Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA TRAM CLUB ROMANIA
Comunitatea prietenilor mijloacelor de transport in comun
 
Arhiva video  Biblioteca  Tarife  Harti  Locatii  Retele  Planificator rute  Forumul vechi (2005)  ÎnregistrareÎnregistrare 
MembriMembri  ProfilProfil  CăutareCăutare   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 
Translate to English
Traduire en français
Traduci in italiano
Übersetzen auf Deutsch
Traducir al español

Controlorii STB (RATB). Pro si contra
Du-te la pagina Anterioară  1, 2, 3 ... 6, 7, 8 ... 10, 11, 12  Următoare
 
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Tarife, bilete, validatoare
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
Trix



Data înscrierii: 02/Aug/2006
Ultima vizita: 01/Noi/2019
Mesaje: 1131
Locație: Bucuresti-Metropolitan; Iasi

MesajTrimis: Vin 11 Sep 2009 10:29:06    Titlul subiectului: 116678

Nu trebuie iertati acesti indivizi care fac pe zmeii cand vad fete singure sau elevi si fac pe ei cand vad alte persoane.

Odata am asistat chiar la un incident similar cu cel descris in mesajul de mai sus si am intervenit si le-am spus controlorilor ca aparatul din spate nu functioneaza, iar ei mi-au spus: "dar ce, esti avocatul ei?". Am facut atunci eu scandal si i-am amenintat ca ii voi reclama la conducere si am dat si niste nume din conducerea lor. Au plecat repede undeva prin fata si acolo se pare ca au avut norocul sa prinda pe altul cu ceva. Nu m-am ales nici macar cu merçi din treaba asta, tipa aia a coborat mai incolo, dar cel putin vazusem ca avusese intentia sa valideze biletul cand s'a urcat.

Altadata eram cu un coleg in autobuz si lui ii expirase biletul de o zi sau maximum doua, adica: crescuse pretul dela cumpararea biletului cu maximum o saptamana inainte sau ceva, iar colegul tocmai se intorsese in oras dupa cateva zile. In spatele nostru se afla un grup de cetateni de alta nationalitate Twisted Evil.
Vine controlul si incepe scandalul. La un moment dat mi-am exprimat dezacordul fata de comportamentul lor intr'o limba de circulatie internationala Twisted Evil.
Cineva din spate i-a dat colegului un bilet si i-a spus: "Ia, ba de aici un bilet, ca eu cobor la prima." Controlorii au spus atunci: "Atunci iti dam tie amenda.", iar cetateanul, insotit de colegii lui care se indreptau spre usa, i-a raspuns: "Chiar asa?". Povestea s'a terminat cand persoanele au coborat din autobuz, iar controlorii au ramas ca la teatru.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
HORIA



Data înscrierii: 26/Apr/2006
Ultima vizita: 23/Sep/2019
Mesaje: 141
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Lun 14 Sep 2009 08:55:20    Titlul subiectului: 116817

Uitati-va pana la sfarsit.
http://www.youtube.com/watch?v=KMmPrRL6-8Q&feature=player_embedded

Este vorba de un film postat de cineva pe youtube, cineva care a filmat cu camera ascunsa. Se pare ca cei doi controlori vorbesc urat si il imping din autobuz pe baiatul care nu are titlu de calatorie valabil !!

_________________
R.I.P. 20
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1126
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Lun 14 Sep 2009 17:29:51    Titlul subiectului: 116834

Si incepe bine -"nenea cu jalba" - e ala cu copilul la morga si-i trebuie bani sa-l scoata de acolo - trece prin fata controlorului care nu-i zice nimic !!!.
Interesant ce fac controlorii dupa aia, pur si simplu il dau jos pe cel fara card in regula, fara amenda, fara pv.

_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
zimbrul



Data înscrierii: 30/Sep/2009
Ultima vizita: 09/Dec/2011
Mesaje: 4
Locație: Londra (Marea Britanie)

MesajTrimis: Mar 06 Oct 2009 17:16:09    Titlul subiectului: Bani pierduti de la buget 118102

Cred ca in transportul in comun din Romania se baga bani si se pierd foarte multi bani datorita "evaziunii biletare" Laughing - sa-i zicem asa - , prin faptul ca lumea nu-si cumpara bilet.
Transportul in comun din Romania arata aproape ca o actiune caritabila sponsorizata de stat. Inainte erau taxatori care vindeau bilete la vagonul din spate. In UK de ex nu se urca decat pe la usa din fata si se prezinta biletul la sofer, iar daca nu ai soferul iti poate vinde bilet (cu bani marunti, neaparat).
In Romania cred ca mai bine de 50% dintre calatori merg fara bilet. Poate ca daca amenzile ar fi mai mari si controalele mai dese s-ar mai micsora numarul celor care nu-si platesc calatoria. Poate ca ar trebui sa se adopte si in Ro sistemul din Vest cu access numai pe usa din fata. Asa s-ar mai reduce si aglomeratia si nu s-ar mai inghesui in mijloacele de trensport in comun toti cei care abuzeaza sistemul.

_________________
Pentru fiecare femeie frumoasa exista un barbat plictisit de ea.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Codul Yahoo Messenger
zeu_4u_sweety



Data înscrierii: 03/Dec/2009
Ultima vizita: 04/Dec/2009
Mesaje: 1
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Joi 03 Dec 2009 18:08:22    Titlul subiectului: 120847

Mi-am facut acest cont pe site ul dvs special pentru a semnala o neregula, eroare sau cum doriti sa ii spuneti. Sa va povestesc cum sta treaba:

In urma cu cateva zile mi-a sosit la cutia postala un bonulet de la posta cum ca as avea o recomandata de ridicat. Aseara am ajuns la posta, am ridicat plicul si in plic ce sa vezi... o amenda de la RATB! Aici este si problema...eu nu am luat nici o amenda de la RATB niciodata in viata mea, din pacate nu am abonament RATB, insa nici nu circul cu RATB ul pentru ca am masina personala...

In plic am gasit proces verbal nr 313447
incheiat pe 11.11.2009 in loc Bucuresti (dupa Bucuresti alt cod) 310390
agent constatator...ora 9:50 linia 313...
..................
Statia in care s a petrecut contraventia: Straduintei. Controlul s-a efectuat intre statiile Mladinovici- Turnu Magurele.
....................
La constatare a fost prezent martorul ......(spatiu gol)
Mentiuni: contravenient refuza sa semneze procesul verbal, nici o persoana nu a dorit sa fie martor, legitimat de Jandarmerie.
...................
Contravenient refuza sa semneze.

Mentionez ca in data respectiva, la ora aceea eram la serviciu, pot sa fac dovada acestui lucru...deci era practic imposibil sa fiu in 313!!!
Stau si ma gandesc ca acesta ori este vreun abuz ori o greseala ori nu stiu ce sa zic...Poate vreun prieten care imi cunoaste datele sa-imi fi facut aceasta surpriza.
Semne de intrebare se ridica pt urmatoarele:
- ora 9:50 - eram la serviciu la ora aceea
- nu a existat nici un martor
- legitimat de Jandarmerie...
- refuza sa semneze

Va rog frumos sa ma ajutati cu aceasta problema, nu imi doresc sa platesc pentru neregurile altora.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
stfp



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1739
Locație: Bucuresti 6

MesajTrimis: Joi 03 Dec 2009 18:15:01    Titlul subiectului: 120848

Nu prea stiu cum te-am putea ajuta noi... tot cu cei de la RATB trebuie sa incerci sa vorbesti. Incearca sa contactezi serviciul Comercial - Marketing, care conform site-ului RATB: http://www.ratb.ro/index.php?page=meniu&id_rubrica_meniu=11 are atributii de 'probleme legate de validarea, utilizarea, emiterea cardului de calatorie sau reclamatii, propuneri/sesizari cu privire la comportamentul personalului cu atributii control bilete si casiere'. Vorbeste politicos si e posibil sa gasesti intelegre.

Totusi ce-mi sare in ochi la problema ta este mentiunea 'legitimat de Jandarmerie'... asta imi sugereaza ca cineva de la Politia Locala sau Jandarmerie a vazut actul de identitate... sau nu?

Probabil cineva a stiut datele tale, nu stau controlorii sa piarda vremea cu chestii de-astea aiuristice, exista destui blatisti adevarati Smile
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Adresa AIM Codul Yahoo Messenger
Trix



Data înscrierii: 02/Aug/2006
Ultima vizita: 01/Noi/2019
Mesaje: 1131
Locație: Bucuresti-Metropolitan; Iasi

MesajTrimis: Vin 04 Dec 2009 20:56:18    Titlul subiectului: 120891

"Legitimat de jandarmerie" Very Happy
Adica, "ai acte?" - "nu" - "cum te cheama?" - "xulescu", probabil numele, data nasterii si o adresa. E simplu pentru cine te cunoaste sau nu neaparat.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
guest



Data înscrierii: 30/Sep/2006
Ultima vizita: 09/Noi/2019
Mesaje: 8475
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Vin 04 Dec 2009 22:42:58    Titlul subiectului: 120899

Una peste alta in ultimele zile ori au fost controale mai dese ori am avut eu bafta de controlori. Luni am avut doua controale in decurs de o ora, iar marti la ora 6 jumate dimineata alt control. De obicei nu incepeau asa de dimineata controalele.
In problema care a semnalat-o userul de mai sus, vina apartine controlorilor si jandarmilor. Cine n-are bilet si nici nu prezinta un act de identitate ar trebui dus la sectie. Sau macar daca ii da doar datele controlorului sau jandarmului acesta sa mai si il verifice prin statie. Ar trebui facuta plangere impotriva RATB-ului, chiar dati in judecata pentru faza asta cu amendarea unui om pe nedrept.

_________________
Troleibuzul 86 este preferatul meu Smile
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
guest



Data înscrierii: 30/Sep/2006
Ultima vizita: 09/Noi/2019
Mesaje: 8475
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Mar 02 Feb 2010 19:42:41    Titlul subiectului: 123157

Faza tare azi dupa masa in troleibuzul 86. Ma intorceam de la Gara de Nord acasa, am luat troleul ceva mai sus de la Polizu. Urc pe la ultima usa, din spate. Pe scaunul din spate era un vagabont, care se descalta. Rezultatul ? Putea jumatate de troleu. Ma asez pe scaunul din mijloc. In fata mea 4 controlori satisfacuti, imi flutura in nas legitimatiile. Le arat zambind abonamentul, spre usoara lor dezamagire eram in regula. La prima statie se urca niste fete, controlorii mai ca "s-au repezit inspre ele ca uliu la prada" ca sa folosim o exprimare mai plastica. Fetele erau si ele in regula. Inainte sa coboare unul dintre controlori s-a luat de vagabondul din spate spunandu-i ca la prima coboara. Vagabondul a raspuns agresiv ca nu coboara. Alt controlor i-a spus sa se incalte, vagabondul i-a replicat si mai agresiv ca nu se incalta. Ce au facut controlorii? Au coborat la prima si asta a fost tot. Nu era normal sa cheme politia? Oare vagabondul avea bilet sau abonament?

De fapt cred ca ar trebui sa punem in discutie si procedurile. Daca te prinde fara bilet, controlorul are dreptul sa te duca la sectia de politie, sau trebuie sa cheme un politist? In acest caz nu ar trebui infiintata multdiscutata politie RATB ?

_________________
Troleibuzul 86 este preferatul meu Smile
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Citaro_2



Data înscrierii: 02/Sep/2008
Ultima vizita: 07/Mai/2013
Mesaje: 46
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Lun 15 Feb 2010 21:55:56    Titlul subiectului: 123738

De curand a fost control pe 381 unde un controlor a prins o tanara fara bilet si i-a intocmit procesul verbal. Toate bune si frumoase pana cand tanara a intrebat daca vine amenda la impozit, iar controlorul i-a raspuns ca amenzile NU se mai trimit la impozit, iar daca nu o plateste atunci va fi chemata in instanta. Intrebarea mea este: Intre timp s-a schimbat politica RATB si cheama calatorii fraudulosi in instanta? Are legatura cu toate acele citatii de pe site-ul RATB in care arata domiciliile persoanelor?
_________________
Un transport iesit din comun!
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
stfp



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1739
Locație: Bucuresti 6

MesajTrimis: Joi 04 Mar 2010 17:34:06    Titlul subiectului: 124265

Un lucru interesant pe care l-am observat la controloarele-doamne: Mai intotdeauna cand sunt impreuna cu unul sau amandoi dintre copiii mei mici nu sunt intrebat de bilet sau abonament, desi s-a terminat controlarea persoanelor din jur si timp ar mai fi. O fi un fel de simpatie, sau ceva de genul 'o fi amarat, sa-l las in pace?' Smile

La controlorii-barbati nu am remarcat asta.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Adresa AIM Codul Yahoo Messenger
guest



Data înscrierii: 30/Sep/2006
Ultima vizita: 09/Noi/2019
Mesaje: 8475
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Joi 04 Mar 2010 20:02:47    Titlul subiectului: 124272

In schimb doamnele controloare sunt foarte vigilente cu adolescentele. Pe sora mea de exemplu mai ca era sa o duca la politie, desi isi facuse biletul. Aceleasi doamna controloare sunt foarte tolerante cu anumite minoritati.
Eu sustin ideea infiintarii politiei RATB sau a controalelor mixte politie (sau jandarmerie)+controlori mai ales datorita actualului context socio-economic.

_________________
Troleibuzul 86 este preferatul meu Smile
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Flat



Data înscrierii: 11/Feb/2010
Ultima vizita: 13/Iul/2016
Mesaje: 43
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Dum 21 Mar 2010 21:13:39    Titlul subiectului: 124893

Iata ca am nimerit si eu fara sa vreau in vizorul vigilent al doamnelor controloare. Putin dupa ora 13:00, urc la Piata Operei intr-un autobuz de pe linia 336, foarte aglomerat, usa 1 inchizandu-se cu greu in spatele meu. La nici 10 secunde, pana sa ajungem la semaforul cu Bd. Eroilor, doamna din fata mea (care avcea dimensiuni generoase si ocupa tot spatiul de acces spre culoar) imi arata o legitimatie. Eu, cu castile in urechi, nu aud ce zice, dar ii dau cardul (cu portofel electronic) sa mi-l valideze, incercand sa-i explic ca de-abia m-am urcat si ca nu am cum sa ajung pana la validator. Ghinion. Nu am validat, amenda. In fine, buletin, proces verbal, nu am semnat si am luat nr. de tel. al unui cetatean de pe primul scaun care m-a sustinut si a spus ca il pot chema ca martor pentru ca a vazut exact ca abia ma urcasem si nu aveam cum sa validez in primele secunde.

Acum va intreb, exista specificat undeva in cat timp de la urcarea in vehicul se poate composta (valida)? "Imediat" am impresia ca scrie in regulamente, dar asta poate fi interpretat.

De asemenea, daca nu am cum valida din motivele:
a - aglomeratie
b - validatorul pe "Control"
c - validator pe "Inchis" sau "Garaj"
se poate face ceva pentru a verifica, de ex. cererea arhivei video (cand exista in vehicul camere) sau arhiva statusului sistemului de validare?

Oricum nesimtire maxima din partea acelor controloare, puse pe dat amenzi (au mai luat buletinele mai multor cetateni), noroc ca eu am refuzat sa cobor si am avut grija sa citesc procesul verbal, sa le verific legitimatiile, desi eram luat cu "hai sa coboram", "semneaza aici, repede", amenintari parca eram la militie. Pe langa contestare, am sa urmaresc personal de acum inainte pe cat posibil in drumul meu toate situatiile in care acesti controlori isi fac de cap, inclusiv manariile cu inchisul validatoarelor si, cu parere de rau, am sa fac zeci de reclamatii pentru toti soferii si vatmanii care inchid sistemul sau nu respecta orele si intervalele.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
andrei11



Data înscrierii: 10/Feb/2009
Ultima vizita: 11/Noi/2019
Mesaje: 1836
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Dum 21 Mar 2010 21:57:34    Titlul subiectului: 124895

E o poveste care ma sacaie permanent in scurtele perioade in care nu am avut abonament de-a lungul vietii. Ai perfecta dreptate, numai ca este foarte greu de demonstrat ca ai dreptate.
Si eu care vroiam sa renunt la abonament si sa intru pe portofel...in ultimul timp folosesc metroul intens
Sunt foarte multe validoare ori blocate, ori defecte. Prea multe.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger Codul MSN Messenger
Catalin Ghita



Data înscrierii: 27/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Noi/2019
Mesaje: 6200
Locație: Popesti-Leordeni, Buzau

MesajTrimis: Lun 22 Mar 2010 16:11:21    Titlul subiectului: 124925

@Flat: din ce am inteles, procedura ar fi sa achiti amenda in termenul legal si abia apoi sa o contesti sau sa-i actionezi in judecata. Desi pare aberant, te pune la adapost de consecintele cazului in care in urma contestatiei/procesului ai pierde.

Din pacate, foarte putini calatori isi cunosc drepturile, iar controlorii "omit" sa-i informeze despre anumite "portite" legale care te pot ajuta sa platesti mai putin:

Iata, in Hotararea Consiliului General al municipiului Bucuresti nr.156/23.08.2001, modificata si completata prin Hotararea Consiliului General al municipiului Bucuresti nr.267/25.09.2003, sunt si niste prevederi destul de interesante, pe care le gasiti pe site-ul RATB, in sectiunea de Legislatie:

http://www.ratb.ro/index.php?page=legislatie&id_rubrica=1

"Art.15 In cazul in care contravenientul achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de prezenta hotarare pentru abaterea savarsita, iar prin contraventie nu s-a cauzat un prejudiciu, procesul-verbal nu se mai incheie si orice urmarire inceteaza.
Plata amenzii se face contra chitanta, in care se va specifica numele si prenumele contravenientului, contraventia pentru care a fost incasata amenda, data savarsirii contraventiei precum si linia de transport in care s-a savarsit aceasta.

Art.16 Daca contravenientul se angajeaza sub semnatura sa achite, in cel mult 48 de ore de la data savarsirii contraventiei si intocmirii "Constatarii", jumatate din minimul amenzii stabilita prin prezenta hotarare pentru abaterea savarsita, agentul constatator va face mentiune in acest sens in cuprinsul constatarii si, daca este cazul, in procesul-verbal.
Plata amenzii se face in acest caz la agentiile CEC, casieriile RATB, filiale sau sucursale ale bancilor iar chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator, in termenul prevazut de alineatul precedent.
Daca contravenientul achita in 48 ore de la data savarsirii contraventiei jumatate din minimul amenzii prevazut in prezenta hotarare pentru abaterea savarsita, inceteaza orice urmarire in ceea ce priveste amenda.
In cazul in care contravenientul nu achita in 48 de ore jumatate din minimul amenzii, agentul constatator procedeaza la intocmirea procesului-verbal pe baza datelor retinute in momentul constatarii contraventiei si al eliberarii "Constatarii".
Contravenientul va achita in acest caz amenda aplicata prin procesul-verbal de contraventie.
Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii prevazute la art.10 se reduc la jumatate.


Asadar, chiar daca nu aveti bani la dumneavoastra, puteti solicita sa se faca mentiunea ca va angajati sa platiti in 48 de ore jumatate din minimul manezii si sa scapati mai "usor"!

De asemenea, e important sa va documentati care e minimul amenzii, ca sa nu fiti pusi sa platiti mai mult, dupa "dispozitia sufleteasca" a controlorilor.

Mai mult, e foarte important ca la "Observatii/Obiectituni" sa mentionati motivul care v-a impiedicat sa validati cardul (aglomeratie, faptul ca ati fost interpelat prea in "scurt" de controloare si n-ati avut timp, ca validatorul era pe "Control" s.a.m.d), mentiuni care va pot fi de folos ulterior.

De asemnea, daca gasiti martori dispusi sa va sustina, mentionati si asta, ca domnul/doamana X, numarul de telefon ... imi poate sustine afirmatiile etc.

E important sa le aratati ca va cunoasteti drepturile si sa va aparati pe toate caile legale impotriva abuzurilor lor, cum la fel de corect ar fi ca toata lumea sa se achite si de obligatiile de a-si plati calatoria!

_________________
Harta traseelor autobuzelor Transbus Buzau.
http://harti.tramclub.org/buzau-apr13.pdf
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Catalin Ghita



Data înscrierii: 27/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Noi/2019
Mesaje: 6200
Locație: Popesti-Leordeni, Buzau

MesajTrimis: Mie 21 Iul 2010 09:17:36    Titlul subiectului: 130484

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/VIDEO_Cine_vrea_sa_fenteze_Regia_Autonoma_de_Transport_Bucuresti-_Calatorii_sau_controlorii_0_301770295.html

"Tot mai multă lume încearcă, zi de zi, să „fenteze” Regia Autonomă de Transport București (RATB) și să circuleze fără card de călătorie și abonament sau tichet valabile pe liniile pe care aceste persoane își desfășoară traseul.

Nu de puține ori controlorii RATB au prins și amendat astfel de persoane. Puțini oameni știu însă că, pe mijloacele de transport în comun, se urcă, uneori, persoane care nu sunt reprezentanții legali ai acestei firme ci doar indivizi care încearcă să păcălească lumea.

Conform site-ului oficial al Regiei Autonome de Transport București, „la solicitarea reprezentanților corpului de control al RATB, călătorii sunt obligați să prezinte acestora titlurile de călătorie utilizate în acel moment. Posesorii de abonamente nominale sau legitimatii nominale sunt obligați să prezinte la cererea acestora actele de identitate”, se precizează pe pagina de web.

Astfel, dacă se vor observa că există contravenineți, „persoanele care circulă fără bilet sau abonament valabil vor fi sancționate de către reprezentanții corpului de control RATB prin plata suprataxei de călătorie, care este de 50 lei/contraventie, sau prin întocmirea procesului - verbal de contraventie”, se precizează de către oficialii Regiei.

RATB: "Cel puțin doi controlori într-un mijloc de transport"

Corpul de control RATB este format din echipe de doi sau trei controlori, în ținută vestimentară tip (gris-bleumarin), imputerniciți să constate și să sancționeze contravențiile din mijloacele de transport în comun, pe intreaga durată a prestației efectuată de RATB.

Nu multă lume știe că, pentru a prezenta actele la control, cei care sunt îndreptățiți să ceară abonamentul, cardul sau biletul de călătorie trebuie să aibă asupra lor insigna de control cu numărul de serviciu. În cazul acordării unei amenzi, călătorii trebuie să primească obligatoriu dovada de constatare pe care contravenientul trebuie neapărat să o semneze.

Așa trebuie să arate o legitimație a unui controlor RATB (foto: ratb.ro)

Aceste lucruri nu sunt respectate de fiecare dată. Nici de călători dar nici de controlori. Redactorii adevarul.ro au stat de vorbă cu călătorii și au aflat că, în majoritatea cazurilor, aceștia arată cardurile sau biletele de călătorie doar pentru că așa li se cere, fără a se asigura că persoanele respective sunt reprezentanți legali ai RATB.

Călător: „Nu știu ce acte trebuie să prezinte controlorii”

„Nu știu ce acte trebuie să aibă asupra sa un controlor. Nici nu mă interesează sinceră să fiu, deoarece am mereu cardul la mine. Dacă eu sunt în regulă cu actele, nu au cum să mă amendeze”, este de părere Maria Toma, de 30 de ani. Femeia spune că nu a fost niciodată amendată și că este un călător frecvent al Regiei Autonome de Transport București.

Cătălin Miron, în vârstă de 36 de ani, este convins că majoritatea controlorilor de pe RATB încearcă să-și câștige veniturile ilegal. „Nu i-am văzut să se ia de oameni în putere. Ținta lor sunt, deseori, domnișoarele și elevii, pentru a reuși să-și găsească rapid o sursă de <venit>. Pe aceștia îi prind cei mai ușor. Este adevărat că nimeni nu intervine în astfel de situații”, concluzionează bărbatul.

Întrebată ce părere are de faptul că multă lume nu cunoaște regulamentul RATB în ceea ce privește controlul tichetelor și al abonamentelor, Florentina Gheorghe a declarat pentru Adevarul.ro că de acest lucru profită reprezentanții acestei instituții, care încearcă să obțină sume mici, între 10 și 30 de lei, de la persoane care nu cunosc legea și preferă să dea acești bani pentru a scăpa de amenzi.

„Când ți se spune că trebuie să plătești 150 de lei deoarece nu ai bilet, sau să achiți o suprataxă de 50 de lei pentru a acoperi valoarea cardului de călătorie, atunci faci orice ca să scapi. Multă lume acceptă să dea o sumă „simbolică” pentru ca să scape de controli. Și văd că ține de multe ori. Și eu am pățit-o de două ori. De atunci însă, am mereu cardul de călătorie la mine”, adaugă Florentina Gheorghe.

Din 20 de persoane chestionate într-o singură zi, doar cinci au declarat că știu ce acte să ceară controlorilor, în cazul în care aceștia apar în mijloacele de transport în comun. Restul călătorilor au declarat fie că nu sunt interesați fie că nu-și cumpără bilete sau abonamente preferând să călătorească „la risc” și să se certe, uneori cu cei care vor să verifice pasagerii dacă circulă legal.

„Și așa merg aiurea toate, de ce să mai cumpăr bilet? Am lecția învățată mereu, știu ce să le spun ori de câte ori mă prind și scap de fiecare dată. Nu am cum să fiu amendat deoarece mă descurc mereu”, ne-a mărturisit Mădălin Constantinescu, un tânăr de 16 ani. Acesta a mai precizat că „Toți controlorii cer mereu buletinul. Dacă nu-l ai și le arăți buzunarele, n-au ce să-ți facă”.

Controlori „ad-hoc” sau hoți de buzunare?

Dacă mulți călători încearcă să păcălească Regia Autonomă de Transport București, sunt „controlori” care se urcă în mijloacele de transport în comun doar pentru a face, cât mai repede, o anumită sumă de bani, fără a reprezenta, însă, cu adevărat această instituție.

Profitând de buna credință a călătorilor, anumiți indivizi se urcă în mijloacele de transport în comun cu acte care nu sunt eliberate de RATB și încearcă să păcălească pasagerii prin diverse mijloace. De fiecare dată însă, aceștia nu au asupra lor insigna de control cu numărul de serviciu ci doar o legitimație pe care este atașată o poză.

Călătorii care sunt prinși fără bilet sau abonament sunt coborâți din mijlocul de transport și „anchetați” în stație de acești „controlori ad-hoc”. Pasagerii preferă să scape din astfel de situații prin achitarea unor sume variind între 10 și 20 de lei „de-o bere”, după cum li se cere de „reprezentanții” RATB.

Mai mult, păgubiții nu primesc procesul verbal de constatare a contravenției, întocmit pentru abateri de la regulile de călătorie în mijloacele de transport în comun, lucru normal pentru o persoană amendată în mijloacele de transport în comun.
"

_________________
Harta traseelor autobuzelor Transbus Buzau.
http://harti.tramclub.org/buzau-apr13.pdf
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
vaDer



Data înscrierii: 05/Iun/2010
Ultima vizita: 30/Iul/2012
Mesaje: 45
Locație: Bucuresti 2 (Doamna Ghica)

MesajTrimis: Vin 13 Aug 2010 17:52:07    Titlul subiectului: 131854

Ei bine ieri am avut o experienta ciudata Twisted Evil
Mai intai in 34 vad un controlor care discuta cu unul din calatori. Respectivul calator a recunoscut ca nu are bilet si nici bani sa plateasca amenda, iar controlorul l-a lasat in pace spunand-ui ceva de genul"Data viitoare sa ai bilet la tine" Shocked. Am ramas stupefiat. NU mi-a venit sa cred ca acel controlor il lasa fara amenda pe calator.
Cobor la intersectia cu Dimitrov sa il astept pe 101. Asta facea si unul din controlori care se uita la mine cam urat. Cand vine autobuzul, el tot la mine se uita daca il iau. Cum faceam un pas, el ma urma (cel mai probabil credea ca nu am bilet, desi taman scapasem de un control)pana cand mi-a venit o idee Idea:am urcat pe prima treapta, iar controlorul la fel, dar chiar inainte de inchiderea usilor eu sar din el, iar saracul om ramane in autobuz Laughing.
Asta demonstreaza ca toti controlorii RATB urmaresc adolescentii (ca mine si nu numai) care de obicei umbla fara bilet.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Trix



Data înscrierii: 02/Aug/2006
Ultima vizita: 01/Noi/2019
Mesaje: 1131
Locație: Bucuresti-Metropolitan; Iasi

MesajTrimis: Dum 22 Aug 2010 11:29:17    Titlul subiectului: 132252

Este foarte adevarat ca multi controlori se feresc sa faca ceva unor anumite persoane fata de care nu au nicio sansa, nici in dreptul legii, nici in lupta dreapta Twisted Evil
De foarte multe ori am vazut ca prefera sa se ia de adolescenti, doamne, domnisoare sau batrani. In multe cazuri nimeni nu se baga, iar daca se baga cineva, trebuie sa fie din categoria descrisa la inceput, altfel totul se opreste la "da' tu ce esti avocatul lui/ei?".
Controlorii se bazeaza pe aceleasi vulnerabilitati ale calatorilor, pe care se bazeaza si infractorii care opereaza in mijloacele de transport: ataca veriga slaba, iar cand o rup pe aceasta, celelalte din jur devin ele "veriga slaba".
Cand un astfel de reprezentant al unei autoritati ar fi incoltit de opinia publica si de martorii oculari, care ar depune marturie la un eventual proces, iar daca individul a fost si violent si ajunge la zuhaus, unde l-ar intoarce cu spatele unul pe motiv ca "%^$%^%$^, tu m-ai prins fara bilet acum 3 ani si am dat bani dela gura copilului", atunci lucrurile ar incepe sa se schimbe.
Asa, cat timp fiecare spune, slava Domnului, l-a prins leul pe cel de langa mine si eu am scapat, vom ramane doar o turma.
Iar cat timp ma pregatesc sa-i bag pe gura telefonul cu manele unui dobitoc, iar aceiasi pensionari pudibonzi si deranjati de muzica, ma opresc spuand ca "lasati-l ca e si el tanar", nici nu ma indoiesc de asta.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1126
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Dum 22 Aug 2010 22:19:31    Titlul subiectului: 132278

Dar uneori nu se mai obosesc sa termine tot vehicului, daca isi gasesc prada. Ce nu-mi place la ei, cu vreo cateva sute de metri inainte de statie, stand la usa te trezeti cu ei, si nu stii ce sa faci mai intai, sa te tii de ceva si sa scoti abonamentul. Nici nu mai scot abonamentul din timp, ii las sa vina si daca il cere atunci il scot - au fost situatii in care i-am vazut si m-am pregatit din timp dar nici nu i-au interesat, asa ca nu mai consum energie degeaba cu scosul obiectului.

Alte faze, mai ales pe 104, 124 la Eroilor, masina goala, cu 2-3 calatori, imediat ce a plecat din statie, te trezesti cu unul din ei ca vine silentios si pe un ton conspirativ isi declama intentia. Te ia prin surprindere, atent la ce se petrece pe afara; vezi ca cel care era pe scaun odata se ridica si vine glont la tine. Daca e vreunul cu camasa si pantaloni singur e din ei - poate il vezi in treacat cand urci si te gandesti ce tinuta elganta are omul insa dupa apa nu-i mai dai atentie, insa are el grija dupa aia... Din cauza asta sunt enervanti.

_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Kaleun



Data înscrierii: 20/Dec/2005
Ultima vizita: 29/Noi/2017
Mesaje: 309
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Vin 13 Mai 2011 15:14:10    Titlul subiectului: 143550

Citat:
"Art.15 In cazul in care contravenientul achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de prezenta hotarare pentru abaterea savarsita, iar prin contraventie nu s-a cauzat un prejudiciu, procesul-verbal nu se mai incheie si orice urmarire inceteaza.
Pot sa va arat o decizie judecatoreasca care zice ca asta a gresit, in speta incasarea de bani pe o contraventie care nu a fost constata prin incheierea procesului verbal. Poate s-a mai schimbat regulamentul pana in ziua de azi.

Sambata pe 311, 20 de oameni poate in masina, se da jos o echipa si se urca alta. La al doilea set am vociferat dar m-a rugat sa-i dau cardul, sa se inregistreze si el ca a lucrat.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
guest



Data înscrierii: 30/Sep/2006
Ultima vizita: 09/Noi/2019
Mesaje: 8475
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Mie 18 Mai 2011 18:13:23    Titlul subiectului: 143668

Sa vedem scuzele cele mai dese inventate de calatorii prinsi fara bilet. Articolul se gaseste aici

Citat:
Călătorii care circulau cu RATB-ul fără bilet de hârtie inventau scuze inedite
Scoaterea din circulație a biletelor RATB va duce la dispariția unei forme de folclor urban: scuzele celor fără bilet. Controlorii așteaptă să vadă ce povești noi vor găsi cei prinși că circulă clandestin

Ținut cu grijă în portofel sau mototolit între degete în aglomerație, biletul va deveni o amintire în scurt timp. De-a lungul timpului, banala bucățică de hârtie a fost o sursă nesecată de inspirație. E vorba despre inspirația celor prinși fără bilet. Sau cu prea multe, chiar.

"Am întâlnit câteva cazuri când călătorii aveau un număr considerabil de bilete cu semne filate și verificau dacă aveau în colecția de bilete au și ei semnul respectiv'', a declarat Ionuț Grigore, controlor RATB.

Dar a apărut cardul. Și cu el alte griji pentru călătorii clandestini.

"Era mai bine cu bilete. Că mai puteai să le mai compostezi o dată. Compostam un bilet de două, de trei ori", a spus un bucureștean.

O întrebare rămâne însă fără răspuns. "Sunt pensionară și dacă îmi pierd cardul sau mi-l fură, ce fac?'', a declarat o bătrână.

Reprezentanții RATB susțin că se vor mai găsi bilete doar până la epuizarea stocului actual, adică în câteva zile.

_________________
Troleibuzul 86 este preferatul meu Smile
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1126
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Lun 19 Sep 2011 20:30:01    Titlul subiectului: 148735

Video

Un călător cinstit vrea să se răzbune pe controlori

E unu fără zece. Traversez depoul de tramvaie din spatele Palatului Victoria. La Palat se fac lucrări de reabi­litare, două teuri de macara se văd rotindu-se peste gard și se aude o betonieră uruind fără încetare. Asta o fi auzit Tăriceanu de i se părea că du­duie economia. La fără cinci trebu­ie să mă prezint la biroul controlorilor. La unu fix încep munca. Schimbul doi, de la unu la amiază până la nouă seara. Mi-am lăsat burta să curgă peste curea, mi-am agățat în față o borsetă și mi-am pus ochelarii de soare pe cap. Cred că arăt ca un controlor. Am luat imaginea asta de pe internet. Așa sunt prezentați controlorii pe forumuri, unde toată lumea virtuală îi înjură cumplit de real de la rădăcină și până în vârful arborelui genealo­gic. N-am altă viziune despre ei. Dacă am fost mereu un călător corect și nu prea mi-am împletit cărările cu dânșii, n-am de unde să-i cunosc. Sub tricou, direct pe piele, am legitimația de ziarist. Nimeni de-aici nu știe asta. Tremur de emoție. În ce-am intrat? Cum de-am ajuns aici?

M-a prins controlorul. M-a prins cum se prinde: fără bilet și ți­nân­du-mă de mână să nu fug. Și cu dojeneală, cu bălăcăreli. Se poate să circul fără bilet? Arăt a om serios! E cumva autobuzul meu, de la tata? E frumos așa? Dacă ar face toată lumea la fel…

Celălalt blocase ușa cu burta. Toată lumea din autobuz se uita la mine. Mi-au dat lacrimile de rușine, parcă eram un țânc prins la furat bomboane. De rușine și de revoltă. Pentru că aveam abonament, chiar în dimineața aceea îl prelungisem. Dar nu-l găseam în momentul ăla prin buzunarele fără număr ale rucsacului. Să-l fi pierdut? Și dacă îl pierdusem, călătoria fusese achitată, banii erau la RATB. De ce să facă teatrul ăla urât?

A văzut că sunt slab de înger și m-a tras jos din autobuz, în stație, să-mi taie amendă. I-am întins bule­tinul. Mi-a zis să-i dau o sută de mii și mă lasă în pace. Eu să rămân cu rușinea, el cu banii. Dar bani chiar nu aveam, știam asta. Totuși, am că­u­t­at cu disperare prin toate bu­zu­na­re­le, poate s-o fi rătăcit vreo bancnotă. Și, că­u­tând, am dat de abonament. Se lipise de cardul de salariu. Împreună valorau cât abonamentul. L-a verificat, era în regulă. A mormăit o scuză plată și a zbughit-o cu burtosul în alt autobus, să mai strice ziua cuiva.

Îi uram. Pe amândoi și pe toți controlorii de bilete din București. N-am mers niciodată pe blat, nici măcar o stație. Am tăiat Bucureștiul în două, pe jos, când n-am avut bani de bilet. Nu dintr-un preaplin al conștiinței, ci din teamă de penibil. Teama de acel moment, totală, paralizantă. Și tocmai asta mi se în­tâmplase. Pe nedrept, cu abonamentul în portofel. Am rămas înlemnit pe trotuar, nu-mi reveneam. Un tâ­năr care asistase la scenă i-a înjurat, în semn de solida­ritate cu mine, a spus tare, să-l audă toți din stație, că ăștia sunt controlori pentru că nu-s în stare să facă nimic altceva și nimeni nu-i vrea nicăieri în altă parte. Toți l-au aprobat. Și eu.

Ca să mă răzbun, în ziua aceea am cutreierat Bucureștiul cu autobuze, tramvaie, troleibuze luate la întâmplare. Să mă prindă controlorii și să nu le arăt abonamentul decât în ultima clipă, când termină de scris procesul-verbal. Să-i chinuiesc și eu. Dar n-a mai apărut nici unul. A doua zi am ieșit iar la vânătoare de controlori, de data asta înarmat cu o cameră ascunsă. Să-i torturez și să-i demasc pe Youtube. Încă mă mai ardea umilința din ziua trecută. Simțeam că acesta va fi de-atunci încolo sco­pul vieții mele: să-i ard pe controlori! Însă iar n-am avut noroc. "Ai dracului, nu apar decât atunci când n-ai bilet", mi-a spus un vecin de scaun, căruia îi împărtășisem ne­răbdarea mea de a fi controlat. După alte două zile de hoinăreală cu autobuzele prin București, iavaș-iavaș, nici un controlor nu mi-a apărut în cătare. Plimbarea aceea m-a calmat. Bucureștiul e un oraș care, când îl vezi cu de-amănuntul, te face să-ți treacă de toate. Dar nu de tot. Mi-am zis că dacă nu vin ei la mine, atunci să mă duc eu la ei, la mama lor. Și după câteva zile de aranjamente, iată-mă controlor practicant la RATB, cu legitimație în piept, luându-i la puricat pe bucureșteni prin autobuze, cot la cot cu nesuferiții controlori pe care îi vânasem cu înverșunare, dară fără izbândă. Spre norocul meu, o prietenă, pe care o cunoșteam de când făcea PR pentru trustul INTACT, era acum consiliera personală a directorului RATB. Cu ajutorul său am ajuns incognito printre controlori.

La unu fără cinci intru în biroul controlorilor, o cămăruță ocupată pe jumătate cu baxuri de apă mine­rală puse grămadă. Câțiva inși stau în lungul unei mese, trec o condică din mână în mână și semnează. Mă prezint celui care pare să fie șeful, unul negricios, singur la o masă, cu un calculator în față. Sunt nou, mi s-a zis să fiu aici la ora unu. Da, știe, a fost anunțat că o să-i vină unul nou pe tură, zice Marian Petcan. Așa îl cheamă. Ceilalți îi zic Șefu’. Se uită la mine de sus în jos. Strâmbă din nas. Cine m-a angajat nu mi-a spus că trebuie să vin la serviciu cu pantaloni negri, la dungă, și cu cămașă albă sau bleu, cu mânecă scurtă? Va să zică nu e ca în forumuri, am dat-o în bară, îmi spun. Ba mi s-a spus, încerc eu să dreg busuiocul. Dar, vedeți, eu sunt cam gras, vara asta m-am îngrășat și mai mult, ceva de neînchipuit, pe fond de stres, toți pantalonii mi-au rămas mici.

Mâine dimineață o să duc o pereche la lărgit și voi veni echipat regulamentar. Adevărul e că nici nu am ținută de controlor, de ani în șir nu port decât blugi și tricouri. Am tras de timp. Mâine dimineață o să-mi cumpăr o pereche de pantaloni de controlor. Dacă acesta e prețul răzbunării, ei bine, sunt dispus să-mi iau chiar două perechi, de-ar fi să fac și chetă pe Facebook.

Citiți în episodul 2: cum s-a înrolat autorul articolului în armata celor 234 de controlori RATB.


Articol

_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1126
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Lun 19 Sep 2011 20:39:28    Titlul subiectului: 148736

Biletul la control, vă rog! Ep. 2: RATB -un uriaș cu picioare de cauciuc

Azi, Șefu’ mă tolerează îmbrăcat cum sunt: în blugi și tricou. Și să-mi dau jos ochelarii de pe cap, mai zice el pe un ton hotărât. Cum, nu se mai poartă? Nu, nu e voie cu ochelarii pe frunte, nici pe ochi, nu e voie cu ochelari de soare în timpul serviciului. Îi bag în borsetă. Protecția muncii am făcut-o? Sigur, am semnat la sediul RATB. N-am semnat nimic, dar el nu știe asta. Și dacă mă verifică, am spatele acoperit. Școala de controlori am făcut-o? Nu. Dar sunt înscris și voi începe cursurile când se vor aduna mai mulți cursanți, să se completeze o grupă. Până atunci, asta e, voi lucra ca necalificat.

Nu știam că există o școală de controlori până nu am început manevrele pentru intrarea în rândul lor, în depoul Victoria. Credeam că pentru a fi controlor nu-ți trebuie școală de specialitate, ba chiar nici un fel de școală, nefiind nevoie de cine știe ce studii ca să ceri biletul la control, să scrii o amendă – doar și milițienii puteau să facă asta! – și să mănânci semințe stând pe un gărduț de fier la capăt de linie, în așteptarea autobuzului. Aveam să aflu mai târziu că toți controlorii au liceul făcut, iar unii chiar facultate. La cursul de la RATB învață noțiuni de psihologie, reguli de comportament în societate, ca să știe cum să interacționeze cu călătorii, legislație, gestiune primară și altele, lucruri nu tare complicate, dar care mă fac să înțeleg că doar pantalonii negri și cămașa bleu nu fac pe loc un controlor dintr-un om oarecare.

Șefu’ îmi cere buletinul și scrie datele în calculator. Nu mă mai întreabă nimic altceva. E obișnuit ca oamenii să vină și să plece din postul ăsta. Nu pare o slujbă în care să vrei să rămâi, zic. Da’ de unde, sar controlorii cu vorba. Eu sunt aici de zece ani, spune unul. De cinșpe! – plusează altul. Douăzeci! – ridică mâna o femeie din colț, ca la licitație. Cel mai vechi e controlor din 1975. Înseamnă că iar m-am înșelat. Oamenii nu vin aici doar cât să-și umple timpul între două slujbe ca lumea.
RATB-ul este un uriaș cu picioare de fier și de cauciuc, un imperiu întins pe 1.196 km de trasee. O armată de peste un­spre­zece mii de oameni pune zilnic Bucureștiul în mișcare. Batalionul controlorilor are un efectiv de 234 de trupeți. Din ianuarie până iulie, anul ăsta, s-au liberat 18 și s-au înrolat 13. Deci nu e un trafic de speriat. Îmi impun să nu mai trag concluzii pripite.

După câteva minute, Marian Petcan îmi dă o legitimație pe care scrie "Controlor practicant". Semnez de primire și mă oblig să o predau seara, la ieșirea din tură. Toți controlorii își predau legitimațiile la sfârșitul programului. În felul ăsta nu pot ieși de capul lor la control prin tramvaie să facă un ban în timpul liber. Dar nu numai de asta, îmi explică Petcan rar, profesoral. Legitimațiile controlorilor sunt, de fapt, niște carduri magnetice în care se înmagazinează toată activitatea lor din timpul serviciului: la ce oră și în ce punct de pe traseu au urcat într-un autobuz, troleibuz, tramvai, troleu, ce-o fi el, ora și locul coborârii, câte legitimații de călătorie au verificat, câte amenzi au dat. Toate astea se imprimă pe cardurile lor în momentul când se autentifică la vali­dator, cititorul ăla de carduri din mașini, și sunt descărcate seara în calculator, la birou. Validatorul tri­mite toate datele și în serverul RATB, în timp real, încât se poate verifica în orice moment, de la sediu, unde se află un controlor și dacă își vede de treabă sau freacă menta prin oraș. Deci n-ai cum, cu tehnica asta mo­dernă, să tragi RATB-ul în piept, concluzionează Șefu’, îndrumătorul meu pe căile întortocheate ale controlului de bilete.

Pe spatele legitimației mele scrie, întărit cu o ștampilă, că am dreptul să solicit legitimațiile de călătorie la control, ceea ce și am de gând să fac. Cu frenezie. Ard de nerăbdare să rostesc formula magică: "Biletul la control!" În calitate de controlor practicant nu pot să dau amenzi. Nu am gestiune, nu am la mine carduri de suprataxă – cartonașele alea roșii pe care le primești în loc de chitanță când plătești amenda pe loc și cu care, după aceea, poți să circuli toată ziua cu RATB –, nu am carnet de procese-verbale. Când prind vreun nefericit fără bilet trebuie să-i anunț pe colegii mei, controlori plini, să-l amendeze ei. Da, da, fiți siguri că asta o sa fac! Bineînțeles că nu voi anunța pe nimeni, doar n-o să mă coalizez cu controlorii împotriva alor mei, călători ca și mine. Poate dacă dau peste unul mai nesimțit sau mai…

Nu am timp să-mi fac planuri. Petcan îmi dă un formular cu multe rubrici. Trebuie să scriu de fiecare dată la ce oră și din ce stație urc într-o mașină, numărul de inventar al mașinii, numărul foii de parcurs, pe care trebuie să îl cer de la șofer, ora și stația unde cobor, numărul de călători verificați, câți călători fără bilet am găsit, observații. E destul de multă birocrație și aici. Și puțină gimnastică. Fiindcă trebuie să scriu totul stând în picioare, în autobuz sau în stație, și ținând formularul în palmă. Se cheamă "Buletin de activitate Nr. 331668 al controlorului de bilete Ilișoi Viorel, repartizat pe tronsonul Calea Moșilor – Vasile Pârvan". Șefu’ îmi dă hârtia. În rubrica de sus declar banii personali la intrarea în schimb. Opt lei. Șefu’ mă lipește de o echipă de controlori experimentați și mă trimite în vâltoarea orașului fără nici o altă pregătire în plus, doar cu sfa­tul să casc bine ochii la ce fac colegii mei mai experimentați și să învăț meserie, fiindcă, o să văd, nu e chiar așa ușor să controlezi bilete, cum pare din afară.

_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1126
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Lun 19 Sep 2011 20:53:36    Titlul subiectului: 148738

Biletul la control, vă rog! Ep. 3:Doar fraierii și fricoșii plătesc amendă

Încep munca de controlor alături de Mihai Gheorghe și de Iulia Raicea. Mihai e un tip cam la 30 de ani. La RATB e de zece ani, de când a terminat liceul. E un tip negricios, atle­tic, nu prea îți vine să-i spui că nu plătești amenda. Seamănă izbitor cu fotbalistul Ilie Dumitrescu. De altfel, nu vorbește decât despre fotbal. Și miroase frumos. Tocmai și-a luat un parfum de firmă. Un controlor trebuie să miroase frumos – începe Mihai să mă inițieze în tainele hulitei sale meserii. Să fie îmbrăcat ca de nuntă. Bărbierit fără milă, dacă e bărbat, deși am văzut și controloare umbrite de această necesitate nesa­tis­făcută. Să aibă unghiile tăiate, pielea curată, părul aranjat. Însă și dacă l-ai coborî dintr-o revistă de modelling, călătorul – în special cel prins fără bilet – tot îi va găsi un cusur. De asta e grea meseria: orice ai face, tot nu ieși bine. Așa e când lucrezi cu omul.

Iulia bate spre 50 de ani. A fost bucătăreasă la grădinița de la Uzinele "23 August". Având mâncarea pe mână, comunismul n-a durut-o – abia acum o doare, când o încearcă nostalgiile. Dar colosul industrial s-a prăbușit, s-a pus definitiv capacul și peste oalele sale de inox. A ajuns la o fabrică de cabluri, s-a calificat la locul de muncă. Dar n-a durat mult și, gata, a păpat cineva și fabrica aia. Atunci s-a făcut controloare. A dat concurs, că era bătaie mare pe post. Pe vremea aia, controlorul avea încă putere, ca un milițian, începea omul să tremure când strâmba el sprânceana.

Aflu toate astea din mers, de la de­pou până în Piața Victoriei. Pentru ei eu sunt – așa cum m-am prezentat în fața șefului, la birou – un învățător să­tul de putregaiul din învățământ, obo­sit, scârbit și, mai ales, plătit în bă­taie de joc. Am și eu rate de plătit, ca tot omul, întreținere, copil de ținut în facultate. Din ce? Din 800 de lei, cât iau ca învățător? La RATB, de bi­ne, de rău, încep de la 900 de lei, bani în mână. Și dacă dovedesc apti­tu­dini pentru meseria asta și îmi dau silința, pot ajunge să iau aproape 1.400 de lei net, ca Iulia. Hă-hă-hă, dar dacă mă întâlnesc în autobuz cu foș­tii mei elevi? Nu-i nimic. Cum i-am controlat la teme, îi voi controla și la bilete. De altfel, ei sunt obișnuiți să-și vadă foștii profesori vânzând cartofi, telefoane mobile, asigurări, culegând căpșuni sau spălând la cur niște bătrânei neputincioși, dar cu pensie viguroasă. O să te descurci, îmi zice Mihai, încrezător, le ai cu limba română, știi să vorbești cu oamenii.

Deocamdată nu vorbesc. Doar mă uit la ei cum își fac treaba, învăț. Mă țin ca un cățel după ei, alerg cu limba scoasă pe trotuar, cobor dintr-o mașină, urc în alta, mi se taie răsuflarea. Ce fugiți așa, fraților? Aveți normă la amenzi? Nu, n-au, nu scrie nicăieri. Oficial li se cere doar să controleze cât mai mulți călători. Dar dacă se întorc la bază fără amenzi, li se cam dă de înțeles că ar trebui să plece. Simpla lor prezență în autobuze e destul de eficientă, îi face pe mai mulți să-și cumpere bilet, tot așa cum se întâmplă și în traficul rutier când șoferii văd un agent și, cum se spune la televizor, calcă mai cu grijă pedala de accelerație. Totuși, amenda e încoronarea muncii de controlor. Trăirea supremă. Tu zici că eu sunt un împuțit, deși miros ca un crin, un refuzat, crezi că nu-s în stare de nimic, mă iei cu "băi, opt-clase!", deși am cel puțin liceul, poate și fa­cultatea, la Spiru, dar facultate, mă faci țigan împuțit, jegos, nesimțit, javră, mă spurci cum îți vine la gură, dar, uite, eu îți dau amendă. Cine-i mai tare acum? Ești la mâna mea, fraiere.

Pentru Mihai, cel puțin, amenda e o victorie, un meci câștigat. E o bătălie a nervilor între el și femeile din fața lui, mamă și fiică. Se țin de mână, se apără împreună. Dar el e mai tare. Nu contează nici un argument desprins din lege, nici un principiu moral, care te-ar opri să furi – că a merge fără bilet e totuși hoție ­­–, scuzele nu cântăresc nimic, nu contează decât nervii. Cine e mai slab de înger cedează. Acum a învins Mihai. Femeia și fiica ei de 16 ani sunt din Zimnicea – văd asta pe buletin. Caută o școală în București pentru fată.

Și-au cumpărat un card cu mai multe călătorii, însă nu l-au validat decât pentru o singură persoană. Nu au știut cum se face. Neștiința nu e o scuză, le spune Mihai, și nu poți spune că nu are dreptate, apoi le explică pe îndelete că trebuiau să pună o dată cardul pe cititor, pentru o persoană, apoi să apese pe tasta 2 și să mai lipească o dată cardul, ca să i se tragă din sold banii pentru încă o călătorie. Fata plânge. Lumea din stație se uită la ea. Se lipește de maică-sa, se topește. Maică-sa scoate banii din portofel. Mihai, în limbajul lui de microbist, le-a executat cu sânge rece, a marcat prima amendă pe ziua de azi.

Câteva minute mai târziu, cole­gul meu pierde rușinos. Și-a dorit destul de mult victoria, dar nu s-a concentrat suficient, n-a dat totul pe teren. Doamna Maria Tăbănescu, o femeie cât un dulap, cu un cap mai înaltă decât Mihai, îi dă buletinul și coboară în stație să plătească amenda. Are pe lângă ea trei copii între 7 și 10 ani, îi duce la plimbare în Cișmigiu. Întâi, doamna Tăbănescu îi propune lui Mihai o înețelegere: mă ierți cu o sută? Nu. Apoi începe cu scuzele. Vorbește, vorbește, vorbește, e toată numai miere, îl năclăiește pe Mihai. Deodată apucă buletinul cu amândouă mâinile și trage cu toată forța ei de Ceahlău al sexului frumos. I-l smulge și o ia repejor spre Cișmigiu, cu copiii după ea. Le-a dat o lecție pe viu. Controlorul rămâne în stație cu buzele tremurând. L-a făcut. Vezi cât tupeu? Cât de nesimțiți sunt unii călători? Îmi vine să fug după ea, să-i zic vreo două.

_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 12/Noi/2019
Mesaje: 1126
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Lun 19 Sep 2011 21:17:54    Titlul subiectului: 148740

Biletul la control, vă rog! Ep. 4: Trucuri folosite de controlori ca să dea amenzi

Până seara dăm nouă amenzi. E un bilanț frumos pentru opt ore de călărit autobuzele. M-am documentat dinainte, știu că anul trecut cei 234 de controlori din București au dat 181.589 de amenzi. Scot telefonul, socotesc. Vine o medie de 2,12 amenzi de căciulă, pe zi. Păi, Iulia, Mihai, vă anunț că ați făcut de două ori pe-atât, sunteți niște adevărați stahanoviști ai RATB-ului!

Recordul lui Mihai Gheorghe este de paisprezece amenzi într-o zi, dar asta a fost demult, când controlorii aveau putere. Acum ei nu pot decât să te roage să plătești amenda și, dacă nu vrei, n-o plătești. Ar trebui să cheme poliția când un blatist refuză să se legitimize, dar poliția nu aleargă după tine prin oraș. Peștișorul cade sigur în plasă numai când se fac razii împreună cu jandarmii, atunci nu mai e loc de întors. Altfel, cum îl legitimezi? Să-l iei de mână și să-l duci la secție, nu poți. Nici să-l ții pe loc până vine garda. N-ai voie să-l atingi pe blatist. Altfel, zice Mihai, ajungem la care pe care, ca-n Vestul Sălbatic, că ăla se opune. Controlorii acționează în baza Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr. 156/2001. E afișată în biroul Șefului, Marian Petcan, îți sare zilnic în ochi. Acolo zice că "în cazul în care contravenientul refuză să se legitimeze, agentul constatator poate apela la ofițeri și subofițeri de poliție ori la cele mai apropiate secții de poliție”. Deci la alea mai îndepărtate, nu. Dar cum apelează, efectiv, nu scrie. Mihai nici nu-și mai aduce aminte când a sunat ultima oară la poliție; o spune într-un fel ambiguu, înțeleg mai degrabă că, de fapt, n-a sunat niciodată. Zice că nici nu-și imaginează mașina de intervenție gonind după autobuz cu girofarul și cu sirena pornite ca să prindă o tanti periculoasă, că n-a compostat. Dacă aș fi un controlor adevărat, aș apela numai la ofițeri. De la maior în sus. Numai așa, de-al dracului, să-i mai scot de prin birouri.

Bun. Nu poți nici să blochezi ușile autobuzului, cum se făcea înainte, de-l duceau la cap de linie și-l jumuleau. Te dă în judecată pentru sechestrare, pentru reținere. Deși, să fim corecți, nu poate fi vorba de sechestrare, că nu l-am luat de pe stradă și nu l-am urcat cu forța în autobuz. S-a urcat singur pe proprietatea RATB-ului și a comis o contravenție. În taxi de ce nu se urcă fără să plătească? Sau în avion?

Iulia se întreabă cum ar fi ca ea, femeie, să se tragă de brăcinar cu unii și cu alții. Ar fi aiurea-n tramvai. Nu poți să-i bagi omului mâna în buzunar ca să-i iei buletinul. N-ai voie să-l atingi. Și trebuie să-i vorbești frumos. Dacă nu, te reclamă. Anul ăsta 26 de controlori și-au luat-o de la conducere, dați afară sau cu salariul tăiat, 5-10 la sută, o lună, două, trei, ceea ce nu e deloc o bucurie pe seceta asta de bani. Dacă legea nu-ți dă cu adevărat putere, dacă n-ai niciun fel de autoritate, asta e: nu poți decât să-l rogi frumos pe blatist să se lase amendat. Ori să-l intimidezi din priviri. Să-l îmbârligi din vorbe. Să-l prinzi în plasa propriei lui slăbiciuni. Îl simți. Un controlor bun are nas pentru așa ceva. Profiți de orice fisură în linia lui de apărare și-i iei caimacul din portofel. Sau îl păcălești. Trebuie să ai o tactică potrivită pentru fiecare, să te orientezi după om, pe moment.

Șmecheriile controlorilor mi se dezvăluie una câte una în zilele de goană prin autobuzele din București, sub rafalele de jigniri ale concitadinilor mei.

Iulia poartă în poșetă o cărămidă neagră cu ecran verzui. E și aparat de control, și casă de marcat, și registru electronic de activitate, tot ce vrei. Eu sunt controlor practicant, n-am voie să umblu cu calculatorul ăsta. Într-o zi, pe la Herăstrău, Iulia găsește o domnișoară cu cardul nevalidat. Asta, frumușica, zice că n-are nici buletin, nici bani. Știe poezia. Nu-i nimic, răspunde Iulia zâmbind, o să primești amenda acasă. Când ai cumpărat cardul, ai dat buletinul, nu? Deci datele tale sunt la noi. Am pus cardul tău la aparatul ăsta, te-am identificat, îți scriu procesul-verbal și-ți vine acasă, plătești dublu. Domnișoara se sperie, începe să-i tremure rujul. Scoate banul, plătește pe loc.

De fapt, îmi explică Iulia, în aparatul ăsta nu se pot vedea datele persoanei, adică adresa, cenepeul, obligatorii la întocmirea pe-ve-ului. Dar fata n-a știut asta, a plătit. Dacă ține, ține.

Cărămida e o sperietoare pentru mulți. Într-o zi ies pe traseu cu Iulia Raicea și cu Liliana Moțoi, altă controloare unsă cu toate alifiile. E din 1989 la RATB. Și bărbat-su tot controlor e. Au un băiat într-a zecea, poate va călca pe urmele părinților. Dau de o domnișoară fără bilet. Cică n-a avut de unde să-și ia. Scuza asta nu prea mai ține de când biletele de hârtie au fost înlocuite cu carduri electronice pe care poți încărca mai multe călătorii, poți să-l alimentezi și de acasă, pe internet. În București sunt 2282 de stații, nu se poate pune la fiecare chioșc de bilete. Până și eu, începătorul, văd că fata bate în retragere, dar încă rezistă pe metereze, de unde mitraliază cu lacrimi și scuze. N-ai destul tupeu, domnișoară? Ești terminată. Șmecheria cu amenda care vine din urmă nu ține. Nu vrea să arate buletinul. Ok, zice Iulia, chemăm poliția să vă legitimeze. Colega! – strigă ea la Liliana, care duce acum cărămida, ia dă și tu prin stație! Punct ochit, punct lovit. Fata plătește. O face el multe, aparatul ăla, dar stație de emisie-recepție sigur nu-i. Însă nu e total lipsit de eficiență să-i faci pe anumiți oameni să creadă asta.

Într-o seară, pe Dorobanți, agățăm două pițipoance stas, tencuite pe față, mai parfumate decât un controlor zelos, cu șoldurile goale. Numai curelele lor cu ținte și ciucuri fac cât abonamentul pe tot anul. Stau pe locurile pentru gravide. Se simt bine. Aia mai plinuță, chiar durdulie, dă vina pe validator, că nu merge. Îl verific, merge. Se uită la mine cu dispreț, cu scârbă, ca la un gândac găsit în cutia cu farduri. Cealaltă dă din mâini ca o karatistă, cică e străină, nu stie românește. Îi zic: aidi, mă lași? Vai, fată, dar ce poșetă de fițe ai! O poșetuță transparentă. Ți se vede buletinul prin ea. Nu tot, doar dunga tricoloră. E o carte de identitate de la noi din țară. Marilena Neculai o cheamă pe străină, e născută în ’93, stă pe Calea Ferentarilor. Fetele coboară cu noi în stație. Acum spun că nu au bani. Plinuța nici nu vrea să se legitimeze. N-are buletinul la ea. O cred. N-are poșetă, iar hainele sunt atât de strânse pe corp, că n-ar fi putut înfige un buletin în buzunare. Sun la 112 și vine echipajul să vă legitimeze, aruncă Iulia. Și sună de pe mobil. Alo, sunt controlor Iulia Raicea, cu ordinul de serviciu cutare, am depistat o contravenientă, refuz de legitimare, da, bineînțeles, ne aflăm în fața poștei pe Calea Dorobanți... da, vă așteptăm. Străineza cedează. Se caută de bani prin buzunare. Nu are decât un teanc de dolari. Un cinci dolari, acolo, nu merge? - întreabă ea într-o brusc regăsită limbă română. Nț! – i-o taie Iulia. Fata se duce cu Liliana la bancomat, scoate lei și plătește pe loc.
Ziua se încheie glorios cu două păsărele dintr-un foc.

Mă mir că Iulia a sunat la 112, știam că niciun controlor nu face asta. Mi-a zis și Șefu’ că nu se complică nimeni cu numărul de urgență. Ei, am sunat! Am vorbit singură, râde colega mea. A mers? A mers.

Încep să învăț și eu cam cu ce se mănâncă meseria asta. Până la urmă nu e vorba de o lege clară, cu instrumente și moduri precise de aplicare, ci o joacă de-a șoarecele și pisica între controlori și călătorii neglijenți, ghinioniști sau pur și simplu chitiți pe mica ciupeală din sacul comun. Fiindcă un blat e, până la urmă, plătit de ceilalți, de călătorii cinstiți. Cu atât mai mult mă miră să văd că există o solidaritate de nezdruncinat între blatiști și plătitorii de bilete, pe de o parte, împotriva controlorilor. Un pact neverosimil între hoț și păgubaș. Am văzut eu că a compostat, sare cu gura o femeie între două vârste, ușor cumulate, când un băiat zice că a pus cardul pe validator, a piuit, dar n-a știut că nu i s-a înregistrat călătoria. Mint amândoi. N-am cum să le dau dreptate nici în sinea mea. Validatorul funcționează perfect, iar doamna chiar n-a văzut nimic. Întâmplător am stat lângă ea de când a urcat, pe scaunele din spatele șoferului. O clipă n-a întors capul. Huooo! Reparați dracului compostoarele, apoi cereți să fim în regulă! Băgați condiții! La muncă, bă! La școală! Ce nesimțiți!

N-aș vrea să fiu un controlor adevărat, să iau în fiecare zi o porție de înjurături, să vin acasă năclăit de disprețul bucureștenilor. N-am nervi de controlor. Meseria asta nu cere cine știe ce competențe tehnice, ba aș putea spune că oricine e capabil să așeze două bețe unul peste altul s-ar pricepe și la contrololat bilete, dar sigur îți trebuie ori imunitate, ori rezistență de fier la insulte. Mulți cad la testele psihologice, iar dintre cei care le trec puțini rezistă până la pensie și nimeni nu scapă sănătos. Ar trebui un spor de stres și un spor de rușine, zice Mihai.

Solidaritatea asta are ceva comunist în ea. Numai de la ceapeu furau toți colectiviștii și nu se turnau unii pe alții, ba se și sprijineau: ține tu coceanul, că eu rup știuletele. Atunci furau de foame și mai era și un act de ostilitate pe furiș, pe furate, împotriva dictaturii. Dar acum? Îi mărturisesc Iuliei Raicea nedumerirea mea, iar ea îmi răspunde filosofic: ăștia suntem. E o fatalitate. Iulia s-a resemnat de mult. În aproape douăzeci de ani de controlat bilete n-a găsit o dată, dar nici o singură dată, un pasager dispus să semneze ca martor pe un proces-verbal de contravenție. Mihai îmi zice că poți să iei și un cap în gură. El a luat. Pe linia lui 21. Unul, mai demult, chiar a fost înjunghiat. Nu te numești controlor adevărat dacă n-ai luat măcar un pumn în figură, un picior în fund, un scuipat în față, dacă n-ai fost aruncat măcar o dată din autobuz. Se întâmplă din astea mereu. Oftez: tare măi suntem urâți, noi, controlorii. Nu suntem nici mai proști, nici mai nespălați, nici mai prost crescuți decât alții. Astea-s doar justificările insului prins cu mâța-n sac. Nu zice: da, sunt vinovat, zice: ești nesimțit, n-ai școală, ești un ratat. Și dacă e adevărat ce spui tu, Iulia, că ăștia suntem, nu se va schimba nimic nici dacă RATB-ul ar aduce controlori numai din saloanele englezești, în frac și cu papion. Dacă ne urăsc așa tare, mai zic, – suntem în pauza dintre două autobuze, mâncăm înghețată pe o bancă în Herăstrău –, atunci să-și cumpere toți bilete, să rămânem fără rost, muritori de foame.

Iulia și Liliana râd. Cum să-și cumpere toți bilet când în primul rând ăia cu bani nu-și cumpără? Omul mai necăjit, mai cu frică de lege, își ia bilet. Și dacă se urcă fără, măcar are bunul simț să recunoască, vezi din atitudinea lui că regretă și de multe ori îl ierți, că așa e la noi, aplicăm legea cum ne vine, cum considerăm noi, nu e una pentru toți. Iulia zice că a prins mai demult o procuroare. Mamă, ce scandal mi-a făcut. Că mă bagă în pușcărie, mă îmbătrânește prin tribunal. Că cum îndrăznesc eu să-i cer buletinul? M-am enervat și i-am zis: doamnă, ia mai du-te-n… n-ai bilet și gata, ce țipi ca disperata pe ghețar?

O cred că i-a zis-o așa, neregulamentar. Dimineață, pe Dorobanți, am găsit un tip pe blat. Domn bine, cu diplomat, cravată, ștaif. A mormăit ceva, a coborât cu noi în stație, chipurile să plătească amenda. Cum s-a văzut cu picioarele pe asfalt, a prins puteri ca Anteu, s-a schimbat dintr-odată. Mai să ne dea el amendă. În loc să scoată banii, a scos o legitimație și i-a băgat-o Iuliei în ochi. Sunt de la SRI! Am rămas uluit: adică un spion se pretează la o găinărie de asta, la un blat cu autobuzul? Dar Iulia de colo: auzi, poți să fii mata și de la Protecția Consumatorului, mie îmi arăți biletul sau îmi plătești amenda! Ce bărbat Iulia asta! Spionul s-a sucit pe călcâie și dus a fost. Mă întreb cu voce tare: ce pretenții să mai ai de la amărâtul sculer-matrițer care, ca să nu întârzie la corvoadă, că-l dă patronul afară, încalecă un troleu până la fabrică în ziua când i-a expirat abonamentul? Îmi răspunde Liliana Moțoi, zice că trebuie să avem pretenții și la publicul călător, nu decât la controlori.

Publicul călător, cum spune ea, n-a zis nici pâs, colectiv, când a urcat în 601 la Kogălniceanu și a văzut că sub scaunele din față era o baltă vie de vomă. Puțea în mașină ca într-o hazna, dar nimeni nu i-a spus șoferului – protejat bine mersi de cușca lui de sticlă, cu aer condiționat – să oprească și curățe mizeria. Oamenii s-au retras pe scaunele din spate și și-au văzut de drum cu mâinile la nas. Nici noi, controlorii n-am zis nimic, am coborât la prima ca să scăpăm de duhoare. Voma aia s-o fi plimbat toată ziua prin centru.

Publicul călător n-a reacționat nici când era să mi se întâmple o nenorocire în tramvai, ceva ce i s-ar fi putut întâmpla oricui. În a doua zi de lucru, eram într-un tramvai, pe Ștefan cel Mare. Am urcat prin spate. M-am oprit în fața unui băiat, m-am prezentat frumos, i-am cerut biletul. Stătea cu capul în piept, nici nu s-a uitat la legitimația mea. N-am tăicuță. Abonament, portofel electronic? N-am, tăicuță. Buletin? A dus mâna la buzunar. A scos o seringă cu acul pus, o ținea ca pe un pumnal. Atunci a ridicat capul și i-am văzut privirea împrăștiată, parcă era lovit în creștet. Am sărit un pas înapoi. Am strigat, băi, vedeți că vă înțeapă. Nu m-a luat nimeni în serios. Iulia a venit în fugă și m-a tras jos, în stație. Nu-i bine să te iei de drogații ăștia. Sunt imprevizibili. Greșeala mea de începător, zic tremurând. Ãla poate n-are bani de droguri și eu îi cer bilet! Așa că lasă ce-o fi cu controlorii, că nici cu publicul călător nu mi-e rușine.

Observ că nu urcăm decât în autobuzele neaglomerate. Îi spun asta lui Mihai, iar el mă bate pe umăr, mă laudă: bravo, văd că începi să înveți. La înghesuială, explică el, nu poți să te fâțâi de colo-colo printre oameni. Riști să-i atingi, inevitabil, pui paie pe foc. Mai observ că amenzi nu iau decât niște puștani, domnișoarele timide și unele doamne mai obosite, fără chef de harță, plus cei din provincie. Da, cam așa stau lucrurile. Ce-ai vrea, să nă batem cu malacii? Dacă ești tare, du-te-n Ferentari și scoate legitimația de controlor. Nu de frică, zice Mihai, care la început se înfigea bărbătește când era cazul, că doar a fost bodyguard, ci fiindcă n-are rost să complici lucrurile inutil. Pentru ce? Pentru un bilet de un leu-treizeci? Asta e situația la noi.

Dacă aș vrea să merg fără bilet prin București, aș urca, așadar, numai în autobuzele aglomerate. Și în cele fără aer condiționat. Bucureștiul fierbe la sfârșitul verii ca un cazan de smoală, curg apele de pe noi de alergătură, n-avem un duș undeva, la cap de linie, să ne mai limpezim, măcar un robinet să ne spălăm pe mâini. Așa că alegem numai autobuzele neaglomerate și cu aer condiționat. Aș mai avea o șansă în plus dacă aș urca odată cu unul din acei vânzători ambulanți care încearcă să-mi bage pe gât tot felul de nimicuri: bureți de spălat vase, șervețele parfumate, reviste vechi cu sâni goi și integrame, brichete – toate cultivate, desigur, în balconul vânzătorului, pentru că, dacă ar fi furate, s-ar interesa poliția. Dar nu se bagă, transportul în comun din București e un imens bazar ambulant. Controlorii n-au nici obligația, nici tupeul să se lege de chilipirgii, așa că - bag de seamă - mai bine îi ocolim, ca să nu îi înfuriem și mai tare pe călători. Apoi aș mai merge, tot fără nicio grijă, seara, după opt și jumătate. E ora când facem ultimul control, în drum spre depou. La nouă ieșim din tură.

Predau legitimația, buletinul de activitate. Marian Petcan, coordonatorul controlorilor, se ia din nou de ținuta mea: joi, vineri, sâmbătă, duminică, hai să zicem că a mers așa, dar de luni obligatoriu cu pantaloni negri și cămașă bleu, da? Și să vin de la șase dimineața, că avem acțiune cu jandarmii. Îmi pare rău, zic, nu cred că mă voi trezi la ora aia, n-o să vin. Poftim? În primul rând, nu-mi place meseria asta, nu pot s-o fac. Voi puteți, eu nu. Renunț. N-aș mai rămâne decât dacă s-ar înființa o poliție a transportului în comun, să am cu adevărat autoritate. În al doilea rând, eu sunt reporter, de fapt. Iată legitimația. Am vrut să văd cum e să fii controlor. Și cum e? Dom’le, nu e!


Episodul 1
Episodul 2
Episodul 3
Epispdul 4

_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Tarife, bilete, validatoare Ora este GMT + 2 ore
Du-te la pagina Anterioară  1, 2, 3 ... 6, 7, 8 ... 10, 11, 12  Următoare
Pagina 7 din 12

 
Mergi direct la:  
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum
Nu puteți atașa fișiere în acest forum
Nu puteți descărca fișiere în acest forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Varianta în limba română: Romanian phpBB online community