TRAM CLUB ROMANIA

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/firmele-de-protectie-si.html

"18-11-2003

Firmele de protectie si paza sint interesate de activitatea de control a RATEC

RATEC a si primit citeva oferte din partea unor firme de protectie si paza, care s-au aratat interesate sa preia activitatea de control in troleibuze. Reamintim ca, la sfirsitul saptaminii trecute, Consiliul de Administratie al RATEC a aprobat propunerea conducerii regiei de a concesiona activitatea de control in troleibuze unei firme de protectie si paza, in timp ce cei 50 de controlori ai RATEC sa ramina numai pentru tramvaie.
In Iasi sint patru trasee de troleibuz: 41 (Copou – CUG), 42 (Copou – Tudor Vladimirescu), 43 (Pacurari – CUG) si 46 (Piata Eminescu – Bucium) pe care circula 32 de troleibuze. De obicei, incasarile din vinzarile de bilete sint destul de mici, iar cele mai multe acte de vandalism si de furturi din buzunare au loc in troleibuzele care merg in Pacurari. "Angajatii firmei vor avea posibilitatea sa surprinda hotii de buzunare in flagrant si vor curata mijloacele de transport in comun de cersetori. Nu este exclus sa-i solicitam si pentru tramvaie", ne-a spus dl Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al RATEC. Pentru alegerea firmei care va presta activitatea de control in troleibuze, RATEC va face selectie de oferte. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/la-troleibuze-vechi-anvelope.html

"27-01-2003

La troleibuze vechi, anvelope uzate

La jumatatea lui februarie, sefii RATEC vor organiza o licitatie pentru achizitionarea a cel putin 200 anvelope pentru troleibuze. Parcul RATEC are 45 troleibuze, vechi, dupa cum se stie, iar la acestea si anvelopele sint foarte uzate. "Cauciucurile trebuie inlocuite o data la 6 luni sau dupa 100.000 kilometri, asa ca la unele troleibuze acestea trebuiau schimbate de multa vreme", ne-a spus dl Maricel Gherca, inginerul-sef al RATEC. Daca regia ar avea suficienti bani, ar schimba absolut toate anvelopele, adica 360, tinind cont ca un troleibuz are 8 roti. "In prima faza, vom incerca sa inlocuim macar 200 cauciucuri, apoi, in functie si de resursele financiare pe care le vom avea, vom completa stocurile pina la 500", a incheiat inginerul-sef al RATEC. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/salarii-diminuate-si-concedieri.html

"11-02-2003

Iasi
Salarii diminuate si concedieri la RATEC

In ianuarie, salariile aferente lunii decembrie ale angajatii RATEC au fost diminuate cu 16 la suta, din cauza veniturilor mici in raport cu cheltuielile. Acest lucru a generat nemultumiri, mai ales din partea vatmanilor care lucreaza mult peste norma. Din acest motiv, sefii regiei au decis ca, incepind din februarie, fiecarei sectii sa i se calculeze un indice de salarizare, in functie de veniturile pe care le aduce. Pina atunci insa, peste citeva zile se vor acorda lichidarile pe ianuarie, iar salariatii vor avea din nou motive de nemultumire. "Dupa primele estimari, si in ianuarie salariile vor fi diminuate. Din februarie insa, speram ca lucrurile vor intra in normal, pentru ca va aparea concurenta intre sectii si atunci oamenii isi vor da interesul ca treaba sa mearga bine", ne-a spus dl Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al RATEC.
De doua saptamini, conducerea regiei a decis ca, in week-end, biletele sa fie vindute de vatmanii si soferii de troleibuz, deoarece la sfirsit de saptamina incasarile sint destul de reduse. Cu toate acestea, chiar daca multi sint liberi in aceste zile, nu au lipsit supracontroalele, atit la calatori, cit si la gestiunile soferilor si vatmanilor. Chiar la sfirsitul saptaminii trecute, una dintre echipe a depistat un sofer de troleibuz ce avea bilete compostate si pe care intentiona sa le revinda calatorilor. "Soferul respectiv si-a prezentat demisia, dar aceasta nu i-a fost acceptata. Daca ancheta va dovedi ca a fost vinovat, el va fi concediat din motive disciplinare", ne-a spus dl Adrian Mihai. De la inceputul anului, din acelasi motiv au fost concediati 25 taxatori. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/statia-de-benzina-a-ratec-va-fi-vinduta~ni2qt3

Ziarul de Iasi

25 Februarie 2003

"Statia de benzina a RATEC va fi vinduta
M.P

Consilierii municipali au hotarit ieri sa scoata la licitatie statia de carburanti din Tudor Vladimirescu. In proiectul de hotarire de pe masa Consiliului Local aceasta benzinarie urma sa treaca din patrimoniul RATEC in patrimoniul "Autobuzului". "Putem scoate usor 20-25 de miliarde din vinzarea ei", a declarat primarul Constantin Simirad.

Argumentul acestuia a convins CL, care a votat trecerea statiei din patrimoniul RATEC in patrimoniul privat al Consiliului.

Directorul SC "Autobuzul", Mihai Giubernea, se considera prejudiciat de votul consilierilor. "Nimeni din CL nu a inteles intentia proiectului. In urma divizarii fostului RATC, «Autobuzul» a mostenit niste creante de circa 20 de miliarde lei, care ar fi fost acoperite prin preluarea benzinariei de la RATEC. Acum, din cauza votului CL, nu vom mai putea recupera aceste creante", a subliniat directorul SC "Autobuzul".

"Nu inteleg de ce RATEC continua sa primeasca subventii de la municipalitate, in timp ce «Autobuzul» este abandonat ca un copil nascut mort", a mai adaugat Giubernea."

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/transportul-in-comun-din1.html

"27-03-2003

Transportul in comun din judetele Moldovei sta sa moara

Ultimii 5-6 ani nu au adus prea multe lucruri bune pentru societatile de transport in comun din Moldova. In proportie de 70-80 la suta, parcul de autobuze, troleibuze si tramvaie este foarte vechi. In general, unitatile care asigura transportul in comun merg mai mult in pierdere si este o minune ca ele inca mai supravietuiesc.
Cheltuieli mai mari decit veniturile
In municipiul Iasi, atit SC Autobuzul, cit si RATEC merg in pierdere. Lunar, autobuzele aduc venituri de 3,5 miliarde lei, dar unitatea cheltuieste 4 miliarde pentru combustibili, piese de schimb, reparatii si salarii. La RATEC lucrurile stau si mai rau: la venituri de 14 miliarde/luna, cheltuielile au fost de 16 miliarde. "Ca sa putem supravietui, ar trebui sa vindem 7 bilete pe kilometru. Realitatea este ca se vind 3, cel mult 5 bilete pe kilometru", a motivat dl Maricel Gherca, inginerul-sef al RATEC. Din aceasta cauza, angajatii RATEC au primit salarii diminuate cu 15 la suta. SC Transport Public si Servicii (TPS) Suceava, aflata in subordinea CL, se chinuie de mai multe luni sa supravietuiasca sub povara datoriilor de zeci de miliarde de lei, a titlurilor executorii emise de creditori. Din aceasta cauza, la sfirsitul anului trecut, salariatii de la TPS au pichetat Primaria de doua ori, cerindu-i primarului Marian Ionescu sa gaseasca o solutie pentru iesirea din impasul in care se afla societatea, care are deja datorii de 27 miliarde. Incasarile se ridica la 40-45 milioane lei/zi. In schimb, se cheltuiesc 25 milioane lei pentru motorina, 10 milioane pentru energia electrica, 5 milioane cu piesele auto si aproape 10 milioane – salarii, impozite, taxe. Asadar, rezulta un deficit zilnic de aproximativ 5 milioane lei. La Piatra Neamt, dl Eugeniu Balaban, directorul SC Troleibuzul, sustine ca unitatea "nu efectueaza transport in comun pentru profit, ci pentru a presta servicii catre cetateni. Concurenta neloiala ne creeaza probleme, dar transportul il vom mentine pe toate rutele si dupa un program fix, cu cheltuieli si personal minim". Si la Birlad, din cauza transportatorilor particulari care detin microbuze si care obisnuiesc sa practice o concurenta neloiala, doar 70 la suta din cheltuieli se recupereaza prin incasari.
Profit numai la Vaslui si Botosani
Sefii SC Transurb Vaslui spun ca, in medie, incasarile zilnice sint un pic mai mari decit cheltuielile. "Acest lucru se reflecta si in faptul ca am incheiat 2002 cu profit", ne-a spus dna Ileana Daniel, directorul SC Transurb. Cu toate acestea, unitatea a mers in pierdere in perioada de iarna.
Daca pina in urma cu doi ani Eltrans SA Botosani, care asigura transportul in comun cu ajutorul tramvaielor, se confrunta cu mari probleme financiare, incepind din 2000, unitatea a intrat intr-un trend ascendent, in prezent ajungind chiar sa inregistreze profit. In baza unor relatii de colaborare, societatea si-a schimbat tot parcul mijloacelor de transport, fiind aduse din Germania, numai in aprilie 2002, 17 tramvaie. Incheierea unor contracte cu societatile comerciale din zona industriala a municipiului, care prevad reduceri pentru abonamente, a facut ca, in timp, unitatea sa se redreseze.
Solutia cea mai buna, tot microbuzele
E clar ca masurile de rentabilizare se impun cu acuitate. "Incercam pe cit posibil sa ne diversificam activitatea, sa gasim bani si din alte activitati. Reparam si masinile altor societati si inchiriem autobuzele pentru diverse actiuni", ne-a mai spus dna Ileana Daniel, directorul SC Transurb Vaslui. La SC Trans Urban Piatra Neamt, potrivit conducerii, "exista diferente intre cheltuieli si incasari, dar acestea sint recuperate din subventii". "Sint si trasee nerentabile, dar ne orientam si spre alte activitati, deoarece transportul in comun nu este rentabil. Desfasuram activitati de service auto, confectii metalice si realizam inspectii periodice auto", ne-a spus dna Gabriela Vasiliu Dinu, directorul unitatii. SC Urban Trans Birlad are, pe linga cele 16 autobuze, si 3 microbuze cu 16+1 locuri. Microbuzele au fost achizitionate la sfirsitul anului trecut, investitia de 90.000 euro fiind suportata din bugetul local tocmai in scopul rentabilizarii activitatii unitatii. Pentru fiecare microbuz, conducerea a prevazut incasari de 90 milioane lei/luna, valoare partial realizata. Conducerea sustine ca unitatea continua sa functioneze in pierdere, deoarece costurile pentru repararea autobuzelor, care sint vechi, sint foarte ridicate. Si in garajele TPS Suceava se afla 10 microbuze Mercedes. Achizitionarea in leasing a acestora a constituit si un prim pas spre rentabilizarea activitatii. In schimb, sefii RATEC Iasi se lupta sa-i elimine pe maxi-taximetristi. Chiar daca ei sustin ca acestia din urma sfideaza legea si fac concurenta neloiala, iesenii s-au obisnuit atit de mult cu maxi-taximetrele, si prefera sa mearga inghesuiti intr-un microbuz decit mai lejer intr-un troleibuz, tramvai sau autobuz, desi tarifele sint aceleasi. Tot din cauza concurentei neloiale, SC Troleibuzul Piatra Neamt este nevoita sa scoata din circuit 10 troleibuze, deoarece nu isi permite sa circule cu ele goale, pentru ca facturile la energia electrica si intretinerea masinilor sint destul de ridicate. De aceea, unitatea a achizitionat 12 autobuze care circula in completarea traseelor acoperite de troleibuze. Pentru a rentabiliza societatea au fost luate unele masuri in diversificarea activitatii: scoala de soferi, service auto, realizarea inspectiilor periodice auto si posibilitatea de a inchiria masina pentru a efectua curse interne si externe.
• • •
Dupa cum se vede, in toate dificultatile cu care se confrunta operatorii de transport se simte lipsa banilor necesari pentru innoirea parcului de autobuze, troleibuze si tramvaie. Tarifele nu sint extraordinari de mari; ele oscileaza intre 5.000 si 7.000 lei/calatorie, insa si acestea s-ar putea reduce daca investitiile ar fi atit de serioase incit sa duca la eficientizarea activitatii fara alte cheltuieli.
Cristina Negoita, cu sprijinul subredactiilor ASIS"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/de-la-inceputul-anului2.html

"22-01-2003

De la inceputul anului, 14 taxatori ai RATEC au fost concediati
• doi dintre acestia se vor alege cu dosare penale

La RATEC ploua cu concedieri in rindul taxatorilor-controlori. Numai de la inceputul acestui an, 14 taxatori s-au ales cu desfacerea contractelor de munca, deoarece au fost fie descoperiti vinzind bilete gata compostate, fie luind bani de la calatori fara sa le mai dea bilete. Conform regulii impuse de directorul RATEC, Neculai Abalasei, deciziile de desfacere a contractelor de munca au fost expuse pe afisierul de la intrarea in sediul regiei de pe strada Silvestru. Ieri a fost "apogeul", afisierul umplindu-se cu 11 decizii, dintre care 10 sint din acest an. In plus, ieri, Comisia de Disciplina a studiat 20 dosare ale taxatorilor care fusesera gasiti cu diverse abateri. Din cei 20, 4 au fost concediati, deoarece ancheta RATEC a dovedit ca ei aveau plus in gestiune, rezultat din revinzarea biletelor. "Doi dintre cei concediati risca sa se aleaga cu dosare penale, intrucit am inaintat cazurile Politiei Municipale, care poate propune inceperea anchetei penale. Situatiile celor doi taxatori sint destul de grave, intrucit ei au fost surprinsi revinzind bilete chiar de catre echipele de supracontrol, iar unul dintre ei tinea bani ascunsi in ciorap", ne-a spus dl Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al RATEC. Acuzatiile in cazurile taxatorilor pot fi delapidare ori insusire de foloase necuvenite. Conform legii, sanctiunile merg de la amenda penala pina la inchisoare (de la 6 luni la 5 ani). Partea mai proasta pentru taxatori este ca ei se vor alege cu cazier, de multe ori pentru insusirea a doar 50.000 lei. In acelasi timp, pentru a stopa fenomenul infractional, sefii regiei au decis majorarea salariilor taxatorilor. Din aceasta luna, ei vor primi 4 la suta din incasari (in loc de 3 la suta), iar cei care au cele mai bune rezultate au sansa de a fi promovati in alte compartimente. "La sfirsitul lunii, vom avea nevoie de 5 soferi de troleibuz. Angajarile se vor face din rindul taxatorilor care au permis de conducere si au avut incasari bune pina acum", a completat dl Mihai. Anul trecut, in noiembrie, alti 10 taxatori au fost promovati controlori. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/vatmanii-si-soferii-de1.html

"11-01-2003

Vatmanii si soferii de troleibuze au grafice orare... inutile

De ieri, fiecare vatman si sofer de troleibuz are cite un grafic pe care sint trecute orele la care mijloacele de transport in comun pe care le conduc trebuie sa ajunga in statii. Graficele au fost realizate in urma solicitarilor primarului Constantin Simirad, nemultumit de faptul ca tramvaiele si troleibuzele intirzie destul de mult.
Deocamdata insa, pentru cel putin o saptamina, graficele nu-si pot dovedi utilitatea. Cum ieri a nins foarte mult, mijloacele de transport in comun au circulat foarte greu. "Citeva troleibuze au avut pene la cauciucuri, iar la tramvaie instalatia electrica a facut ceva probleme", ne-a spus dl Neculai Abalasei, directorul RATEC. In plus, pentru ca mijloacele de transport in comun sa ajunga in statii la orele prevazute in grafice, trebuiesc indeplinite citeva conditii esentiale. "Sint de acord, insa, deocamdata, tramvaiele sint obligate sa acorde prioritate celorlalte autoturisme in intersectiile mari de la Fundatie, Podu Ros, si de la Palat spre Podu Ros. Acolo pierdem cel putin 5 minute", ne-a spus un vatman. Spusele vatmanului sint justificate, deoarece potrivit prevederilor Codului Rutier, mijloacele de transport in comun au prioritate in intersectii, lucru care se intimpla in toate orasele mari. De altfel, acum doi ani, cind in intersectia de la Fundatie au fost instalate indicatoarele rutiere care obligau tramvaiele sa acorde prioritate, vatmanii au si facut o greva de avertisment de doua ore. Nimeni nu a tinut cont de ceea ce doreau ei.
In schimb, saptamina viitoare, se va intruni Comisia de Circulatie a Primariei. "Se vor schimba indicatoarele din intersectii, dar, pentru ca graficele orare sa poata fi respectate, ar trebui si ca mijloacele de transport in comun sa beneficieze de banda separata pe soselele late, asa cum se intimpla in alte state. Si in Bucuresti se lucreaza la acest aspect, iar la Iasi sper sa devina realitate prin primavara", a incheiat dl Abalasei. (C.Negoita)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/1-martie-va-aduce.html

"26-02-2003

1 martie va aduce ieftinirea biletelor si abonamentelor RATEC

Pentru prima data in ultimii cel putin 5 ani, biletele de tramvai si troleibuz se vor ieftini cu circa 20 la suta. Din moment ce consilierii locali ieseni au aprobat proiectul de hotarire al RATEC referitor la modificarea tarifelor, de pe 1 martie, un bilet cu doua calatorii va costa 10.000 lei (fata de 12.000 lei). In mijloacele de transport in comun electrice se vor putea cumpara si bilete cu o calatorie, cu 6.000 lei/bucata. Totodata, se vor ieftini si abonamentele: cel valabil 30 de zile pe un traseu va costa 200.000 lei (fata de 252.000), abonamentul pe doua linii va costa 350.000 lei (fata de 504.000), iar un "liber" va ajunge la 500.000 lei (fata de 756.000). Calatorii vor putea cumpara si legitimatii valabile 15 zile, cu tariful in jumatate, sau pentru 7 zile. O asemenea legitimatie, valabila pe un singur traseu, va costa 50.000 lei. Vor exista si abonamente pentru o zi, cu 25.000 lei, cu care se poate circula pe toate traseele. Abonamentele zonale vor fi pastrate la aceleasi tarife, adica 218.000 lei (30 zile) si 108.000 lei (15 zile).
Consilierii locali au aprobat si majorarea amenzilor aplicate calatorilor fraudulosi. Potrivit hotaririi, valoarea unei sanctiuni va fi cuprinsa intre 250.000 lei si un milion. "Se va aplica amenda de un milion si nu va mai exista posibilitatea achitarii a jumatate din valoarea ei in 48 ore, ca acum, deoarece Ordonanta 2/2003 nu mai permite acest lucru", a motivat dl Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al RATEC. (C.Negoita)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/de-astazi-in-tramvaie.html

"27-01-2003

De astazi, in tramvaie si troleibuze vor fi cite trei taxatori

De astazi, in special la orele de virf, in fiecare tramvai si troleibuz vor fi cite 3 taxatori, a caror singura grija va fi sa vinda cit mai multe bilete. Decizia apartine directorului RATEC, Neculai Abalasei, care este de-a dreptul stresat de faptul ca incasarile zilnice din vinzarile de bilete nu depasesc 350 milioane lei. "Pentru a nu avea pierderi, incasarile ar trebui sa se mentina la 500 milioane in fiecare zi", a motivat dl Abalasei. Insa, zilnic circula 120 tramvaie si troleibuze, deci ar fi necesari 360 oameni care sa vinda bilete. Regia are 300 taxatori, impartiti in doua schimburi. In consecinta, alaturi de 150 taxatori, mai trebuie 210 salariati, care vor fi scosi din toate sectiile. "Vor vinde bilete atit controlori si muncitori, cit si angajatii TESA", a adaugat dl Abalasei. Masura ar putea sa-i afecteze serios pe taxatori, care primesc salariile in functie de incasari, in conditiile in care, fiind mai multi, retributiile se vor diminua. "Ei primesc 4 la suta din incasari, insa am aprobarea Consiliului de Administratie sa maresc acest procent. Si, daca incasarile cresc peste 500 milioane zilnic, chiar o voi face", a incheiat dl Abalasei. (C.Negoita)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/iesenii-sint-nemultumiti-de.html

"15-04-2003

Iesenii sint nemultumiti de scumpirea biletelor la maxi-taxi

De ieri, o calatorie cu maxi-taxi costa 7.000 lei, in loc de 5.000 lei. Scumpirea a provocat nemultumirea iesenilor si a dus la o reducere considerabila a numarului calatorilor ce apeleaza la aceste firme. Nemultumirea lor este cu atit mai mare, cu cit conditiile de calatorie sint citeodata generatoare de disconfort, tinind cont de faptul ca oamenii stau ca sardelele. "Au spus ca au scumpit biletele, pentru ca nu mai au voie sa transporte calatori in picioare si nu-si pot acoperi cheltuielile, insa eu am calatorit ca si pina acum, inghesuita. Cred ca de acum voi merge cu tramvaiul, pentru ca este mai ieftin si nu e atit de aglomerat", ne-a spus Ana Sbiera (60 ani, pensionara). "Nu vad rostul scumpirii. Cred ca firmele de maxi-taxi cistigau destul de bine si inainte. Eu merg mai mult pe jos, dar, daca ar fi sa aleg, as alege tramvaiul", ne-a spus si Ramona Raileanu (23 ani, studenta). Afectati sint calatorii care folosesc mijloacele de transport in comun in fiecare zi, pentru ca au de ales intre un maxi-taxi care poate merge repede, dar este mai scump, si un tramvai, troleibuz sau autobuz mai ieftin. "Prefer sa ma trezesc mai devreme si sa urc intr-un troleibuz, mai ales ca pot sa-mi fac abonament, decit sa ramin fara bani in buzunar", ne-a spus Emilia Blaj (24 ani, studenta). "Urc in care vine mai repede, nu ma mai uit la 2.000 lei. Bineinteles ca ma deranjeaza scumpirea, dar asta este, mereu trebuie sa urce preturile undeva, cred ca ne-am obisnuit cu totii", sustine Monica Vicol (27 ani, farmacist).
Exista insa persoane care nu au de ales, pentru ca singurul mijloc de calatorie este maxi-taxi. Neavind alternativa, unii sint obligati sa urce in microbuze, chiar daca situatia nu le convine. "Decit sa merg pe jos, mai bine platesc mai mult. Ce ma deranjeaza foarte mult este supraaglomeratia. Daca n-ar mai lua calatori in picioare, ar fi bine", ne-a spus Ana Ivanov (27 ani, tricoter). Unii ieseni au aflat despre scumpirea biletelor doar cind au urcat in maxi-taxi, ieri dimineata. "Nu stiu daca n-au coborit pentru ca le era jena sau pentru ca nu-i afecteaza prea tare. Oricum, numarul calatorilor a scazut putin. Vom vedea ce se intimpla cind toata lumea va afla de scumpire", ne-a spus Mihai Iordachioaie (sofer la o firma de maxi-taxi).
Poate pentru prima data de la aparitia maxi-taximetrelor in Iasi, reprezentantii RATEC sint multumiti, pentru ca regia va avea de cistigat, in conditiile in care un bilet cu doua calatorii costa 10.000 lei. Sefii regiei nu pot spune insa in ce procent au crescut incasarile. Dl Mihai Giubernea, directorul SC Autobuzul, ne-a spus: "Deocamdata, nu scumpim biletele, insa simbata vom avea Consiliul de Administratie si vom relua subiectul". Ieri insa cu siguranta a fost o zi profitabila pentru sefii Autobuzul si RATEC, mai ales ca ei au si tinut sa avertizeze calatorii, prin afise mari, lipite pe parbrize, ca biletul costa doar 5.000 lei. (C.M., C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/e-posibil-ca-vineri.html

"08-04-2003

E posibil ca vineri Iasul sa nu mai aiba transport electric in comun!

Pina joi seara, RATEC Iasi va trebui sa achite 5 miliarde lei la SC Electrica; in caz contrar, vineri dimineata nici un tramvai sau troleibuz nu va mai putea iesi din depouri, deoarece intreaga retea va fi decuplata. Sediul, depourile si atelierele RATEC oricum nu au curent electric de aproape doua luni, din cauza datoriilor la plata facturilor, care au ajuns la 15 miliarde lei. Din acestea, 5 miliarde cerute de sefii SC Electrica reprezinta factura lunii martie. "Vom vira marti un miliard din incasari, insa restul nu stiu de unde-i vom lua", ne-a spus dl Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al RATEC. Acum doua saptamini, SC Electrica a intrerupt furnizarea curentului in retea pentru aproape o ora, pe citeva tronsoane, ca un avertisment. Atunci, furnizarea curentului a fost reluata din cauza ambuteiajelor create in nodurile importante din oras. De data aceasta, daca energia electrica va fi intrerupta joi noaptea, vineri dimineata va fi... liniste. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/de-saptamina-viitoare-bilete.html

"12-04-2003

De saptamina viitoare, bilete RATEC se vor gasi si la chioscurile de ziare Adipres

Cu jumatate de an in urma, conducerea RATEC a refuzat sa mai vinda bilete agentilor economici si a angajat 300 de taxatori. Activitatea acestora nu a avut deloc efectele asteptate: din cauza incasarilor slabe pe care le realizau, pentru 60 dintre ei nu s-au mai prelungit contractele de munca incheiate pe o perioada de sase luni. Cei care au mai ramas totusi vor mai fi angajatii regiei o luna, cel mult doua. "Pe masura ce expira contractele, si acestia vor parasi regia", ne-a spus dl Neculai Abalasei. Calatorii nu vor simti lipsa lor, intrucit, chiar de saptamina viitoare, vor gasi bilete atit cu o calatorie (la pretul de 6.000 lei) cit si cu doua calatorii (cu 10.000 lei) la chioscurile RATEC si cele de ziare ale societatii Adipres din statiile de tramvai si troleibuz. "Dupa ce nu vor mai fi taxatori, vom suplimenta numarul controlorilor", a incheiat dl Abalasei. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/nu-vor-mai-fi.html

"09-05-2003

Nu vor mai fi taxatori in mijloacele de transport in comun

RATEC mai are 240 taxatori, care vind bilete in tramvaie si troleibuze numai la orele de virf. Peste citeva saptamini, ei nu vor mai lucra, deoarece nu li se vor mai prelungi contractele de munca incheiate pe perioada determinata. "Deja 80 taxatori au primit instiintari si vor trebui sa-si caute alte locuri de munca", ne-a spus inginerul-sef al RATEC, dl Maricel Gherca. Pentru calatori va fi mai usor sa-si procure bilete cu o calatorie (la 6.000 lei) sau cu doua calatorii (cu 10.000 lei) de la dispeceratele si tonetele RATEC, precum si de la tonetele de presa Adipress, situate in majoritatea statiilor de tramvai si troleibuz. "La chioscurile de ziare se vor gasi bilete chiar de la inceputul saptaminii viitoare", a completat dl Gherca. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/10-vatmani-sanctionati-pentru.html

"14-10-2003

10 vatmani, sanctionati pentru ca nu au avut grija de tramvaie

Periodic, dar fara a-i anunta pe vatmani, soferi de troleibuz, controlori si taxatori, cei din conducerea RATEC fac verificari ale mijloacele de transport in comun. Ieri a plouat cu sanctiuni – 10 vatmani au primit avertismente sau au fost penalizati cu retinerea a 10 la suta din salariu pentru ca tramvaiele erau murdare, nu aveau tablitele cu traseul, sau compostoarele nu mai aveau tus. "Uneori, conducatorii mijloacelor de transport nu au nici o vina de aceste deficiente, dar obligatia lor este sa anunte sau sa retraga tramvaiele la depou. I-am avertizat de mai multe ori ca vor primi penalizari, insa au crezut ca-i o gluma", ne-a spus dl Maricel Gherca, inginerul-sef al RATEC. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/de-saptamina-viitoare-calatorii.html

"14-04-2003

De saptamina viitoare, calatorii vor putea sti exact cind vin in statii tramvaiele si troleibuzele

De mult timp, primarul Constantin Simirad a solicitat sefilor RATEC sa intocmeasca niste grafice dupa care sa se ghideze calatorii, in asa fel incit sa nu fie nevoiti sa astepte minute intregi sosirea tramvaielor si troleibuzelor. Acum o saptamina, conducerea RATEC a dat comanda unei firme pentru executarea placutelor care vor fi montate, cel mai probabil, incepind de saptamina viitoare. Acestea vor contine orele la care trebuie sa ajunga in statii fiecare tramvai si troleibuz. (C.N.) "

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/vatmanii-si-soferii-de.html

"07-01-2003

Vatmanii si soferii de troleibuz vor avea grafice individuale

In cel mult trei zile, vatmanii si soferii de troleibuz vor primi grafice individuale, pe care sint trecute orele la care trebuie sa soseasca in statii. In felul acesta, spun sefii RATEC Iasi, vatmanii si soferii vor putea fi verificati in privinta corectitudinii in trafic. De fapt, primarul Constantin Simirad spusese chiar ca asemenea grafice sa fie afisate in statiile de tramvai, asa incit oamenii sa stie la ce ora trebuie sa ajunga tramvaiul ori troleibuzul si sa nu astepte minute in sir. Din pacate, aceasta ultima parte nu se poate realiza, intrucit desfasuratoarele pe care sint trecute tramvaiele, orele si traseele au dimensiuni considerabile. "Ceea ce vrea dl primar nu se poate decit daca ar fi afisaj electronic", ne-a spus dl Neculai Abalasei, directorul RATEC. In schimb, controalele efectuate de oamenii RATEC si chiar ai Primariei vor putea evidentia cit de repede sosesc mijloacele de transport in comun in statii. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/se-va-reinfiinta-traseul.html

"27-08-2003

Odata cu inceperea anului scolar
Se va reinfiinta traseul tramvaiului 8

Saptamina viitoare, la sedinta Consiliului Local Municipal (CLM), reprezentantii RATEC vor prezenta un proiect referitor la concesionarea, de catre regie, a tuturor traseelor de tramvai si a traseelor de troleibuz 41 (Copou-CUG II) si 43 (Pacurari-CUG I). Propunerea RATEC este urmare a prevederilor Legii 284, privind transportul public de calatori. Conform propunerii regiei, traseul 42 de troleibuz (Copou-Tudor Vladimirescu) va fi desfiintat, insa studentii (si nu numai ei) vor avea la dispozitie tramvaiul 8 (Triumf-Baza 3), care se va reinfiinta pe 15 septembrie, dupa ce toata vara a fost anulat. "In cazul in care CLM va aproba concesionarea, va trebui sa platim cite o taxa lunara. In schimb, Primaria va fi obligata sa achite contravaloarea tuturor gratuitatilor oferite unor categorii de calatori", ne-a spus dl Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al RATEC. (C.N.)"

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/de-prioritatea-quot-nr-1-quot-a-lui-simirad-s-a-ales-praful~ni2r8h

Ziarul de Iasi

4 Martie 2003

"De prioritatea "Nr. 1" a lui Simirad s-a ales praful

Acum zece ani, primarul Simirad anunta ca transportul in comun va fi "prioritatea numarul 1" a sa, ca primar. Reforma acestui sector a inceput la Iasi mai demult, insa nici macar Simirad nu stie acum incotro va duce. In curind, primarul va parasi acest post, lasint transportul in comun din Iasi intr-o stare vecina haosului. Jurnalistii "Ziarului de Iasi" au realizat o analiza obiectiva a situatiei transportului in comun. Pentru redresarea transportului in comun specialistii au emis trei ipoteze: licitarea tuturor traseelor, credit extern pentru transportul electric sau concesionarea intregului transport

"Cit mai avem pina la alegeri? Un an? Foarte bine, sa mai astepte!" Aceasta pare a fi politica din administratia locala in ceea ce priveste transportul public in comun. Problema tramvaielor, troleibuzelor si a autobuzelor vechi si intirziate sau a microbuzelor de maxi-taxi nu exista decit din patru in patru ani, in campania electorala. In restul timpului, serviciile proaste oferite de operatorii de transport sint inobservabile pentru sefii orasului. In 1999, la fosta RATC s-au inregistrat primele pierderi la sfirsit de an: 13 miliarde de lei. De atunci, in fiecare an pierderile au crescut cu inca alte citeva miliarde de lei. O incercare de a atrage fonduri europene, in 2000, s-a soldat cu un esec lamentabil, datorita indolentei din Primarie si RATC. Ca urmare, iesenii au ramas in dilema: sa urce in mijloacele de transport ale fostei RATC, care vin greu si arata mai rau ca acum 30 de ani, sau sa se inghesuie in maxi-taxi, umar la umar? Daca miine, prin absurd, tramvaiele si troleibuzele RATEC nu ar mai iesi la strada, ar simti cineva lipsa acestora? "Ziarul de Iasi" a pus toate aceste elemente cap la cap, in incercarea de a gasi un raspuns la aceste intrebari. Mai mult decit atit, analiza "Ziarului de Iasi" arata si cum sta situatia transportului in comun in alte orase din tara, similare Iasului, si ce parere au autoritatile locale despre stagnarea din transportul in comun.

500 mijloace de transport se bat zilnic pe 200.000 de calatori

In Iasi exista in acest moment patru tipuri de operatori de transport in comun: RATEC, "Autobuzul", operatorii de maxi-taxi si cei de taxi. Ultima categorie, cea a taximetrelor, nu poate fi luata in discutie intrucit serviciul oferit de taximetristi nu este accesibil tuturor din cauza pretului, si, mai ales, pentru ca este un serviciu la care populatia nu apeleaza in mod constant. Populatia Iasului poate miza in fiecare zi pe peste 500 de mijloace de transport, din care: 100 de autobuze, 45 de troleibuze, 130 de tramvaie si 250 de microbuze de maxi-taxi. Numarul total de masini fluctueaza de la zi la zi, pentru ca autobuzele, troleibuzele si tramvaiele, fiind vechi, se defecteaza in mod constant. In plus, trebuie luat in calcul si faptul ca la strada ies si microbuze maxi-taxi pirat. In acest moment, numarul "piratilor" nu este cunoscut cu certitudine, dar se presupune ca ar fi de ordinul zecilor. Zilnic, toti operatorii transporta peste 200.000 de calatori.

Cele mai bune tramvaie existente la Iasi sint second-hand

RATEC dispune in acest moment de aproape 180 de mijloace de transport. Dintre acestea, 132 sint tramvaie iar 45 troleibuze. "Acesta este numarul mijloacelor de transport active, care ies la strada, dar mai sint si altele incomplete in sectii", a precizat Adrian Mihai, purtatorul de cuvint al regiei de transport electric. In fiecare zi, tramvaiele si troleibuzele transporta peste 80.000 de ieseni platitori si se estimeaza ca inca aproximativ un sfert din acest numar ar fi calatori fraudulosi. Cind se vorbeste de avantajele pe care le poate oferi RATEC, se bifeaza intotdeauna doua lucruri: faptul ca transportul electric este ecologic si ca este un transport social. In mai multe rinduri, chiar primarul Constantin Simirad a insistat pe faptul ca Iasul ar trebui sa dezvolte numai reteaua transportului electric, in detrimentul celui auto, poluant. Al doilea avantaj consta in faptul ca Primaria subventioneza abonamentele gratuite acordate categoriilor defavorizate de calatori: pensionari, veterani, handicapati etc. In acelasi timp, insa, subventionarea gratuitatilor reprezinta si un dezavantaj, intrucit banii provin din taxele si impozitele strinse de Primarie de la ieseni. Lunar, anul acesta, Primaria va plati cite 2,5 miliarde de lei lunar pentru aceste gratuitati. Un alt dezavantaj este ca tot Primaria va trebui sa acorde alti bani pentru investitii la RATEC. Numai pentru 2003, suma este fixata la 35 de miliarde de lei. Ceea ce se vede cu ochiul liber, insa, este dezavantajul mijloacelor de transport invechite. Singura exceptie de la aceasta regula sint tramvaiele si troleibuzele second-hand aduse din Germania si Cehia, al caror numar este insa prea mic pentru a arata o schimbare semnificativa.

Doar 12 kilometri de tramvai au fost modernizati

Primarul Constantin Simirad crede ca activitatea de transport electric trebuie sa fie privita preferential. "Vom continua sa subventionam investitiile in transport electric, pentru ca acesta este viitorul transportului in comun", a spus Simirad. Cea mai mare piedica in calea intentiilor lui Simirad este, insa, starea caii de rulare, adica a sinei de tramvai. Din 85 de kilometri de cale de rulare existenta in Iasi, in ultimii ani nu au fost modernizati decit 12 kilometri. Din restul de 73 de kilometri, anul acesta nu vor fi modernizati decit doi kilometri, desi lucrari urgente ar trebui facute pe Canta si Nicolae Iorga, trasee care insumeaza 13 kilometri. Pentru fiecare kilometru de modernizare de cale de rulare costurile sint de aproximativ 20 de miliarde de lei, adica o suma exorbitanta atit pentru RATEC cit si pentru Primarie. La aceste cheltuieli se adauga si cele uzuale, pentru intretinerea retelei electrice atit pentru troleibuze cit si pentru tramvaie, in lungime totala de 150 de kilometri.

40 milioane de dolari pentru trecerea la ecartamentul lat

Cel mai nou plan al municipalitatii pentru relansarea transportului electric consta in gasirea unui investitor care sa fie dispus atit sa modernizeze calea de rulare, cit si sa atraga fonduri externe pentru aceste lucrari. Reprezentantii Primariei si ai RATEC au inceput deja negocierile cu reprezentantii firmei "Barans" din Israel, dispusa sa investeasca. Singura problema care a aparut, insa, amina posibila investitie cu cel putin un an. Aminarea vine ca urmare a conditiei impusa de Simirad. "Trebuie sa decidem daca transportul cu tramvaie din Iasi va trece la ecartament lat. Eu cred ca asa trebuie sa se intimple, pentru ca acum nici nu se mai fabrica tramvaie pentru ecartament ingust", a spus primarul. In aceste conditii, ar trebui realizat un studiu de fezabilitate din care sa reiasa costurile intregii investitii, ca si efectele pe termen lung asupra transportului. Din primele estimari, valoarea ar putea ajunge la 40 de milioane de dolari. In ciuda sumei mari, Simirad crede ca banii trebuie sa ajunga la Iasi. "Daca nu vom ajunge la o intelegere cu cei de la «Barans», va trebui ca Primaria sa faca toate demersurile pentru a contracta un credit extern pentru aceasta investitie", a spus Simirad.

Giubernea vrea sa-i "bata" pe operatorii maxi-taxi cu armele lor

Una din masurile luate pentru rentabilizarea regiei de transport a fost aceea a divizarii RATC in doua societati distincte. Astfel, anul trecut, fosta regie s-a spart in "Autobuzul" si RATEC. Prima societate a ramas cu autobuzele, in timp ce RATEC a devenit responsabila de transport electric. Singura diferenta dintre cele doua societati este ca "Autobuzul" nu mai primeste subventii de nici un fel de la Primarie. Practic, aceasta societate ar trebui sa se descurce numai din ceea ce incaseza la strada. "Autobuzul" are 60 de masini si 180 de kilometri de trasee. Zilnic, autobuzele transporta, in medie, aproape 30.000 de calatori. Inca de la infiintare, "Autobuzul" a preluat 30 de miliarde de lei datorie cate diversi furnizori. Pentru a compensa lipsa subventiilor de la Primarie si pentru a reusi acoperirea datoriilor, directorul societatii, Mihai Giubernea, a pus la punct o strategie care transforma societatea in operator de maxi-taxi. "Prima masura pe care am putut sa o iau inca de acum citeva luni a fost reducerea tarifelor, de la 6.000 de lei calatoria la 5.000 de lei. Mai recent am ieftinit abonamentele pe o linie pe acele trasee pe care circula si maxi-taxi", a spus Giubernea. Pe termen lung, planul lui Giubernea este sa concureze operatorii de maxi-taxi cu aceleasi arme. "Intentionez ca in maximum doua luni sa introduc pe piata transportului in comun 60 de noi microbuze, moderne, cu 18 locuri si cu usi inalte, care sint mult mai confortabile decit ce se gaseste acum in Iasi", a spus Giubernea. Acesta crede ca astfel va reusi sa "fure" clientii care prefera acum maxi-taxi. "Singura mea concurenta acum este cea a operatorilor de maxi-taxi", a explicat directorul "Autobuzul".

Regia Primariei nu suporta concurenta privata

Marea problema a transportului in comun din Iasi pare sa fie prezenta la strada a microbuzelor maxi-taxi, dupa cum sustin sefii RATEC. Acum citiva ani nu erau prezente pe trasee decit citeva masini; azi sint, autorizate, 244 de microbuze. La o medie zilnica de 300 de calatori pe microbuz, reiese ca operatorii privati transporta zilnic aproape 75.000 de calatori, un numar aproape egal cu cel transportat de tramvaie si troleibuze. Pe linga aceste 244 de microbuze autorizate, mai exista si microbuze "pirat". Din estimarile unor patroni de firme de maxi-taxi, acestia nu ar fi mai multi de 20-30. "Acum mai sint pirati pe traseul 44, dar e vorba de cel mult 20 de masini", a spus Costel Pristavu, patronul "Minibus". Pe de alta parte, numarul "piratilor" pare sa fie mult mai mare. "Din ceea ce stim noi, e posibil ca in Iasi sa circule acum 400 de microbuze maxi-taxi, din care pirati cam 150", a spus directorul RATEC, Neculai Abalasei. Tot Abalasei a pus in evidenta si care sint marile neajunsuri ale activitatii de maxi-taxi. "Odata cu aparitia a peste 400 de microbuze, s-au aglomerat strazile si intersectiile precum si statiile de urcare si coborire si s-a marit gradul de poluare a mediului", a spus directorul RATEC. Acesta a dat explicatii in detaliu. "Un tramvai, troleibuz sau tramvai are 15 metri lungime si o capacitate de 120 de locuri. Pentru a transporta acelasi numar de calatori e nevoie de 10 microbuze, care formeaza o coloana de 90 de metri. Se vede clar ca timpul de trecere este net in favoarea unui mijloc de transport de capacitate mare", a declarat Abalasei. Acesta a detaliat si in problema poluarii. "In timp ce mijloacele de transport electric nu produc emanatii de gaze toxice, o coloana de 10 microbuze produce emanatii de gaze toxice datorate arderii a 140 de litri de combustibil lichid, de trei ori mai mult decit un autobuz", a adaugat directorul RATEC. Chiar si patronii de maxi-taxi au recunoscut ca masinile lor incurca circulatia in oras. "Sistemul de circulatie trebuie modificat prin crearea unor sensuri unice", a oferit solutia Costel Pristavu. Este si asta in planul Primariei, insa deocamdata nimeni nu stie cind se va face ceva concret. (Catalin PRISACARIU)

In 10 ani, RATEC a pierdut trei sferturi din clienti

In cifre, situatia operatorilor "strategici" de transport este dramatica. Practic, acum, mijloacele de transport in comun ale RATEC, "Autobuzul" si operatorii de maxi-taxi transporta zilnic 190.000 de calatori. Adica, la nivelul unui an, cel mult 70 de milioane de calatori. Acelasi numar de calatori il transporta RATC in 2000. Conform statisticilor regiei, in acel an fosta RATC a transportat 73 de milioane de calatori. Anul trecut, fosta RATC a transportat 45 de milioane de calatori, mai putin de patru ori decit in 1992, cind a transportat aproape 200 de milioane de calatori. Din 2000 incoace, numarul de calatori al RATC a inceput sa scada constant, dar a inceput sa creasca numarul microbuzelor maxi-taxi. Consecinta este ca operatorii privati au inceput sa "fure" clientii traditionali ai regiei de transport. In acest ritm, este cit se poate de probabil ca, daca numarul de microbuze s-ar dubla, ar lasa fara clienti atit RATEC, cit si "Autobuzul". In ciuda numarului mare de locuri dintr-un autobuz, tramvai sau troleibuz, aceste mijloace de transport au o frecventa mai mica la strada decit cea a microbuzelor de maxi-taxi. In consecinta, intre sosirile in statie a unor mijloace de transport de capacitate mare, microbuzele epuizeaza clientii aflati deja acolo.

Licitarea tuturor traseelor, credit extern sau concesionarea intregului transport?

Trei solutii identificate pentru resuscitarea transportului public

Pentru toate aceste neajunsuri ale transportului public, solutiile nu sint deocamdata decit pe hirtie. Din punctul de vedere al celui mai pagubit operator, RATEC, nu exista decit o singura solutie. "Trebuie neaparat stabilite trasee proprii pentru fiecare operator: RATEC, «Autobuzul» si maxi-taxi", a spus Neculai Abalasei, directorul regiei de transport electric. Din punctul acestuia de vedere, singura solutie ar fi ca toate traseele sa fie scoase la licitatie si sa cistige operatorul care sa ofere frecventa cea mai buna si gradul cel mai mare de confort. "In momentul cind va fi aplicata noua lege a transportului, voi licita numai traseele la care pot face fata cu tramvaiele si troleibuzele pe care le am acum", a mai spus Abalasei. Astfel, acesta crede ca va putea scoate maxi-taxi de pe liniile principale din oras: 41 de troleibuz (Copou-CUG), 42 (Copou-Tudor Vladimirescu), 43 (Pacurari-CUG). "In acest moment, am bagat la strada 20 de troleibuze pe 41, 12 pe 43 si 8 pe 42, la ora de virf. Daca, de exemplu, un operator de maxi-taxi ar concura cu RATEC pe 41, ar trebui sa aiba 200 de microbuze, pentru aceeasi capacitate oferita de noi, ceea ce e imposibil in acest moment", a spus Abalasei. Teoretic, Abalasei nu ar avea de ce sa se ingrijoreze, avind in vedere intentiile Primariei. "Consider ca transportul electric este de viitor, ca in toate orasele mari ale lumii, asa ca vom investi in acest domeniu", a spus Simirad. Acesta nu are insa un plan concret de investitii. Unul din cei care a lucrat la un astfel de plan considera ca mentalitatea este de vina ca nu s-a facut nimic in transportul public. "In 2000 am lucrat la un plan de finantare al RATC, pentru investitii, care urma sa fie inaintat catre Banca Europeana pentru Investitii (BEI). In acel moment exista si studiul tehnic, si cel economic, pe care l-am realizat eu. Dar nimeni nu a luat in seama acel studiu", a spus Tiberiu Brailean, consilier al presedintelui Consiliului Judetean, Lucian Flaiser. "Eu mergeam pe formula transportului electric considerat strategic, subventionat de la buget, in timp ce transportul auto ar fi urmat sa intre in concurenta cu alti operatori. Parerea mea este ca traseele electrice si cele auto ar fi dublate numai in situatii de criza, dar nu in mod constant", a mai spus Brailean. "Eu cred ca e o problema de mentalitate nepromovarea proiectului BEI. Cei de la RATC s-au obisnuit sa stea sub poala bugetului", a mai spus Brailean. Pisica a fost aruncata, insa, in ograda Primariei. "Promovarea proiectului BEI era sarcina Primariei, ca ordonator principal de credite, nu a RATC", a replicat directorul RATEC. La aceasta observatie, primarul nu a avut de facut nici un comentariu, lasind problema in aer, desi acum cauta sa apeleze tot la un credit extern. Critica cea mai dura la adresa Primariei a venit din partea unui consilier municipal, Gheorghe Nichita. "Este nevoie de concesiunea intregului transport in comun si de venirea unui investitor strategic. Eu am propus acest lucru de mai multe ori, dar eu nu sint nici primar, nici viceprimar, nu am putere executiva", a spus Nichita.

Fara maxi-taxi in Cluj si Timisoara

In alte orase similare ca marime Iasului, transportul in comun de stat este suveran. La Cluj, de exemplu, regia locala de transport duce zilnic de doua ori mai multi calatori decit toti operatorii din Iasi la un loc. "Avem o medie zilnica de calatori de 350.000", a spus Liviu Neag, directorul Regiei Autonome de Transport in Comun (RATC) din Cluj. Nu numai numarul de calatori este dublu la Cluj fata de Iasi, ci si aproape toate celelalte cifre: la RATC Cluj sint 100 de troleibuze si 230 de autobuze. Numai numarul de tramvaie este mai mic decit la Iasi, de numai 48, pentru ca reteaua de cale de rulare nu este suficient dezvoltata. Una din posibilele explicatii ale succesului de la Cluj este data tot de Liviu Neag. "In Cluj nu exista nici un operator de maxi-taxi si nici nu s-a pus problema sa fie", a spus directorul RATC Cluj. Anual, la aceasta regie se fac investitii de 10-15 miliarde de lei din fonduri proprii, in timp ce Primaria subventioneaza regia cu 7 miliarde de lei. "In fiecare an am mai facut cite ceva: modernizari, imbunatatirea conditiilor de lucru", a adaugat Neag ce s-a intimplat cu banii pentru investitii. La Timisoara, Regia Autonoma de Transport (RATT) se afla intr-o situatie similara. Aici sint la strada 111 troleibuze, 230 de tramvaie si 90 de autobuze. Numarul zilnic de calatori, in medie, este de 252.000. In ambele orase pretul biletelor este insa mai mare decit la Iasi: 7.500 lei calatoria la Cluj si 8.000 lei la Timisoara.

Are dreptul RATEC la jumatate din suprafata strazilor principale din Iasi?

Una din investitiile nefericite din transportul in comun din Iasi este cea din Alexandru cel Bun. Pe aproape un kilometru, liniile de tramvai au fost marginite de borduri inalte de beton, iar tot spatiul dintre borduri si linii a fost umplut cu pietris. Aceasta investitie a dus la ingreunarea traficului in zona, astfel incit la orele de virf masinile merg cu 20 de kilometri la ora si formeaza coloane de zeci de metri. Din punctul de vedere al RATEC, investitia a fost absolut necesara. "In acea zona se stringe apa printre linii la orice ploaie si erodeaza fundamentul, ceea ce duce la deteriorarea rapida a caii de rulare. Nu am avut alta solutie decit sa inaltam linia si sa bagam pietris", a spus Neculai Abalasei, directorul RATEC.

Problema traficului rutier in zona este cu atit mai dificila cu cit cele doua benzi ale strazii sint de fapt una, din cauza masinilor parcate pe margine. La fel este si in Tatarasi, precum si in zona industriala. In aceste conditii, unii ieseni ar putea ridica urmatoarea problema: in ce masura o regie are dreptul la jumatate din drumul public? La fel se poate pune problema si in Copou, intre Piata Eminescu si Super, unde printre liniile de tramvai a fost pusa piatra cubica si nu asfalt, privind soferii care folosesc aceasta artera de jumatate din spatiu."

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/ratec-a-primit-26-de-tramvaie-din-germania~ni2vru

Ziarul de Iasi

20 Mai 2003

"RATEC a primit 26 de tramvaie din Germania
C.P.

Desi second-hand, acestea sint mai bune decit orice tramvai de la RATEC. Au costat 500 de euro bucata, cu transport inclus

Regia de transport din orasul german Halle se muta la Iasi. Ieri, la Iasi au ajuns 26 de tramvaie nemtesti. Desi second-hand, acestea arata mai bine decit majoritatea tramvaielor care circula in acest moment prin oras. Costul acestor tramvaie a fost de numai 500 de euro pe bucata, iar transportul a fost gratuit. "Sint vagoane care pot circula fara probleme inca zece ani. Au fost reconditionate si sint, practic, noi", s-a laudat directorul RATEC, Neculai Abalasei. Acesta a mai aratat ca tramvaiele au venit si cu un stoc important de piese de schimb. "E nevoie de niste retusuri minore si vagoanele pot intra la strada fara probleme", a spus Abalasei. Conform estimarilor acestuia, pina la cel tirziu 10 iunie vagoanele vor circula pe traseele RATEC. Regia de transport electric a mai primit zece tramvaie, donatie, de la Ambasada Elvetiei. Planul lui Abalasei este sa innoiasca parcul electric in proportie de cel putin 50% pina la sfirsitul acestui an. "

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/primaria-ingroapa-1-5-milioane-de-dolari-in-dacia~ni33c8

Ziarul de Iasi

5 August 2003

"Primaria ingroapa 1,5 milioane de dolari in Dacia

In linia de tramvai din Dacia, Primaria va investi 42 de miliarde, adica aproape 1,5 milioane de dolari. O suma identica ar fi necesara si pentru refacerea sinei dintre rond Canta si Gara, aflata in proiectul RATEC. In total, investitiile se ridica la peste 3 milioane dolari. Sint necesare aceste investitii? Are Primaria vreun plan concret in legatura cu transportul electric cu tramvaie? Este mai rentabil transportul particular cu microbuze care aduce bani si la bugetul local? Sefii orasului, consilierii locali si conducerea regiei au incercat sa raspunda la aceste intrebari.

"In Alexandru si Dacia, muncitorilor li s-au creat cele mai bune conditii de odihna si petrecere a timpului liber. Miile de muncitori care locuiesc aici se urca zilnic in zecile de tramvaie ale RATEC si pleaca spre marile fabrici si uzine. Vagoanele sint incarcate la refuz, iar aparatul de taxat nu mai conteneste sa perforeze nenumarate bilete de calatorie. Dupa terminarea programului, oamenii muncii revin in cartierele-dormitor in aceleasi tramvaie de ultima generatie, pentru a se odihni. Va urma o noua zi de munca pentru progresul societatii noastre multilateral dezvoltate. Si, pentru ca nici un muncitor sa nu aiba grija transportului zilnic, Primaria a alocat 42 miliarde de lei pentru schimbarea liniei de tramvai." Daca vi se pare ca tocmai ati citit un articol din "Scinteia", nu sinteti prea departe.

Cu un elan ca in prima tinerete politica, primarul Constantin Simirad si-a dat acordul pentru aceasta investitie. Cuprins de febra marilor proiecte urbane, primarul nici nu stie ca acesti bani vin din bugetul orasului. "Acesti bani nu sint de la Consiliul Local, sint investitia lor, a RATEC-ului", a declarat, senin, Simirad. De altfel, nimeni nu stie daca pomparea a 42 miliarde lei in linia din Dacia este profitabila pentru oras. Mai ales in conditiile in care zona industriala a orasului este aproape falimentara. Iar pe linga tramvaie circula o puzderie de maxi-taximetre, din cinci in cinci minute.

De la rond Dacia pina la piata Alexandru cel Bun sint putin peste trei kilometri de cale de rulare. Pe acesti trei kilometri circula tramvaiele de pe trei trasee: 5 (Dacia - Tutora), 6 (Dacia - Tirgu Cucu) si 11 (Dacia - Tatarasi). Pentru vagoanele de pe aceste rute, Primaria va investi peste 40 de miliarde de lei. Adica, la un calcul sumar, 14 miliarde de lei pe kilometru. O suma imensa, suportata de fiecare iesean din buzunarul propriu. Deocamdata, din cele 42 de miliarde de lei s-au cheltuit 6 miliarde de lei anul trecut. O suma de cel putin 12 miliarde va fi cheltuita anul acesta, iar restul de 24 de miliarde de lei vor fi cheltuiti anul viitor. La pachet, pentru anul viitor este prevazuta o investitie de cel putin 40 miliarde si in Canta, pentru schimbarea sinei pina la Gara. Sint intr-adevar necesare aceste investitii? Este tronsonul Alexandru - Dacia unul din cele mai circulate din Iasi? Face parte aceasta investitie dintr-un plan bine chibzuit al municipalitatii? La nici una din aceste intrebari nu exista un raspuns coerent nici din partea Primariei, nici din cea a RATEC.

Cit de puternice sint argumentele lui Abalasei?

In 2002, RATEC a inceput lucrarile de schimbare a sinei pe o distanta de 500 de metri intre piata Alexandru cel Bun si Minerva. Investitia a costat 6 miliarde de lei. Anul acesta, pentru schimbarea a aproximativ 700 de metri de cale, intre Minerva si Zimbru, s-a alocat din bugetul local o suma de 12 miliarde de lei. In 2004 se preconizeaza ca va fi schimbata calea de rulare de peste un kilometru intre Zimbru si rond Dacia, investitie estimata la 24 de miliarde de lei. Adica, cu totul, 42 de miliarde de lei. Din punctul de vedere al conducerii RATEC, toata lucrarea este vitala. "In primul rind, pe acel tronson nu se poate circula din cauza infiltrarii apei. Zona este foarte usor inundabila, la orice ploaie mai mare sau primavara, la topirea zapezilor, ceea ce face imposibil mersul tramvaielor", a fost primul argument al lui Neculai Abalasei, directorul RATEC. In al doilea rind, acesta a explicat ca numai tramvaiele pot face o legatura eficienta intre cele doua cartiere de la marginea Iasului si restul orasului. "Toate institutiile publice si de cultura sint in centru, de aceea exista un aflux foarte mare de elevi si studenti din Alexandru si Dacia spre centrul orasului", a mai spus Abalasei. Al treilea argument forte al directorului RATEC este ca traseul 11 este uzitat intens de pensionari. "Cu tramvaiul 11 se poate face turul pietelor din Iasi: Dacia, Alexandru, Nicolina si Chirila. Foarte multi batrini apeleaza la acest traseu", a adaugat seful regiei. In fine, in al patrulea rind, Abalasei s-a referit si la avantajele ecologice ale investitiei. "Cu maxi-taxi, poluarea este mai crescuta, pe cind la tramvaie este nula", a completat Abalasei.

Din Dacia, un tramvai pleaca cu acelasi numar de calatori ca si un microbuz

Argumentele contra acestei investitii nu sint putine, insa. In primul rind, trebuie luat in calcul daca transportul cu tramvaie in Alexandru si Dacia este profitabil. In al doilea rind, daca solutia aleasa pentru schimbarea sinelor este cea mai buna economic. Si, in al treilea rind, daca nu cumva, pentru a face "transport social", Primaria face o investitie disproportionata si paguboasa. Nuca cea mai tare pentru Abalasei este numarul de calatori pe tramvaie. O analiza a cifrelor statistice ar trebui sa puna serios pe ginduri orice economist din Primarie. Spre exemplu, in 1992, cu mijloacele de transport ale fostei RATC calatoreau 200 de milioane de ieseni anual. Din acestia, 40% calatoreau cu tramvaiele, adica in jur de 80 de milioane de calatori. In 2002, cu tramvaiele mai circulau in jur de 18 milioane de calatori, ceea ce este de aproape cinci ori mai putin. Date si mai exacte, extrase din scriptele RATEC, arata si mai clar cit de mult a scazut numarul calatorilor. Astfel, pe traseele 5, 6 si 11, media de calatori la un kilometru este de 7. Practic, la fiecare un kilometru parcurs, in tramvai urca 7 persoane. De aici reiese ca pe cei trei kilometri de traseu din Dacia si Alexandru circula putin peste 20 de calatori cu fiecare tramvai. Datele apartin chiar regiei, care realizeaza periodic fluxul calatorilor. Ceea ce este infim, avind in vedere ca un vagon simplu are o capacitate de peste 100 de locuri. Pentru comparatie, trebuie spus ca orice microbuz de maxi-taxi care pleaca de la rond Dacia ajunge cu cel putin 20 de calatori la piata Alexandru. Cu alte cuvinte, acelasi numar de calatori este transportat atit de un microbuz, cit si de un tramvai. Diferenta, insa, este ca Primaria nu investeste nimic pentru maxi-taxi, ba dimpotriva, percepe o redeventa lunara de citeva milioane de lei de fiecare microbuz.

Bordurile din Dacia, o "aberatie"

Al doilea hop in calea investitiei din Dacia il constituie bordurile care marginesc sina. Pina si directorul Abalasei le aproba cu numai jumatate de gura. "Linia de acolo a stat ani de zile sub apa. Cind Girlea a decis sa puna borduri, s-a strins si mai multa apa, ceea ce a dus la ideea inaltarii sinelor", a dat o explicatie directorul RATEC. Din punctul de vedere al consilierului local PRM Constantin Neculau, amplasarea bordurilor este o aberatie. "Sint de formatie constructor si, tocmai de aceea, trebuie sa recunosc ca aceste borduri sint o prostie, o aberatie", a afirmat Neculau. Acesta crede ca o cu totul alta solutie era si mai viabila si mai ieftina. "Nu era nevoie de borduri, ci de construirea unei pante usor inclinate dinspre terasamentul liniei inspre portiunea de carosabil. Astfel, apa s-ar fi scurs spre canalizare si problema ar fi fost rezolvata, la costuri mai mici si cu mai putina bataie de cap pentru soferi", a mai spus consilierul local.

"E un drum care toaca bani"

Atacul cel mai dur la adresa investitiei din Dacia si Alexandru a fost lansat de consilierul local PNL Dan Carlan. Acesta a aratat ca lucrarea este finantata din inertie, desi face parte dintr-un plan demult abandonat si neprofitabil. "Ideea investitiei din Alexandru a venit inca de dinainte de 2000, cind Girlea promitea ca o sa faca rost de o finantare BERD nerambursabila. Desi nu a mai obtinut niciodata finantarea, a pus bordurile. Acum deja e prea tirziu pentru a mai face ceva: ori ar trebui sa scoatem bordurile, ori sa se continue investitia, desi este inacceptabil ca aceasta sa fie facuta fara nici o strategie", a declarat Carlan. Acesta a aratat ca exista o presiune constanta a iesenilor pentru scoaterea bordurilor. Cu toate acestea, din bugetul local se pompeaza in continuare acolo zeci de miliarde de lei. "E un drum care nu se stie unde duce, dar care toaca bani", a incheiat Carlan.

Primaria merge pe ideea transportului social

Singurul sustinator al proiectului a fost viceprimarul Gheorghe Nichita. Acesta a recunoscut ca nu a apucat sa se puna la punct cu investitia din Dacia. Chiar si asa, insa, Nichita si-a dat votul neconditionat pentru liniile de tramvai. "In Iasi este nevoie de transport electric si acesta va functiona in continuare", a spus viceprimarul. Acesta nu s-a cramponat de faptul ca investitia nu ar fi profitabila. "Chiar daca transportul cu tramvaie din Dacia nu este profitabil, il vom pastra ca transport social", a spus, fara alte comentarii, viceprimarul Nichita. Seful sau, primarul Simirad, a dat si mai multa apa la moara acestei idei. "In nici un caz aceasta investitie nu este profitabila, pentru ca nicaieri transportul in comun nu este profitabil", a opinat seful orasului. Oricum, lui Simirad nu ii e prea clar unde se fac astfel de investitii la calea de rulare. "Prin centru stiu ca trebuie sa refacem niste tronsoane...", a incercat primarul sa-si aminteasca.

Cu banii de pe sina se puteau cumpara 40 de microbuze

RATEC a luat banii de la Primarie dar pare sa-i fi investit intr-o "gaura neagra". Daca cele 42 de miliarde de lei pentru sina din Dacia ar fi fost folosite la achizitia de microbuze, regia ar fi devenit un adversar de temut pe piata transportului. Cu aceasta suma, Abalasei ar fi putut achizitiona, cu banii jos, 40 de microbuze nou-noute. Ar fi acoperit cu numai 20 nevoile transportului din Dacia, iar restul le-ar fi putut utiliza pe alte trasee. Insa, in repetate rinduri, Simirad a afirmat ca va favoriza transportul electric, in defavoarea celui auto. Motivatiile primarului sint ca transportul electric este ecologic, deci adecvat unui oras mare de talia Iasului."

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/tramvaiele-si-troleibuzele-vor-fi-vopsite-in-verde-si-caramiziu~ni35a9

Ziarul de Iasi

30 Septembrie 2003

"Tramvaiele si troleibuzele vor fi vopsite in verde si caramiziu
M.P.

Tramvaiele si troleibuzele RATEC vor "lua ochii" iesenilor. "Primarul a ales pentru decorarea vehiculelor de transport public urmatoarea combinatie de culori: va fi un model geometric verde pe un fundal caramiziu deschis", a declarat ieri Neculai Abalasei, directorul RATEC. In ceea ce-l priveste pe primarul Constantin Simirad, acesta este foarte sigur pe alegerea facuta. "Am ales un model care mi-a placut mai mult. Nu-l voi mai supune dezbaterii in Consiliul Local, ci il voi aproba singur, printr-o decizie", a subliniat Simirad.

Alegerea primarului este contestata de specialisti, care sustin ca nuantele nu se prea potrivesc. "Rosul si verdele sint culori contradictorii. Puse alaturi, ele sint tipatoare, atrag atentia. Este drept, anumite nuante se pot potrivi, insa trebuie alese cu grija", a explicat pictorul Jeno Bartos. El a subliniat ca miza este mare, din moment ce modelul ales de primar va impinzi orasul. "Cind faci o astfel de alegere, ai nevoie de un ochi avizat", a concluzionat Bartos."

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/primarul-a-cerut-control-la-ratec-si-a-aflat-ca-este-dator-vindut~ni35g1

Ziarul de Iasi

6 Octombrie 2003

"Primarul a cerut control la RATEC si a aflat ca este dator vindut
Catalin PRISACARIU

Primarul Simirad a primit una in moalele capului chiar de la subordonatii sai. Conform unui raport al Auditului din Primarie, aceasta institutie datoreaza RATEC 30 de miliarde de lei. Si aceasta tocmai din cauza refuzului lui Simirad de a plati catre regia de transport subventiile pentru gratuitati. "Pentru creantele de recuperat de la bugetul local se va avea in vedere consemnarea acestora in bugetul pe 2004", se arata in finalul raportului intocmit de Audit. Fata in fata cu aceste "recomandari", primarul s-a facut foc si para. "Cei de la Audit habar nu au, o sa-i iau eu la roata. Eu am dat tuhali de bani la RATEC-ul asta!", a exclamat Simirad.

Controlul Auditului la RATEC a fost cerut chiar de primar. In urma neplatii mai multor facturi catre "Electrica", regia de transport a fost decuplata. Simirad a banuit ca la RATEC managementul este defectuos, asa ca a cerut un raport detaliat al cheltuirii banilor. Cerinta s-a intors insa impotriva lui. Concluziile raportului nu sint deloc favorabile Primariei. In primul rind, auditorii au constatat ca "din partea RATEC s-a manifestat preocupare pentru plata utilitatilor la energie electrica". Adica, vina pentru restantele inregistrate nu ar fi fost a regiei. Mergind pe firul banilor, auditorii au ajuns la concluzia ca vina este tocmai a Primariei. Astfel, auditorii au aratat ca "gratuitatile acordate la transportul electric depasesc sistematic suma alocata de bugetul local". Cu alte cuvinte, Primaria a dat mai putini bani pentru gratuitati decit ar fi trebuit. Cumulat, pe 2001, 2002 si 2003, pina la sfirsitul lunii iulie, municipalitatea a fost scoasa datoare la RATEC cu 30 de miliarde de lei. Recomandarea Auditului a fost ca aceste sume sa fie acoperite din bugetul anului viitor. Primarul nu are insa de gind sa plateasca. "S-a hotarit, prin hotarire de Consiliu Local (CL - n.red.), ca noi sa dam o suma fixa la RATEC, nu cit vor ei. Noi administram cum vrem regia si nu este nici o lege care sa ne contrazica", a fost categoric Simirad. In opinia lui, cei care au gresit sint auditorii, care nu cunosc hotarirea de CL invocata. Prins la mijloc, directorul regiei de transport, Neculai Abalasei, nu a facut prea multe comentarii. "Daca asa au zis auditorii... Eu nu comentez", a spus, sec, Abalasei. Problema subventiilor acordate de la bugetul orasului regiei de transport electric a suscitat dispute intense si in plenul sedintelor de CL. De fiecare data, Simirad a aparat acelasi punct de vedere: RATEC ar trebui sa primeasca sume fixe drept subventie, chiar daca cheltuieste mai mult. "

[Arhiva de Presa]

http://ziaruldeiasi.ro/local/iasi/nichita-ia-prima-masura-anti-simirad~ni37hk

Ziarul de Iasi

5 Decembrie 2003

"Nichita ia prima masura anti-Simirad
C.P.

Noul primar al Iasului, Gheorghe Nichita, demoleaza incetul cu incetul politica lui Constantin Simirad, fostul primar. Acesta din urma si-a facut un blazon din a nu plati subventiile catre RATEC. Nichita, dimpotriva, va achita pina la ultimul leut acesti bani regiei de transport electric. "Chiar daca unii vor altfel, legea trebuie aplicata", a spus Nichita. Un raport al Auditului Primariei, din septembrie, a aratat ca municipalitatea are de achitat catre RATEC peste 30 miliarde lei in contul subventiilor.

Prima transa a datoriilor va fi achitata de Nichita RATEC-ului chiar de luna aceasta. Conform unui proiect de hotarire de Consiliu Local (CL), 23 miliarde lei vor fi transferate de la capitolul "investitii" la cel de "subventii" RATEC. "Exista 35 miliarde lei alocate, in bugetul acestui an, pentru investitii la regie, dar banii nu au fost cheltuiti. Era normal sa-i redirectionam spre alte capitole, unde e nevoie de aceste sume", a explicat primarul interimar. Restul subventiilor vor fi acordate intr-o a doua faza, prin bugetul orasului pe 2004. "La RATEC nu prea s-a aplicat legea in privinta subventiilor. Desi deconturile erau pe anumite sume, Primaria a alocat intotdeauna mai putin", a mai spus Nichita. Conform raportului de Audit al Primariei, vina pentru diversele restante inregistrate de RATEC la plata unor utilitati nu ar fi fost exclusiv a regiei. Mergind pe firul banilor, auditorii au ajuns la concluzia ca vina este tocmai a Primariei. Astfel, auditorii au aratat ca "gratuitatile acordate la transportul electric depasesc sistematic suma alocata de bugetul local". Cu alte cuvinte, Primaria a dat mai putini bani pentru gratuitati decit ar fi trebuit. Cumulat, pe 2001, 2002 si 2003, pina la sfirsitul lunii iulie, municipalitatea a fost scoasa datoare la RATEC cu 30 miliarde lei. Recomandarea Auditului a fost ca aceste sume sa fie acoperite din bugetul anului viitor. La acea vreme, adica acum aproape trei luni, Simirad nu a acceptat aceste concluzii. "Cei de la Audit habar nu au, o sa-i iau eu la roata. Eu am dat tuhali de bani la RATEC-u' asta!", a exclamat Simirad."

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/iarna-blinda-in-mijloacele.html

"29-09-2003

Iarna blinda in mijloacele de transport in comun

Intens criticate de calatori, unitatile de transport in comun din judetele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est au decis ca este timpul sa schimbe impresia pe care o lasa tramvaiele, troleibuzele si autobuzele.
La Iasi, de exemplu, pe majoritatea traseelor, circula tramvaie care au fost cumparate din Germania. Acestea au sosit la Iasi gata echipate cu sisteme de incalzire. In acelasi timp, tramvaiele Tatra, care nu mai au sisteme de incalzire, au fost casate.(ASIS)"

[ . . . . .]

La fel stau lucrurile si cu autobuzele, iar situatia SC Autobuzul Iasi poate fi salvata doar de cele 30 de microbuze inchiriate, care circula foarte bine.(ASIS)"

[Arhiva de Presa]

http://www.evenimentul.ro/articol/incasarile-ratec-au-scazut.html

"26-04-2003

Dupa o relativa revigorare
Incasarile RATEC au scazut din nou

Acum doua saptamini, operatorii de maxi-taxi ieseni care efectuau in principal curse lungi au anuntat scumpirea unei calatorii de la 5.000 la 7.000 lei. Fara a o declara public, unii patroni sperau ca acelasi lucru il vor face RATEC si SC Autobuzul. Numai ca sperantele lor au ramas desarte, pentru ca atit autobuzele, cit si tramvaiele si troleibuzele au inceput sa se umple de calatori, ba, mai mult, soferii de autobuz afisau mare tariful de 5.000 lei/calatorie. In consecinta, incasarile zilnice ale RATEC si Autobuzul au crescut cu 20 la suta. Intre timp, operatorii de maxi-taxi au constatat "pe viu" efectul scumpirii – calatorii se indreptau catre tramvaie si autobuze. Prin urmare, de citeva zile, unii operatori de maxi-taxi (in special cei care au trasee comune cu ale autobuzelor) au revenit la tariful de 5.000 lei calatoria. "De cind biletele de maxi-taxi s-au ieftinit, incasarile au revenit la ritmul normal, adica 400-450 milioane lei zilnic", ne-a spus dl Maricel Gherca, inginerul-sef al RATEC. In aceste conditii, sefii regiei spera doar sa apara normele metodologice ale Ordonantei 284, care reglementeaza transportul public de calatori si care prevede ca un traseu poate fi concesionat doar unui singur operator. (C.N.)"