TRAM CLUB ROMANIA

[Catalin Ghita]

Un articol despre Marele Viscol din iarna anului 1954, cu referiri si la transportul public bucurestean, grav afectat:

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Prizonierii_Marelui_Viscol_din_iarna_lui_-54_0_430757184.html

"Prizonierii Marelui Viscol din iarna lui ’54

Emilia Sava, Cătălina Slujitoru

Luni 21 feb 2011

Foto: Fototeca Muzeului Naţional Militar

Muncitoriii au săpat zi şi noapte prin zăpadă pentru a face loc tramvaiului să se strecoare printre nămeţi

În februarie 1954, troienele s-au înălţat văzând cu ochii, până la cinci metri, iar viforul a suflat nemilos zile în şir, marcând cea mai aspră iarnă din secolul XX. „Văzduhul e un infern, ninge, viscoleşte. Străzile sunt înfundate, vijelia zguduie pereţii!“, scria la 2 februarie, în jurnalul său, scriitorul bucureştean Pericle Marinescu.

MARI DEZASTRE Troiene de 5 metri şi vânt de până la 126 km/oră, în Capitală! (Fotografii nepublicate din februarie ‘54)

Şi acesta era doar începutul „Marelui Viscol" care a încremenit Bucureştiul şi întreaga Românie, la propriu, în prima săptămână din februarie 1954. Troienele au ajuns, în zilele care au urmat, chiar şi la 5 metri înălţime în sud-estul ţării.

„Nămeţii au acoperit străzile, gardurile, au înfundat curţile, ba, la unele case au ajuns până la streaşină. Pe străzi abia s-au făcut ici - colo pârtii în formă de tranşee, în care oamenii dispar cu totul sau nu li se mai văd decât vârfurile căciulilor", nota, în 5 februarie, Pericle Marinescu.

Uşile şi ferestrele, blocate de troiene

În timpul urgiei de la începutul lunii februarie '54, Dan Antoniu (cercetător istoric în domeniul aeronautic) avea vârsta de 9 ani. Locuia în cartierul România Muncitoare din Capitală, undeva pe lângă actualul Pod Grant, într-o casă cu şapte camere, împreună cu bunicii, mama şi alte câteva rude.

„La 3 februarie a început de dimineaţă să ningă cu fulgi imenşi, fără întrerupere, până a doua zi. Când ne-am trezit, în casă era întuneric. Geamurile se deschideau în afară, la fel şi uşile, cu excepţia uneia dintre ele, cea de la bucătărie. Ne-am dat seama că era zăpadă mare pentru că geamurile erau albe şi am încercat să ieşim, dar nu s-au deschis!", a povestit Dan Antoniu pentru „Adevărul de Seară".

Au săpat un tunel până la stradă

Tramvaiele treceau prin tuneluri de zăpadă Foto: ratb.ro

„Zăpada depăşise înălţimea casei, cred că erau vreo 3-4 metri, dar erau şi zone unde omătul era mai mare, peste cinci metri", şi-a mai amintit bucureşteanul. Prin dreptul uşii pe care au reuşit să o deschidă, fiindcă se deschidea în interior, au început să-şi facă un tunel de ieşire, oblic, la 45 de grade, săpând prin omăt, până când au ajuns în dreptul străzii.

Şi-a înmormântat bunicul în zăpadă

Dar cum un necaz nu vine niciodată singur, exact în acea perioadă, bunicul lui a decedat şi trebuia înmormântat. „Trebuia îngropat la Cimitirul Sf. Vineri care era la o distanţă de 500 de metri de casă. Bunicul decedat a fost luat pe braţe, l-au scos în Bulevardul 1 Mai, l-au pus în dricul care a ocolit pe la Gara de Nord, a mers pe Calea Griviţei până la intrarea în cimitir. Groapa în pământ avea un metru şi ceva, iar res­tul erau metri de zăpadă!", a istorisit Dan Antoniu.

Maşini strivite sub şenilele tancurilor

Conştienţi că riscă să moară de foame sau de frig în case, românii s-au mobilizat exemplar în acele zile. Au săpat tunel prin omăt, au cărat zăpada cu căruţele până la Dâmboviţa, până când stratul s-a mai netezit. Abia atunci au fost scoase tancurile Armatei, pentru că prin zăpada nebătătorită riscau să se răstoarne. Unii martori ai Marelui Viscol şi-au amintit chiar că, după topirea nămeţilor, au fost găsite maşini acoperite de troiene şi care fuseseră strivite de şenile.

Deszăpezire după reguli ca în Armată

Pentru a înlesni treaba, s-au făcut şi reguli clare, transmise tututor prin intermediul ziarelor şi radioului. „În primă urgenţă se curăţă partea carosabilă a străzii, iar pe cele cu tramvaie se va degaja întâi pe partea cu cele două linii de transport şi câte un metru în plus, pe stânga şi pe dreapta", era una dintre indicaţii. Oamenii trebuiau să strângă zăpada din interiorul curţilor astfel încât să degajeze zidurile caselor. Zăpada era obligatoriu depozitată doar pe scuaruri şi pe terenurile virane. „Este interzis a se arunca zăpada în gurile de canal, precum şi a scoate zăpada din curţi în stradă şi nu se va depozita pe partea carosabilă!", mai spunea una dintre reguli.

Agitatorii scoteau oamenii în stradă

Soldaţii au muncit fără întrerupere pentru a scoate Bucureştiul de sub nămeţi Foto: Fototeca Muzeului Naţional Militar

În toate acele zile, mii de militari, înarmaţi cu lopeţi, au lucrat zi şi noapte pentru a elibera străzile. „Pe marile bulevarde, camioanele Armatei adunau zăpada şi o aruncau în Dâmboviţa. Uzina Grozăveşti elimina apă caldă, iar zăpada se topea pentru că altfel exista pericolul să se formeze poduri de gheaţă", ne-a mai povestit Dan Antoniu. Presa militară de la acea vreme chema neobosit bucureştenii la degajarea drumurilor. „La fabrica de textile «7 Noiembrie » s-au format echipe de agitatori care merg pe sectoare şi scot cetăţenii la deszăpezire", scria publicaţia „Apărarea Patriei".

Poveşti de Bucureşti

Timp de două luni veţi putea afla, din „Adevărul", „Adevărul de Seară" şi de pe bucuresti.adevarul.ro, cum trăiau, cum iubeau, cum se dădeau în spectacol, cum petreceau, dar şi cum sufereau bucureştenii în ultimele secole. Săptămâna aceasta este dedicată marilor catastrofe care au lovit Bucureştiul, de la „Ciuma lui Caragea" până la marile incendii care au ras mii de case.

"Zăpada depăşise înălţimea casei, erau zone unde avea şi peste 5 metri. Geamurile erau albe şi n-am reuşit să deschidem nici uşile, nici ferestrele!"

Dan Antoniu cercetător istoric în domeniul aeronautic

Cea mai grea iarnă

Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră. Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 kilometri la oră. Un alt record consemnat în 3 februarie '54 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115,9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost măsurat tot atunci, la Călăraşi: 173 cm, troienele atingând însă în unele zone din sud-estul ţării şi 5 metri.

„Astfel de episoade au loc, de obicei, când ciclonii mediteraneeni traversează Peninsula Balcanică şi ajung în vecinătatea teritoriului României, pe o traiectorie ce trece peste vestul Mării Negre, la est acţionând ca un «baraj», un câmp de presiune atmosferică înaltă", a declarat dr. Roxana Bojariu, coordonatorul Secţiei de Climatologie de la ANM. Dr. Bojariu a explicat că ciclonii mediteraneeni care aduc aer mai cald şi mai umed din bazinul mediteraneean se reîncarcă cu umiditate deasupra Mării Negre şi în contact cu aerul mult mai rece de deasupra ţării noastre determină ninsori foarte abundente, însoţite de viscole.

„Scînteia": „Toate forţele pentru înlăturarea urmărilor viscolului!"

Primele maşini speciale de deszăpezire din Capitală au fost aduse imediat după Marele Viscol din februarie 1954, de la o uzină din URSS, titrează „Scînteia“ iar funcţionarii au fost scoşi din birouri pentru a da o mână de ajutor la deszăpezirea Bulevardului Magheru şi la încărcarea camioanelor cu saci de făină pentru brutării, de la morile din oraş

Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române a transmis, chiar în dimineaţa zilei de 4 februarie, prin radio, un comunicat, reluat a doua zi de „Scînteia", prin care „toţi cetăţenii capabili de muncă" erau informaţi că erau „datori să participe la lucrările de deszăpezire şi de aprovizionare cu alimente a populaţiei".

Prin intermediul ziarului „Scînteia", organul de presă al partidului comunist, care era atunci la putere, cetăţenilor li s-a amintit, ulterior, zilnic, să-şi îndeplinească „datoria patriotică de a răspunde cu însufleţire chemării sfaturilor populare, contribuind la asigurarea normalizării circulaţiei şi aplicând cu stricteţe măsurile adoptate în ceea ce priveşte economia de apă şi curent electric".

Pe lângă mesajele mobilizatoare şi articolele din care trebuia să reiasă elanul cu care trudeau tovarăşii şi tovarăşele pentru deszăpezire, comuniştii le serveau cititorilor şi poezii despre viscol, dar şi informaţii utile precum faptul că şcolile, teatrele şi cinematografele sunt închise sau referitoare la liniile feroviare şi de tramvai blocate de troiene.

Munceau cu însufleţire şi spor

Primele informaţii despre urgia care s-a abătut asupra României au fost transmise de „Scînteia" în numărul din 5 februarie. „Sute de oameni au lucrat ieri la deszăpezirea liniei tramvaiului 3. Iat-o pe zidăriţa utemistă Bugasin Ioana, o fată sprintenă, vioaie, care lucrează la deszăpezirea liniei. «Doar lucrăm în preajma Spitalului unificat nr. 2 CFR» - ne spune ea. «Sunt aci tovarăşi bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie să ducă nici o lipsă. Nu vom lăsa lopata din mână până nu vom deszăpezi drumul!»". Acelaşi ton îl regăsim şi în numărul din 7 februarie al ziarului partidului. „Oriunde te uiţi pe străzile şi bulevardele Bucureştiului vezi oameni de toate vârstele, muncitori, tehnicieni, funcţionari, militari cu lopeţi şi cazmale, muncind cu însufleţire şi spor pentru înlăturarea nămeţilor".

Efortul femeilor, scos în evidenţă

Fiecare articol din „Scînteia" aloca spaţii extinse tovarăşelor care au muncit în acele zile cot la cot cu soţii lor pentru a deszăpezi Bucureştiul. „Delegatele de femei din cartierul Tei au fost în primele rânduri ale acţiunii pentru organizarea transportării cu săniuţele a pâinii de la brutării la centrele de pâine. «Muncim până desfundăm drumul, că de-aia am venit» - a spus gospodina Comana Ghiţă. «Mai mă reped eu câteodată să văd ce face copilul acasă, dar nu plec până nu terminăm lucrul»".

Au croit câte un paltonaş „peste plan"

În spirit comunist, din articolele din „Scînteia" nu lipseau nici referirile la „tovarăşii muncitori". Aflăm, printre altele, că în ciuda nămeţilor, niciun muncitor din Bucureşti nu a lipsit de la muncă şi, mai mult, s-a şi depăşit „planul de lucru". „Aplicând metodele sovietice de lucru, ţesătoarele de la uzina «7 Noiembrie» şi-au depăşit sarcinile de plan cu 11-20% , dând ţesături numai de calitatea I. (...) Fiecare muncitor din sectorul VI de la «Ghe. Gheorghiu-Dej» a realizat peste sarcinile de plan câte un paltonaş de fetiţă".

"Sunt aci tovarăşi bolnavi, sunt mame cu copii mici, care nu trebuie să ducă nicio lipsă. Nu vom lăsa lopata din mână până nu vom deszăpezi drumul!"

Bugasin Ioana zidăriţă utemistă din Bucureşti

Material realizat cu sprijinul lui Dan Antoniu, cercetător istoric în domeniul aeronautic, şi a Muzeului Naţional Militar - Ferdinand I Bucureşti (istoricul Neculai Moghior şi muzeograf"

[mrM]

Întrebări:
1) A existat în perioada 1987 - febr. 1992 o linie de tramvai 54: Clăbucet - Ion Mihalache - Turda - Podul Grant - Cal. Crângaşi - P-ţa Crângaşi - Şos. Virtuţii - Pod Ciurel - Şos. Virtuţii - Pasajul Lujerului - Bd. Timişoara - Şos. Progresului ("Trafic Greu") - Şos. Viilor - P-ţa Pieptănari (Eroii Revoluţiei) - Şura Mare ?
2) În perioada în care Cal. Griviţei a fost închisă în anii '90 din cauza lucrărilor de la metrou a existat o perioadă când 87 a mers la P-ţa Presei Libere?
3) În anii '90 a existat vreo linie 315?
4) Am înţeles că 51 Republica - Nuferilor (G-ral Berthelot) a fost înfiinţat din cauză că în urma demolărilor din zona Buzeşti 24 nu mai putea să ajungă de la Gara de Nord pe Sevastopol. Eu ţin minte că 24 şi 51 au circulat la un momendat împreună; ţin eu minte greşit?

[Kaustik]

[Dominatrix]

[rosetti61]

Linia inelara 33

"În ultimii ani, transportul în comun a înregistrat în Capitală succese apreciate de toţi bucureştenii. Ţinând seama de importanţa asigurării unei deplasări din ce în ce mai rapide şi mai comode a cetăţenilor în viaţa unei mari aşezări orăşeneşti, de necesitatea perfecţionării gradului de organizare a deservirii călătorilor cu tramvaie, autobuse şi troleibuse, de curând au fost luate - după cum ne informează conducerea ITB - noi şi importante măsuri.

În curând ia fiinţă o nouă linie de autobuse : linia nr. 33. Ea va avea următorul traseu: Gara de Nord - str. Occidentului - str. Lt. Lemnea - bd. Ana Ipătescu - piaţa Romană - str. M. Eminescu - str. Traian - str. Nerva Traian - str. Lt. col. Papazoglu - Pd. Mărăşeşti - bd. Mărăşeşti - str. Cuza Vodă - str. Bibescu Vodă - str. Artei - str. Sft. Apostoli - str. Sapienţei - str. Mihai Vodă - str. Ureche - str. B.P. Haşdeu - str. Vasile Pârvan - str. Berzei - Dinicu Golescu - Gara de Nord...." http://armyuser.blogspot.com/

S-a infiintat in 1959, parte a inelului de circulatie central (completarea avea sa vina in 1966 sub forma coridorului exterior de tramvai pe linia 26).

La inceputul anilor 60 avea capat la Foisorul de Foc, apoi capatul s-a mutat la Piata Puisor, unde a ramas pana la modificarile din anii 80, cand s-a mutat la Gara Basarab.

[mrM]

Mai ţin minte că atunci când 226 circula până la Foişorul de Foc, pe sensul spre Romană circula chiar şi prin '96-'97 pe Eminescu. A trecut ceva timp până şi-au dat seama că aşteaptă mult în coloană între Polonă şi intersecşia cu Cal. Dorobanţi (lor); o dată l-am luat pe 226 şi am aşteptat destul în coloană. Înainte de introducera sensurilor unice pe Ştirbei Vodă (de la Berezi/P-ţa Virgiliu până la Lutherană) şi pe Mircea Vulcănescu (de la Bd. Dinicu Golescu la Cal. Griviţei/Bd. Dacia) 226 mergea spre Drm. Taberei tot pe Ştrirbei Vodă?

[Dominatrix]

[mrM]

Şi cum ajungea de pe Dacia pe Ştirbei Vodă? Făcea stânga pe Dorobanţi?

[Dominatrix]

Mergea prin Dorobanti - Piata Lahovari/Cosmonautilor - str. George Enescu.

[mrM]

M-am uitat pe ghidul R.A.T.B. din 1991. Am ceva curiozităţi:
- Exista o linie inielară de tramvai numerotată 56 ?!!
- Tramvaiul 3 întorcea la Bd. Expoziţiei?
- Tramvaiul 46 nu exista? Cam pe când a apărut această linie?
- Apare un tramvai 53 care întorcea la Sf. Vineri. Dacă exista această linie, unde era celălalt capăt?
- 96 întorcea la P-ţa Operei?
- 226 nu mergea pe Cal. 13 Sept. şi Şos. Panduri (lor)?
- Care era traseul lui 245?
- Când au fost (re)înfiinţate preorăşeneştile către comunele de după Domneşti, Vârteju, Brăneşti, Cernica, comunele de după Voluntari, comunele de după Otopeni pentru că pe acea hartă nu apar preorăşeneşti către comunele cu pricina.

Întrebări care nu au legătură cu harta:
- de ce o anumită perioadă de timp 133 inelar a circulat pe Str. Traian Bd. Republicii, Str. Popa Nan, Str. Valeriu Branişte, Str. Traian şi nu a mers direct pe Str. Traian?
- - 23 şi 133 pe vechile trasee din anii '90 cam din ce perioadă exsitau?

[rosetti61]

Probabil inca mai era 56 de noapte;
3 a Intors la Expozitiei,
46 a aparut la sfarsitul lui 1991 initial intre Dristor si IMGB, apoi prelungita la Gara. (desi a mai existat si inainte de 1989 pe acelasi traseu)
Acel 53 e o enigma, Sf Vineri - Baicului. Nu stiud aca a circulat efectiv - prima inie care a folosit bucla de la Baicului a fost 52 care mergea la Gara.
La piata OPerei inca era capat pentru 96; pana la refacerea retelei pe cotroceni, liniile 71 si 93 treceau pe la Eroilor - cand au fost mutate pe la Gradina Botanica, 96 a fost prelungit la Gara, in 1994.
226 circula asemeni tuturor liniilor care intrau in Drumul Taberei, pe la Razoare.
245 circula intre Primaria Tunari si Baneasa SA.
Preorasenestile in cauza au fost reinfiintate din 1992 (la un moment dat pe lista cu tarife si abonamente erau trecute liniile preorasenesti, trasee de care nu mai auzisem pana atunci - 310, 359, 338, 339, etc). Nu mai stiu cand majoritatea preorasenestilor au fost numerotate de forma 4xx.

Devierea lui 133 a fost cauzata probabil de lucrari edilitare pe acel tronson de strada. Dupa transformarea in "semiinelara" a ajuns pe Mihai Bravu si vad ca de cativa ani circula din nou pe vechea matca, pe str. Traian.
Pe traseele din anii 90, 23 si 133 functionau de cand cu lucrarile din centrul civic, din jurul anului 1987, tramvaiul 23 a circulat pe la Parcul Libertatii din vara lui 1987, la deschiderea Pasajului Marasesti, pana atunci avea un traseu mai chinuiit, ocolitor. din 1986 si pana in 1989 unele linii au tot fost plimbate din cauza marilor lucrari edilitare care aveau loc.

[mrM]

Deci 96 a fost dus în 1994 la Gara de Nord, şi la scurt timp a fost dus la Fundeni. Cum întorcea la P-ţa Operei?

[rosetti61]

Intorcea prin Bd. Eroii Sanitari si Str Elefterie, reteaua mai e si acum insa cand s-a deschis reteaua noua spre Universitate a lui 61, 69 si 90, capatul de la Opera a fost tras pe stalp; macazul de unire mai este pe pozitie spre Academia Militara. Bucla actuala care inconjoara parcarea de pe Podul Operei a fost realizata in decembrie 2007. Daca firul de pe str, Elefterie s-ar muta pe partea cealalta, ar exista premisa unei intoarceri pe la Carol Davila, cum faceau 92 si 98 in anii 80.

96 a fost prelungit undeva intre 1991 si 1993 la Gara de Nord, spre 1995 se prelungeste circula experimental intre Tacerii si Fundeni apoi prin 1997 revine la traseul Gara de Nord - Tacerii
Nu stiu exact cand s-au produs aceste modificari: pe harta 1994 apare mergand la Gara, iar in ghidrile 1995-1996 apare pe traseul Tacerii- FUndeni iar in cel din 1998 pe traseul Tacerii - Gara de Nord

[Dominatrix]

Imi permit sa fac cateva adaugiri si corecturi la discutia de mai sus:

1)Linia de noapte 56 inca mai exista in varianta circulara, si asa a circulat pana in mai 1991, cand s-a desfiintat odata cu inceperea lucrarilor de inlocuire a liniei de tramvai pe ceea ce numim azi Bd. Iancu de Hunedoara. Capatul liniei 56 era in bucla Gara Basarab.

2)Linia 3 NU mai intorcea la Expozitiei in 1991. Nici nu mai avea cum, fiindca linia de tramvai pe acolo a fost desfiintata in 1990. E o greseala pe harta sau in ghid.

3)Linia 46 intr-adevar a aparut in noiembrie 1991 pe traseul IMGB-Baba Novac, dar ulterior nu a fost prelungita la Gara imediat. Etapele au fost urmatoarele: in mai 1994 se prelungeste pana la Lizeanu, descriind o bucla, la ducere pe Bd. Ferdinand - Ziduri Mosi - Colentina - Turmelor - Reinvierii, si la intoarcere prin Lizeanu - Stefan cel Mare - Obor - Mihai Bravu.

In mai 1994 este prelungit la Berthelot, in compensatie pentru linia 52 care a fost cateva luni desfiintata.

in mai 1995 au inceput lucrarile de inlocuire a liniei de tramvai intre Iancului si Baba Novac, si din aceasta cauza, linia 46 a ramas principala linie de transport pe Stefan cel Mare (34 fusese scurtat pe traseul Romprim - Dristor). Traseul liniei 46 a devenit Granitul - Iancului - Obor - Gara de Nord si asa a ramas pana azi (ma rog, pana au inceput lucrarile la pasajul Basarab).

4)Linia 53 pe traseul Baicului - Sf. Gheorghe (nu Sf. Vineri, ca nu era bucla acolo), daca a existat, nu a circulat mai mult de 2-3 luni in vara anului 1991. Inainte de aprilie-mai 1991 sigur nu exista, iar in toamna la fel nu exista. Banuiala mea e ca a fost vorba numai de o intentie de infiintare a unui asemenea traseu, care nu s-a mai infaptuit.

5)Linia 23 intr-adevar a inceput sa circule pe traseul "traditional" din anii '90 in anul 1987, cu singura deosebire ca intre Parcul Liberatii si Stan Tabara circula comun cu 15, via autogara Filaret. Calea de rulare pe 11 iunie a fost re-instalata abia in anul 1991, iar 23 a fost modificat pe str. 11 Iunie in aprilie in acel an.

6) Linia 96 a fost prelungita de la Piata Operei la Spitalul Fundeni in noiembrie 1994, concomitent cu reluarea circulatiei troleibuzelor 71 si 93 pe Vasile Milea - Leul - Pod Cotroceni. Dupa ce s-a intamplat asta, reteaua de troleibuz pe Splai intre podurile Eroilor si Cotroceni a fost data jos. S-a refacut din nou, pe un singur sens, in august 1996, cand linia 96 a primit traseul pe care il are si azi, cu deosebirea ca a intors la Tacerii pana in decembrie 2004, cand s-a prelungit reteaua pana la Depoul Alexandria.

[Trole Man]

Cateva informatii legate de cele discutate anterior.

Linia 53.

Nu a circulat niciodata. In parioada aceea cumparasem ghidul traseelor si m-am gandit ca urma sa fie introdusa in circulatie. Nu a fost sa fie. Totusi, 21 a circulat deviat pe perioada unor lucrari la linie in Colentina exact pe traseul acestui presupus 53.

Linia 96.

Eu retin ca inca de la inceput a fost anuntata ca o 'deviere'. Situatia care a generat aceasta varianta de traseu era urmatoarea. Reluarea circulatiei troleibuzelor pe Sos. Cotroceni a fost insotita de renuntarea la banda speciala pe contrasens pe Splaiul Idependentei. Calea Plevnei era in lucrari de refacere, deoarece ramasese intr-o stare jalnica (ca in 89) cauzata de constructia Casei Radio. Nu retin, dar cred ca si bucla de la Elefterie era afectata de lucrari edilitare. In aceste conditii s-a decis ca 96 sa mearga spre centru. Bucla de la Rosetti nu avea racord decat dinspre Calea Mosilor. Nu ramanea ca varianta decat un traseu spre Fundeni, Gara Obor, Vatra Luminoasa sau Titan. Cum capetele de linie cele mai apropiate erau deja ocupate (69, 90) cred ca s-a ales urmatoarea 'cea mai scurta' varianta de traseu ramasa, care genera insa si trafic pe masura.
Cateva remarci - a fost singura ocazie in care au circulat Saureruri cu calatori pe Mosilor-Colentina, - lucrarile pe Calea Plevenei au mers destul de greu, fiind montata si pusa in functiune initial doar reteaua dinspre gara (pentru 96), deoarce in sens opus lucrarile la carosabil nu erau finalizate - 85 a inceput sa circule mai tarziu, - din cate stiu linia de troleibuz de pe Splai nu a fost demontata niciodata, doar s-a renuntat la un set de fire, chiar sensul spre Gara, reteaua actuala fiind de fapt cea destinata sensului de circulatie dinspre Gara spre Drumul Taberei. In fapt o situatie extrem de favorabila acum troleibuzului - pe o artera cu 3 benzi firul e amplast chiar deasupra benzii a doua.

[andrei]

[mrM]

Cumva după '90 s-a încercat revitalizarea tuturor liniilor de noapte?

[rosetti61]

In aprilie 1990 au fost reiinfiintate, dar nu au functionat mult timp - din lipsa de solicitare (si poate alte motive) la sfarsitul lui 1991 au fost suspendate.

[mrM]

Are cineva şi cărticica cu traseele de la ghidul din 1996 (eu am acest ghid, dar nu mai am cărticia). Sunt curios dacă apar intervalele de succedare.

[rosetti61]

Apar intervale - primul/ultimul vehicul si interval de succedare (LV/SD)
de ex:
5 5.20 22.50 13/18

62 5.15 23.15 6/10

101 5.20 23.20 4/7
300 5.05 22.55 3/6
335 4.55 23.10 3/7

O sa le scriu mai incolo pe toate

[mrM]

Pe mine mă interesează în mod special liniile:
- la tramvaie 1, 5 (s-a menţionat), 14, 15, 16, 17, 19, 21, 23, 30, 34, 36, 38, 40, 46, 51, 52
- la troleibuze: 66, 69, 70, 79, 85, 86, 90, 92
- la autobuze: 101 (s-a menţionat), 102, 131, 135, 181, 182, 201, 282, 301, 331, 335 (s-a menţionat), 449, 781-785 (liniile expres).

[rosetti61]

Linii

[nbirna]

Totuşi, linia 3 mai întorcea la Bd. Expoziţiei, în 1991 - nu am din păcate documente la îndemână, dar ţin minte asta foarte bine (e legat de un incident "memorabil": am uitat o geantă cu [destul] demulţi bani în tramvai, apoi, dându-mi seama, am luat un taxi şi am găsit tramvaiul respectiv la capăt de linie, pustiu, cu uşile deschise, şi geanta mea era pe banchetă, neobservată probabil de nimeni, aşa că am recuperat-o : toate astea se întâmplau în primăvara 1991, tramvaiul mergea pe bd. 1 Mai-Mihalache, apoi pe Miciurin-Prezan — existau vechile macaze, putea să o ia la dreapta — şi pe Mărăşti, iar la intersecţia cu bd. Expoziţiei se despărţea de traseul lui 41, o lua la stânga, bucla de cap de linie fiind nu prea departe, cam după actualul complex hotelier-comerical World Trade Center (fost Sofitel etc.)). Faptele sunt certe.
Acum, mă gândesc, să nu se mai fi numit linia 3, să fi fost 45 sau 55 ?
Trebuie văzut ghidul, e totuşi fiabil (lucrurile s-or fi schimbat chiar în cursul anului 1991, mai târziu, cine ştie...)

[rosetti61]

91 si 330 cand au aparut?

[AmiralAOV]

Amintiri de la http://www.panoramio.com

-Balcescu, 1964;
-Magheru, 1967.