Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA TRAM CLUB ROMANIA
Comunitatea prietenilor mijloacelor de transport in comun
 
Arhiva video  Biblioteca  Tarife  Harti  Locatii  Retele  Planificator rute  Forumul vechi (2005)  ÎnregistrareÎnregistrare 
MembriMembri  ProfilProfil  CăutareCăutare   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 
Translate to English
Traduire en français
Traduci in italiano
Übersetzen auf Deutsch
Traducir al español

Taximetria bucuresteana pe vremea comunismului

 
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Istoricul transportului bucurestean
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
Catalin Ghita



Data înscrierii: 27/Oct/2005
Ultima vizita: 18/Oct/2023
Mesaje: 6225
Locație: Popesti-Leordeni, Buzau

MesajTrimis: Vin 12 Noi 2010 14:35:57    Titlul subiectului: Taximetria bucuresteana pe vremea comunismului 136174

http://www.adevarul.ro/societate/dupa_20_de_ani/Taximetria-comunism-fabrica-facut-bani_0_84591613.html

"Taximetria în comunism, „fabrică de făcut bani“

Florentina Tone

Joi 23 iul 2009

Taximetria în comunism, „fabrică de făcut bani“

Să fii taximetrist în Epoca de Aur însemna să ai o meserie bună, aducătoare de bani și de relații. Culmea câștigului: taximetriștii nu treceau cu lunile pe la casierie să-și ia salariile. Ciubucurile erau arhisuficiente.
Să fii taximetrist în comunism însemna că te-ai aranjat. Că ești „boier“. Aveai salariu bun, cu procent din câștiguri, ciubucuri grase, relații cu cine trebuia.

Cu uniforma albastră și ecusonul de taximetrist deschideai uși fără să te agiți prea mult. Ți se căutau serviciile, iar serviciile erau stropite din belșug cu bani sau cu produse: o sacoșică de la măcelarul x, o pungă cu legume de la aprozaristul y, un bacșiș gras de la ospătarul pe care îl duceai acasă-n miez de noapte, cu tolba plină cu bănuți.

Pe principiul „eu te ajut pe tine, tu mă ajuți pe mine“. Și cunoșteai străini, ceea ce nu era tocmai de colea. Asta însemna acces la informații despre lumea de dincolo de granițe, dar și curse plătite în valută, dacă erai deștept și știai să te descurci.

„Aici nu se lucra ca la alimentară“

Știe c-a avut o meserie bună Marian Dumitrescu. Are astăzi 57 de ani și a ajuns la Exploatarea Transport Camioane Taximetre din cadrul Întreprinderii de Transport București (în comunism, taximetrele erau la ITB) când avea numai 24 de ani, în 1976. Zâmbește generos pe sub mustață: „Se câștigau foarte mulți bani din taximetrie“.

N-a uitat nici azi uimirea care-l cuprinsese la finalul primei zile ca taximetrist. Lucrase până atunci ca șofer la Banca Națională, unde singurele avantaje erau că primea banii la data de 1 a fiecărei luni și că banii erau noi. „Îmi amintesc că am ieșit prima dată pe traseu într-o duminică de octombrie și am făcut vreo 200 și ceva de kilometri.

Am uitat să pun și aparatul de vreo două ori, dar fără intenție, că mi-era teamă că mă prinde controlul și mă dă afară. Și vreau să zic că am făcut planul pentru ziua de lucru și mi-au rămas, la final, din cursele alea la care nu am pus aparatul și din ciubuc, vreo 350 de lei. Nu îmi venea să cred cât am câștigat.”

Iar ciubucul era, de fapt, acel rest pe care nu-l lua nimeni înapoi. „Dacă făcea cursa 20 de lei, nimeni nu îți dădea 20 de lei. Îți dădeau ori 25, ori 30. Clar! Nu vă mai spun că aveam curse de 25-26 de lei și îmi dădeau 50 de lei. Aici nu se lucra ca la alimentara, cu leuțul înapoi“.

Procent din încasări

Taximetria era, deci, înainte de toate, o meserie bănoasă. Aveai un salariu de bază, pe care-l primeai integral dacă-ți făceai planul pe o lună de zile (de regulă, 20.000 de lei), dar dacă depășeai planul, salariul tău creștea proporțional.

Traian Huru, 58 de ani, și el taximetrist în anii comunismului, povestește: „Conducătorii auto erau retribuiți în funcție de cât realizau. Pe lângă salariul de bază primeau și 11% din încasări. Când se încheia luna, se făcea calculul. Cât a încasat cutare? 30.000 de lei. Luai salariul de bază, dar luai și 11% din 30.000 de lei“.

Liste cu restanțieri la salarii

Dar la salariu, cum am zis, se adăuga ciubucul. Interesant e însă altceva: ciubucul obținut într-o lună de zile putea să fie suficient pentru traiul de zi cu zi al taximetristului, care se mulțumea cu bacșișul și nu se mai ducea să-și ridice salariul. Marian Dumitrescu își amintește: „Asta e o chestie amuzantă. Aveam zile de salariu, de două ori pe lună, dar nu știam niciodată când erau zilele alea.

La taximetre erau liste întregi, scrise mărunt, cu restanțierii care au să-și ridice banii de salariu. Și erau mulți care nu îi mai luau“. Că în condiții­le în care puteai să câștigi și 5-6-7.000 de lei din bacșiș, adică de patru ori salariul, de ce să te mai deranjezi?!

Traian Huru e categoric: „În toate discuțiile despre taximetrie pe parcursul anilor, eu am spus că taximetrele, maxi-taxiurile și furgonetele au fost un domeniu în care s-a câștigat extrem de bine, comparativ cu restul. Au fost - practic - să nu zic fabrică de făcut bani, dar un fel de monetărie!”.

„Șoferul primea ciubuc, dar și el, la rândul lui, dădea“

Toată lumea din Exploatare trăia bine de pe urma taximetriștilor. Că un taximetrist descurcăreț știa „să ungă“ pe cine trebuia, ca să-și facă traiul cât mai comod. Marian Dumitrescu povestește: „Șoferul de taxi primea ciubuc, dar și el, la rândul lui, dădea. La mecanic, la dispeceratul de comenzi, la cei cu foaia de parcurs, ca să te cunoască mai bine, să te ajute“.

Binele taximetristului depindea, deci, de binele celorlalți. Dacă aveai grijă de dispeceră, avea și ea grijă de tine. Dumitrescu explică: „Dacă intrai la 7 seara în tură și erau pe frecvență 50-100 de taxiuri, spre ziuă nu mai erau decât vreo zece. Dar alergau toți în toate părțile. Ei erau favoriții, cei care aveau o relație bună cu dispeceratul”. Că dispecerii aveau metodele lor să anunțe anumite curse numai unor șoferi.

Traian Huru își amintește: „Taximetristul avea niște consemne cu dispecerii. Să zicem că dumneata dădeai telefon, că ai nevoie de o mașină să mergi în afara orașului, până la Buzău. Dispecera lua comanda și vă spunea: «Așteptați că vă sunăm noi».

Între timp, lua legătura cu mașina cutare și trimitea mașina la adresa dumneavoastră, fără să o mai dea prin radio. Cum făcea? Păi, îi spunea șoferului prin stație: «751, dați un telefon acasă» sau ceva de genul. Și șoferul ăla știa că trebuie să sune la dispecerat. Cobora la telefonul public, suna la dispecerat și dispecera îi spunea ce și cum“.

„Cu cablul și cu țaiul se furau mii de lei“

De „uns“, taximetristul îi mai „ungea“ și pe mecanicii care îi făceau revizia la mașină, ca să poată apoi să facă șmecherii cu aparatul de taxat.

Marian Dumitrescu povestește: „Aparatul de taxat avea o cheie și dacă dădeai cheia între poziția de liber și cea de ocupat, aparatul nu mai taxa. Se stingea becul de sus, de pe mașină, ceea ce însemna că taximetrul era ocupat, dar aparatul nu mai înregistra. «E pe țau», ziceam“. Aparatul de taxat nu mai funcționa, iar taximetristul se înțelegea cu clientul în privința plății.

Și se mai făcea ceva: „Se scotea cablul din aparatul de taxat, se trăgea un pic de el și-atunci el nu mai antrena aparatul. Sau se vâra un ac în cablul aparatului, ca să nu mai taxeze. Când scoteai acul, aparatul își revenea. Cu chestiile astea, cu cablul și cu țaiul, se furau mii de lei. Dar se câștigau foarte mulți bani și dacă lucrai cinstit “.

Uniforma deschidea uși

Bun, bun, taximetristul avea bani, dar avea și relații, să ne înțelegem. Uniforma albastră de taximetrist vorbea de la sine. „Dacă eram îmbrăcat cu bluzonul de taximetrist, nici nu mai intram pe ușile de clienți la «Mărul de aur», la restaurant, intram pe ușile lor, ale personalului!“, zice Marian Dumitrescu.

Și cum clientela era constituită din foarte mulți oameni care lucrau în comerț, e lesne de înțeles că între aceștia și taximetrist se stabileau bune relații de prietenie și cooperare.

Marian Dumitrescu își amintește: „Erau cei care lucrau în comerț, stăteau noaptea la serviciu, făceau monetarul. Și trebuia să plece acasă. Și cu ce plecau ei acasă la 3 noaptea, când câștigaseră o groază de bani?! Cu taxiul. Că în timpul zilei făceau tot felul de afaceri cu sucuri, siropuri, înghețată, netrecute prin casă“.

Altă poveste: „Taximetristul avea un client măcelar. Dar măcelarul respectiv nu trebuia să mai dea telefon să ceară taxi, taximetristul știa că la ora cutare trebuie să-l ia și să-l ducă la serviciu. Îl ducea taximetristul la Hala Matache sau unde era și taximetristul pleca și el de la Matache cu sacoșica“.

Străini, studenți, valută și shopuri

Dar cine anume circula cu taxiul? Erau, evident, și oameni obișnuiți care aveau nevoie de o mașină să meargă la gară, la spital, să plece de la restaurant sau să iasă din oraș, dar mai erau și câteva categorii clare care utilizau taxiul în mod frecvent.

„Cei care lucrau în comerț ne foloseau masiv“, spune Traian Huru. „Pe ei îi duceam și ziua și noaptea. Bucătari, ospătari, picoli... Stăteam după ei și până la 1-2 noaptea. Că erau situații în care ospătarul x făcea comandă de taxi, ajungeai la restaurant și zicea: «Pune aparatul pe taxat». Te poftea înăuntru, în local, te servea cu ce voiai, cafea, Brifcor, Pepsi, și stăteai până își termina el treaba”.

Studenții străini foloseau masiv taxiul

O altă categorie, extrem de importantă, era cea a studenților străini. Potrivit lui Traian Huru, taximetrist din 1974, studenții străini care frecventau cursurile facultăților din București reprezentau majoritatea clienților: „Trei sferturi din utilizatori ei erau”.

Traian Huru își amintește: „Studentul străin folosea zilnic taximetrul. În Grozăvești, dimineața, erau poate 30-40 de studenți care așteptau taximetre. De la cămin îi duceai să servească masa, majoritatea veneau la Inter, după masă plecau la facultăți tot cu taxiul, iar seara, la barurile de noapte, Melody, Atlantic“. Și mai erau și străinii care veneau cu afaceri în România, pe care îi duceai de la aeroport la hotel, de la hotel la aeroport.

Dolari aruncați prin mașină

Dacă aveai tupeu, puteai accepta și dolari pentru cursă, deși asta era total interzis. „Străinilor le convenea mai mult să plătească în valută, mai ales că unii plecau de la hotel la aeroport și nu mai aveau lei. Cine nu mai avea lei, mai arunca dolari prin mașină. Dar tremurai de nu mai știai, că valuta era prohibită“, povestește Marian Dumitrescu.

Odată luată, valuta îți deschidea însă ușa shopurilor. Asta dacă erai, în continuare, băiat descurcăreț. „De folosit dolarii, îi foloseai, că aveai o grămadă de studenți arabi și erau shopuri în București și le dădeai lor să-ți cumpere și ție ceva din shop.“ Dar nu era o treabă simplă: „Mi-au făcut și percheziție acasă de câteva ori, pentru deținere de valută.

Cineva probabil m-a turnat. Dar eu nu prea îi țineam. Vedeam blugi în shop sau un trening din bumbac sută la sută și trimiteam pe cineva...“ De intrat în shop nu intra, că nu știa cine îl vede și îl spune: „Dacă am intrat o dată în shop, am intrat doar ca să arăt ce model de video Sharp voiam, că era un Sharp de 300 și ceva de dolari. Am intrat cu ei, dar mi-a țâțâit fundu’. Că și dacă stăteai mai mult în fața unui shop, te lua cineva la ochi, era imposibil să nu fie în zona aia unul care se ocupa cu treaba asta“.

Tot prin intermediul străi­nilor se mai făcea câteodată și altceva: aprovizionarea. Marian Dumitrescu își amintește: „Stăteam cu taxiul după niște negri de la Ambasada Zairului și îi duceam și la magazinele diplomatice. Era și pe Kiseleff un magazin al diplomaților și îl duceam pe domnul Mboya acolo, făcea cumpărături, dar îmi lua și mie din magazinul lor“.
"

_________________
Harta traseelor autobuzelor Transbus Buzau.
http://harti.tramclub.org/buzau-apr13.pdf
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
rosetti61



Data înscrierii: 03/Iul/2006
Ultima vizita: 28/Mar/2024
Mesaje: 1177
Locație: Bucuresti 6 (Militari)

MesajTrimis: Vin 12 Noi 2010 19:14:10    Titlul subiectului: 136188

Si in ziua de azi taximetristul e la fel dar acum e o jungla. Viata de taximetrist "atunci" este zugravita in "Singuratatea florilor" si "Angela merge mai departe".

Cum aratau indicatoarele statiilor de taxi (si cele de marfa, la care diferea simbolul si telefonul - 053 taxi, si 054 transport marfa) in 1982 si 1987.



taxi1982.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  13.33 kb
 Vizualizat:  de 15030 ori

taxi1982.jpg



taxi1987.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  17.99 kb
 Vizualizat:  de 15030 ori

taxi1987.jpg



_________________
Hans Oerlemans si minunatele lui tramvaie
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
mrM



Data înscrierii: 18/Iul/2006
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1023
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Lun 21 Mai 2018 20:27:00    Titlul subiectului: 194956

În 1962 tarifele la taxi în București erau așa:
3 Lei pornirea indiferent de modelul mașinii.
La "G.A.Z." M21 Volga tariful era de 50 de Bani pentru fiecare 150 m parcurși
La "G.A.Z." M20 Pobeda și "Moskvitch" tariful era 50 de Bani pentru fiecare 200 m parcurși.
Enorm de mult față de tramvai, troleibuz, autobuz.

_________________
I love Swiss stuff.
Ștefan tel. 0720.930.536 h 10.00-23.00 Fără beep-uri! (SMS da).
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger Codul MSN Messenger
Acier



Data înscrierii: 15/Feb/2006
Ultima vizita: 11/Ian/2024
Mesaje: 364
Locație: Bucuresti 3 - Vitan

MesajTrimis: Mar 29 Mai 2018 09:43:20    Titlul subiectului: 195057

mrM a scris:
Enorm de mult față de tramvai, troleibuz, autobuz.

Taxiul este esenta burgheziei.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
mrM



Data înscrierii: 18/Iul/2006
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1023
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Joi 26 Iul 2018 21:34:23    Titlul subiectului: 195887

Mda, ciubucuri, evaziune. Cam am rămas cu astea. În anii '80 însă era supraviețuire, dar după aia...
Înainte de a fi introduse stațiile de emisie-recepție la taxi cum făceai comanda? În 1941 existau unele stații de carburant la care puteai suna și comanda taxi.

_________________
I love Swiss stuff.
Ștefan tel. 0720.930.536 h 10.00-23.00 Fără beep-uri! (SMS da).
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger Codul MSN Messenger
ADK



Data înscrierii: 09/Apr/2019
Ultima vizita: 28/Mar/2024
Mesaje: 691
Locație: Buzau

MesajTrimis: Dum 20 Oct 2019 18:43:02    Titlul subiectului: 203579

Păi, cum comandau dacă nu existau stații pe mașini? doar să trimită mașină de la sediu, unde se suna. Clienții se urcau deobicei din stațiile special amenajate sau când te întâlneau, îți făceau cu mâna să-i iei.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 28/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Dum 20 Oct 2019 20:52:37    Titlul subiectului: 203582

Existau un telefon fix in statia de taxi, iar locuitorii din zona sunau la acel numar fix unde, teoretic, raspundea taximetristul care se afla la inceputul coloanei-asa ceva a existat la Sinaia pana in anii 2010...daca nu cumva mai exista si acum!
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
mrM



Data înscrierii: 18/Iul/2006
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1023
Locație: Bucuresti

MesajTrimis: Dum 17 Noi 2019 17:11:07    Titlul subiectului: 204030

Tramvaiu' 5, nu am primit notificare de reply. Noroc că am intrat pe subiect și am văzut replyurile.
De stația aia de la Sinaia a menționat cineva pe un alt forum. Era lângă gară acea stație.
Eu am crezut că acele stații din București unde existau telefoane aveau o dispeceră care striga la taximetriști. Dar se pare că am știut grești. Nu mai știu ce hartă sau pliant am văzut și în București erau maxim câteva stații care aveau așa ceva. Stațiile cred că s-au răspândit în anii '60, o dată cu răspândirea tranzistorului, că erau mai ieftin de făcut, mai compacte, tranzistorii nu aveau filament care să se uzez prematur din cauza șocurilor.

Și niște aparate de taxat (poze găsite pe net).
Aparate de taxat electronice existau în anii '80?



Aparat de taxare taxi Halda (productie Suedeza) p1.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  54.01 kb
 Vizualizat:  de 6434 ori

Aparat de taxare taxi Halda (productie Suedeza) p1.jpg



Aparat de taxare taxi Halda (productie Suedeza) p2.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  57.64 kb
 Vizualizat:  de 6434 ori

Aparat de taxare taxi Halda (productie Suedeza) p2.jpg



Aparat de taxare taxi Halda (productie Suedeza) p3.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  46.77 kb
 Vizualizat:  de 6434 ori

Aparat de taxare taxi Halda (productie Suedeza) p3.jpg



Aparat de taxare taxi Made in Poland.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  53.17 kb
 Vizualizat:  de 6434 ori

Aparat de taxare taxi Made in Poland.jpg



_________________
I love Swiss stuff.
Ștefan tel. 0720.930.536 h 10.00-23.00 Fără beep-uri! (SMS da).
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger Codul MSN Messenger
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Istoricul transportului bucurestean Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1

 
Mergi direct la:  
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum
Puteți atașa fișiere în acest forum
Puteți descărca fișiere în acest forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Varianta în limba română: Romanian phpBB online community