27/Feb/2008 Ultima vizita: 11/Mai/2022 Mesaje: 84 Locație: Arad
|
Trimis: Joi 05 Feb 2009 04:41:04 Titlul subiectului: |
105579 |
|
Frana pneumatica e un termen impropriu. E vorba de frana cu saboti care poate fi actionata pneumatic, hidraulic sau electric. Indiferent de tip, e acelasi principiu. Ferodourile de pe saboti strang pe un disc de frana solidar cu osia sau pe fulia motorului.
Patinele nu pot fi altfel decat electromagneti. Se pot alimenta la 24V sau 750V si 24V. Nu se mai construiesc vagoane (cred) cu patine numai la 750V, sunt nesigure, disparitia tensiunii de alimentare (750V) duce la imposibilitatea folosirii franei de urgenta. |
|
Sus |
|
|
ubu.roi
Data înscrierii: 15/Ian/2009 Ultima vizita: 11/Noi/2010 Mesaje: 21 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Joi 05 Feb 2009 13:30:05 Titlul subiectului: |
105592 |
|
Sa inteleg ca vatmanul poate actiona separat fiecare din aceste sisteme de franare? Adica are un buton/levier/controller (scuze, nu stiu termenul exact) pentru fiecare? Daca da, le actioneaza pe fiecare intr-o anumita ordine pana la oprirea totala a tramvaiului?
Ce se intampla intr-o situatie de urgenta, cum le actioneaza pe toate simultan? Are un buton global sau ceva de genul asta? |
|
Sus |
|
|
Dr2006
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 16/Dec/2011 Mesaje: 2182 Locație: Bucuresti 6
|
Trimis: Joi 05 Feb 2009 20:25:23 Titlul subiectului: |
105644 |
|
ubu.roi a scris: | Sa inteleg ca vatmanul poate actiona separat fiecare din aceste sisteme de franare? |
Da. Plus diverse combinații (spre exemplu, la Tatre patinele intră la viteze sub 10 km/h dacă nu sunt comandate separat, la V3A sunt complet separat, iar la V3A-CH-PPC intră pe ultima poziție de frână a manetei).
Citat: | Ce se intampla intr-o situatie de urgenta, cum le actioneaza pe toate simultan? Are un buton global sau ceva de genul asta? |
Buton, pedală, levier.... în funcție de cum au gândit cei care au produs vagonul. |
|
Sus |
|
|
smilex
Data înscrierii: 27/Feb/2008 Ultima vizita: 11/Mai/2022 Mesaje: 84 Locație: Arad
|
Trimis: Sâm 07 Feb 2009 08:55:40 Titlul subiectului: |
105705 |
|
E mult de vorbit despre asta. Ca s-o scurtam, hai sa vorbim numai de tatre.
Cum am spus, frana curenta e reostatica. Aceasta are 5 trepte, care presupun 5 valori a curentului de franare constante si corespunzator crescatoare fiecarei trepte de franare (aprox. 180A-350A). Selectarea treptei de frana o face vatmanul prin apasarea mai adanca a pedalei de frana. Dupa treapta 5, mai jos, pedala actioneaza sabotii, iar mai jos, patinele.
La o franare normala, vatmanul franeaza reostatic (de obicei tr.1), iar cand vagonul nu mai are frana reostatica (viteza prea mica), vatmanul calca mai jos, actionand sabotii, moment in care, prin constructie, poate bloca pedala. Nu exista motive de a folosi patinele. Fara a intra in detalii, vagonul este astfel conceput, ca daca in timpul franarii, pedala se blocheaza de vatman la saboti, vagonul va frana reostatic pana la disparitia curentului de frana, apoi vor intra sabotii (sub 5 km/h).
Franarea de urgenta, presupune ca vatmanul calca pedala de frana pana jos, la patine, iar inaintea actionarii pedalei nu exista curent de frana. Prin constructie (fara detalii), in acest caz, sabotii vor intra in functie chiar daca apare curentul de frana iar patinele vor fi actionate de pozitia jos maxim a pedalei. Adica intra in functie toate sistemele de franare (reostatic tr. 5 - 350A). Patinele intra la orice viteza.
Fiecare tip de tramvai are cate o solutie pentru actionarea franei. La unele tipuri (ex: TG) exista posibilitatea actionarii absolut independente a fiecarui sistem de frana, dar dupa parerea mea, Tatra e de departe cel mai comod si practic. |
|
Sus |
|
|
octav_vasi
Data înscrierii: 08/Noi/2007 Ultima vizita: 17/Mar/2010 Mesaje: 11 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Joi 12 Feb 2009 13:49:03 Titlul subiectului: sisteme de franare |
105961 |
|
Tram - V3A toate modelele, au 4 sisteme de franare si anume:
-1) frana reostatica, sau frana de motor aceasta fiind frana de baza a tramvaiului (foloseste curent generat de motoare). Se afla pe axa 1, 2 si 7, 8.
-2) frana de stationare: aceasta poate fi electrica, hidraulica sau pneumatica. Se mai spune si FEDERE si este eficienta de la 5 km/h. Se afla pe axa 1, 2 si 7, 8.
-3) frana cu patina: se alimenteaza la 24v (se mai numeste frana de urgenta) si se actioneaza separat fata de celelalte sisteme de franare. Este un electomagnet ce calca pe linie prin magnetizare. Se afla cate 2 pe boghiu, total 8.
-4) frana cu solenoid: se actioneaza electric cu curent generat de motoare in timpul mersului, iar in timpul stationari cu curent 24 v. Este o bobina electromagnetica cu resort ce actioneaza pe axa 5, 6. Cu bacuri pe un ferodou pe axa 5 si 6.
Franele de la punctele 1, 2, 4 se actioneza simultan si prin o anumita ordine din controler sau mansa (depinde de tipul tramvai)
Iar frana cu patina sau urgenta se actioneaza separat printr-un anumit comutator (dupa model tram). |
|
Sus |
|
|
smilex
Data înscrierii: 27/Feb/2008 Ultima vizita: 11/Mai/2022 Mesaje: 84 Locație: Arad
|
Trimis: Sâm 14 Feb 2009 21:15:20 Titlul subiectului: |
106096 |
|
Conform locatiei, in Arad nu avem V3A, dar din cele descrise mai sus, sistemele de la punctele 2 si 4 sunt unul si acelasi. Cel de la 4 "cu solenoid", este o simulare a franei reostatice pe axele unde probabil nu exista motor. Cazul este asemanator B4D (remorca T4D). Sunt sigur ca cele doua sisteme folosesc ambele saboti de frana, probabil pe un disc de frana de pe osie. Modul lor de actionare difera ca si rolul lor, dar le incadrez in "frana cu saboti". Evident, acesta e un punct de vedere personal, nu doresc sa contrazic. |
|
Sus |
|
|
OAB
Data înscrierii: 25/Noi/2005 Ultima vizita: 10/Mai/2022 Mesaje: 1621 Locație: Cluj
|
Trimis: Dum 15 Feb 2009 01:01:56 Titlul subiectului: |
106110 |
|
Citat: | Cum am spus, frana curenta e reostatica. Aceasta are 5 trepte, care presupun 5 valori a curentului de franare constante si corespunzator crescatoare fiecarei trepte de franare (aprox. 180A-350A). |
Cele 5 trepte de franare amintite mai sus se pastreaza in cazul tramvaielor care au fost gandite ca reostatice, dar au primit, ulterior, chopper? Calatorind cu astfel de tramvaie am observat ca tiuitul superenervant specific chopperului KT4D-urilor clujene* apare cu o fractiune de secunda inainte de a incepe franarea. Daca observatia mea e corecta, ce inseamna asta?
-motorul trece in regim de generator exact cand incepe sa se auda tiuitul iar curentul este introdus in retea
-chopperul are un regim intermediar, inainte ca motorul sa functioneze in regim de generator si sa introduca curent in retea
* Sunetul puternic al chopperelor (produse la INDA Craiova) a fost remarcat si de Radub in anul 2006. |
|
Sus |
|
|
Dr2006
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 16/Dec/2011 Mesaje: 2182 Locație: Bucuresti 6
|
Trimis: Dum 15 Feb 2009 04:59:47 Titlul subiectului: Re: sisteme de franare |
106117 |
|
octav_vasi a scris: | -1) frana reostatica, sau frana de motor aceasta fiind frana de baza a tramvaiului (foloseste curent generat de motoare). Se afla pe axa 1, 2 si 7, 8. |
De fapt inversează sensul curentului prin motoare. Curentul astfel generat e debitat în rezistențele de frână de pe acoperiș, unde se pierde sub formă de căldură. Dacă vagonul e prevăzut cu frână recuperativă (implicit cu un chopper) se debitează curentul înapoi în rețea prin pantograf. Dacă disjunctorul e deconectat (se recomandă deconectarea lui pe piesele de seprație, că altfel faci scurt dacă frânezi, că nu ai cum să bagi curentul în rețea), curentul rezultat e trimis la rezistențele de frânare.
Citat: | -2) frana de stationare: aceasta poate fi electrica, hidraulica sau pneumatica. Se mai spune si FEDERE si este eficienta de la 5 km/h. Se afla pe axa 1, 2 si 7, 8. |
Pneumatica era la V2A-urile din Iasi. Restul nu au avut asa ceva. Federul este frâna de staționare cu resort de acumulare, deci mecanică (deși e blocată/deblocată electric)... se poate debloca și manual, cu o cheie speciala. Se găsește pe boghiurile motoare. Federul este blocat cu o tensiune de 24V și deblocat cu 750 (sau 600 ori 825V, după caz și după oraș). Frâna hidraulică presupune existența unor pompe și a lichidului de frână (la feder sau frână pneumatică nu ai nevoie de așa ceva). Ele se blochează mai rar și se pot debloca tot cu o cheie specială.
Citat: | -3) frana cu patina: se alimenteaza la 24v (se mai numeste frana de urgenta) si se actioneaza separat fata de celelalte sisteme de franare. Este un electomagnet ce calca pe linie prin magnetizare. Se afla cate 2 pe boghiu, total 8. |
La 24V la modelele mai noi. La 750V pe alea vechi (Ep/V3A, V2A clasic, V3A clasic)
Citat: | Iar frana cu patina sau urgenta se actioneaza separat printr-un anumit comutator (dupa model tram). |
La V3A-93-CH-PPC e pe ultima pozitie de frana a mansei. Desigur, exista si buton dedicat pe bord pentru ele. Conform regulamentelor și descrierii tehnice ale tramvaielor respective, la Ep, V2A V3A-93/93M/H (nu știu dacă și la CH-PPC), acționarea frânei de urgență este însoțită de atenționare sonoră. Practic, e enervantă rău soneria și se ,,mânărește" imediat cum iese tramvaiul din revizie.
@smilex: la Tatre, la apasarea puternica a accelerației sau frânei, curenții (,,curent" este un termen folosit în general în electrotehnică pentru a descrie intensitate curentului) pot depăși valorile maxime recomandate (~400 A). Această depășire poate avea consecințe grave asupra stației de redresare (la un asemenea consum, echipamentele se vor deonecta automat) dar și a tramvaiului respectiv (arderea motoarelor, mă rog... a periilor lor și tot ce rezultă din asta). La unele T4D se montaseră niște dispozitive care să taie accelerația (nu știu dacă și frâna) la atingerea unei valori a intensității (probabil 380 - 390 A). La T4R se poate depăși lejer valoarea de 400A, cu consecințele expuse mai sus.
Cred totuși că solenoidul are rol mixt acolo (pe unde mai merge, că la V3A-urile noastre în general e dezactivat... că e greu de controlat și strânge prea tare, cu rezultate dezastruase asupra roților, care se tocesc cum nu trebuie și rezultă zone plane, ,,felcuri" cum le spun vatmanii, care sunt foarte enervante: zgomot, zdruncinături, distrug linia ș.a.m.d.). Adică e folosit combinat și cu frâna reostatică (eventual recuperativă... dar el nu are ce să debiteze) pe post de frână electrică, dar și pe post de frână de staționare.
@OAB: auzi ,,țiuitul" cu o fracțiune de secundă înainte, deoarece toate comenzile date de vatman pentru comandarea tramvaiului (accelerație și frână) trec întâi prin computerul care gestionează chopperul, nu mai e ca la acționarea reostatică să bagi/scoți pur și simplu rezistențe în/din circuit. La frânarea reostatică motorul se învârte invers deci oricum produce energie electrica, energie ce se pierde sub forma de căldură în rezistențele de frână. Prin introducerea chooperului, acesta gestionează respectiviul curent electric și îl introduce în rețea atunci când disjunctorul e conectat (vezi ce am scris mai sus). |
|
Sus |
|
|
octav_vasi
Data înscrierii: 08/Noi/2007 Ultima vizita: 17/Mar/2010 Mesaje: 11 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Dum 15 Feb 2009 10:33:38 Titlul subiectului: pentru Smilex -sisteme de franare- |
106119 |
|
Frana cu solenoid nu este aceiasi cu federe-le, si anume federele sunt ptr. stationare iar solenoidul ajutatoare ptr reostatica. 70% este asemanatoare deoarece foloseste bacuri pe ferodou ca federele dar are alt rol.
Si ca sa nu faca flecuri pe roti (caci cam asa se intampla) se regleaza mai larg,dar aici depinde de persoana de la intretinere care trebui sa faca reglajul unde de obicei le regleaza dupa ochi.
Noi manipulantii insistam pe functionarea solenoidului deoarece ne ajuta foarte mult la franare, dar din pacate accesta nu prea functioneaza fiind un reper prost (ruperea timoneriei,arderea solenoidului). Si cum traim in Romania....se cam renunta la el |
|
Sus |
|
|
smilex
Data înscrierii: 27/Feb/2008 Ultima vizita: 11/Mai/2022 Mesaje: 84 Locație: Arad
|
Trimis: Mar 17 Feb 2009 12:03:55 Titlul subiectului: |
106229 |
|
In ce priveste vag. T4R, curentii (limbaj nepretentios) de mers sunt reglati automat prin insasi constructia aparatajului electric. In tr. 5 ating valori de 450A. Daca linia este uscata (fara patinaj) nu exista nici un pericol de a defecta ceva. Daca vagonul are probleme el este deja defect. Curentii de mers se regleaza la aceasta valoare de personalul specializat prin incercare pe viu. Vagonul trebuie sa funcioneze. Statile de redresare in Arad decupleaza la 1500A. Curentii de franare debiteaza pe un reostat (accelerator), sunt limitati de aceiasi solutie constructiva, iar frana se poate bloca oricand fara probleme (eventual cu protestele calatorilor) in caz contrar vagonul este defect. Ma ocup cu probleme mai sus descrise si prin asta certific ceea ce spun. Personal am facut astfel de reglaje (sute, poate). In plus, T4D are un sistem antipatinaj nu foarte eficace. |
|
Sus |
|
|
MYSU
Data înscrierii: 09/Ian/2008 Ultima vizita: 27/Mai/2024 Mesaje: 192 Locație: Iasi
|
Trimis: Sâm 04 Iul 2009 16:30:41 Titlul subiectului: T4R T4D+BE4/4 |
113424 |
|
In legatura cu sistemul antipatinaj vag.t4r aveau 2 cupe pe boghiul 1 (nisipelniti) care erau foarte eficace vag t4d aveau 4 nisipelnite atit pe boghiul 1 cit si pe boghiul 2 tot foarte eficace la patinaj spun din propria expierenta care am lucrat pe accest tip d vag.In legatura cu frina cu patine in Iasi sint vag.BE4/4 care pe vag. motor patinele sint alimentate la 600V si pe remorca la baterie 36V. |
|
Sus |
|
|
smilex
Data înscrierii: 27/Feb/2008 Ultima vizita: 11/Mai/2022 Mesaje: 84 Locație: Arad
|
Trimis: Dum 05 Iul 2009 14:45:39 Titlul subiectului: |
113469 |
|
Nu ma refeream la nisiparele cu care toate tramvaiele sunt dotate (exceptie cele foarte vechi), ci la un sistem electric care analizeaza diferenta de tensiuni electrice ale motoarelor de pe acelasi boghiu si determina prin actiunea sa asupra releului OR (ce fixeaza curentii de mers si frana) scaderea pronuntata a curentilor electrici prin motoare. Un fel de ABS.
N-am auzit pana acum de tramvaie avand 3 acumulatori inseriati (36V) pe vagon. Patinele alimentate numai la reteaua de contact sunt riscante si prezente numai la variantele foarte vechi de tramvaie. |
|
Sus |
|
|
MYSU
Data înscrierii: 09/Ian/2008 Ultima vizita: 27/Mai/2024 Mesaje: 192 Locație: Iasi
|
Trimis: Dum 05 Iul 2009 15:04:40 Titlul subiectului: |
113470 |
|
Tramvaiele Iesene BE4/4 aduse din Elvetia din orasul Basel au acumulatori de 36 V. |
|
Sus |
|
|
StefanMz
Data înscrierii: 04/Sep/2007 Ultima vizita: 20/Ian/2013 Mesaje: 42 Locație: Iasi
|
Trimis: Dum 05 Iul 2009 22:16:19 Titlul subiectului: |
113498 |
|
O mica precizare: Be4/4 nu sunt aduse din Basel, ci din Berna. |
|
Sus |
|
|
Sandu
Data înscrierii: 17/Feb/2010 Ultima vizita: 27/Feb/2010 Mesaje: 1
|
Trimis: Joi 18 Feb 2010 05:07:22 Titlul subiectului: Federele |
123840 |
|
Ma poate ajuta si pe mine cineva cu cateva informatii, va rog? Daca aveti si desene ar fi grozav. Ma intereseaza tot ce se poate sti despre federele tramvaielor: tensiunea si intensitatea de alimentare, diametrul sarmei bobinei, numarul de infasurari, dimensiunile de gabarit ale bobinei (nu tot federul) etc.
Va multumesc anticipat. |
|
Sus |
|
|
|