TRAM CLUB ROMANIA

[Radu Bialus]

Traseul 78 apare descris in proiect ca mergand pana la ERA. De asemenea, pe harta separata a traseului este marcat parcursul dincolo de Popas Pacurari, insa harta iese din pagina fix in zona curbelor din zona pasajului si nu au mai completat si bucatica din zona capatului de la ERA, chiar daca ea intra in pagina. In prezentarea statiilor traseului, insa, lipsesc Popas Pacurari si ERA.

Pe harta intregii retele, zona Canta-Pacurari-ERA iese din pagina.

Metro, insa, e complet in afara retelei de transport propuse (nu apare in nici o descriere de traseu si nici ca statie a vreunui traseu).

[Radu Bialus]

Aveti la adresa de mai jos inregistrarea emisiunii "Vocile Iasului" de alaltaieri de pe Digi 24 Iasi, la care a participat si unul dintre autorii (student la master) povestii care a ajuns la public saptamana aceasta prin intermediul ZdI. De asemenea, telefonic a intrat in emisiune profesorul coordonator.

http://www.digi24.ro/Media/Emisiuni/Regional/Digi24+Iasi/Vocile+Iasiului/Vocile+Iasiului+11+februarie+2014+-+Planuri+pentru+schimbarea+tr

Cine ne schimba noua, tuturor iesenilor, vietile...

[yeeeeman]

Am urmărit și emisiunea, interesantă, dar cu un iz de amatorism.
Avantajul clar, pentru CTP (RATP) va fi un cost mai scăzut rezultat din numărul mai mic de mijloace de transport necesare. Să zicem.
Toate astea concură pentru a crea un dezavantaj pentru mine, călătorul, care trebuie să cumpere mai multe bilete pentru a parcurge aceeași distanță din prezent.
În Tg. Cucu, cum spun ei, totul va trebui să funcționeze cu precizie elvețiană. Nu cred că-i convine cuiva, ca dimineața, la ora 5 când merge la serviciu în zona industrială să facă traseul compus din Alexandru - Pod. de Piatră, apoi Pod. de Piatră - Țesătura și în final Țesătura - Zona Industrială. Dar să presupunem că te poți obișnui.
Ceea ce mai trebuie acestui plan este o idee ingenioasă, nu doar niște idei. Și asta nu avem, încă.

[Radu Bialus]

Sa-mi zic si eu punctul de vedere (in principiu, imi propusesem sa acord timp acestui "studiu" fix atat cat merita - adica spre zero - dar intervin, totusi, pentru a ridica la fileu niste chestiuni utile oricarei discutii pe aceasta tema)...

Intai de toate, daca vrei sa faci comparatii, desigur, dupa ce studiezi teorie si faci si suficiente studii de caz, iti alegi modele care sa aiba legatura cu orasul caruia te adresezi.

Cine va studia cu atentie harta traseelor de tramvai de la inceputuri, va observa ca respecta intru totul un model care se regaseste in foarte, foarte multe orase din Vest de talia Iasului: trasee de tramvai lungi, care bat orasul diametral si au o zona comuna (una, doua, trei statii - numarul lor depinde, de la caz la caz, de o multime de factori, dar este extrem de limitat) ce asigura: 1. accesul direct in zona comuna (ce contine puncte de maxim interes sau este foarte apropiata de acestea); 2. schimbul de calatori intre axe; 3. deplasare fara transbordare pentru un numar ridicat de calatori care doresc sa ajunga din puncte ale unei axe aflate in afara zonei comune in alte puncte ale aceleiasi axe situate dincolo de zona comuna. In timp a aparut si o retea de transport cu autobuzul ce asigura legaturi principale neacoperite de transportul electric si legaturi secundare, intre transportul electric si interiorul zonelor rezidentiale, pentru accesul calatorilor la/de la traseele principale (majoritar electrice). Din pacate, echilibrul a fost rupt atunci cand au fost eliminate portiuni ale retelei de tramvai, ceea ce a facut necesara aparitia unor trasee de autobuz principale care sa anuleze golul generat de distrugerea unor axe de transport. Ma refer aici la liniile de Pacurari si Socola, care trebuiau mentinute, chiar daca au aparut alte linii care au creat axe de transport noi (Zona Industriala, Canta).

Reteaua de tramvai care astazi ar fi asigurat o dezvoltare normala a transportului public in Iasi in jurul ei ar arata cam asa in viziunea mea:

- Canta - Gara - Centru - Tatarasi - Dancu;
- Copou - Centru - Podu Ros - CUG;
- Pacurari - Centru - T. Vladimirescu - Socola (pana la pasajul Socola);
- Dacia - Podu Ros - Tutora - Tomesti.

Nu am extins nimic spre Metro sau Ciurea, pentru ca acolo exista acces la alta forma de transport rapid, care trebuie pusa in valoare - trenurile urbane (ca sa dam un echivalent romanesc notiunii de S-Bahn) - odata cu crearea bazelor transportului metropolitan. Sigur, in unele cazuri, pentru existenta traseelor de tramvai enumerate mai sus ar fi nevoie de investitii in prealabil pentru pregatirea terenului (unele proiecte existau in sertare inainte de '90, si erau bune si cu efecte pozitive in prezent daca s-ar fi transformat in realitate, numai ca a venit democratia romaneasca peste ele, epoca in care proiectele indraznete si coerente nu se mai poarta - in Romania, desigur). Date fiind toate cele spuse anterior, existenta in prezent a mai multor trasee de autobuz principale lungi in lipsa tramvaielor pe unele axe este aproape de neevitat. Exact asta se intampla si in prezent, dincolo de existenta unor trasee de autobuz aiuristice laolalta cu absenta traseelor secundare pentru acoperirea zonelor rezidentiale si neacoperirea unor zone care pot sa contina chiar trasee principale de autobuz (Sf. Lazar si Podu de Fier pot fi doua exemple in acest sens).
Traseele de autobuz (principale si secundare, impreuna acoperind golurile retelei de transport public) se tes pe aceasta retea de transport electric (nu-mi cereti sa dau o solutie in ce le priveste, pentru ca mie nu-mi place sa scot trasee "din burta" si, chiar daca am in minte, ca fin observator al orasului de cand ma stiu, suficiente date pentru a "croi" trasee, pentru alcatuirea traseelor de autobuz e necesar studiu indelungat si serios al datelor de flux - as indrazni sa spun ca ar fi necesara maxima rigurozitate, implicand montarea de dispozitive de numarare - combinate cu sondarea directa a calatorilor). Va rugasem, de altfel, sa facem un mic exercitiu (irelevant pentru a trage concluzii, dar important ca simplu exercitiu) si sa spuneti fiecare dintre voi care va sunt nevoile de deplasare.

Altfel, sa vii sa spui prostii cu Viena (dincolo de unele chestiuni care particularizeaza acest oras, tare as vrea sa stiu cum au tinut cont domnii masteranzi de reteaua de metrou si de cea de S-Bahn in analiza lor) si sa propui inchipuite inele mediane de tramvai care sa inconjoare inchipuite inele centrale de autobuz (?!), e complet aiurea. Iar sa mai si fortezi transbordarea pentru aproape toti calatorii mi se pare bataie de joc maxima. Zonele alese pentru transbordare sunt anapoda ca localizare plus solutie de transbordare (toti coboara si mai toti urca) si lipsite de orice dotare necesara. Targu Cucu este relativ departe de punctele de interes centrale ale orasului, ceea ce implica faptul ca marea majoritate a calatorilor vor face obligatoriu transbordare (unii vor alege sa mearga pe jos mai departe, deplasarea pe jos fiind mai lunga, dar acceptabila ca timp - chiar daca acesta ar fi putintel mai mare decat daca ar face transbordarea - pus laolalta cu nervii pierduti, decat daca principiile de organizare ar fi fost cele corecte - spre exemplu, dintre cei care ar fi coborat in mod normal la Filarmonica, unii vor merge din Targu Cucu pe jos, pentru ca timpul pierdut cu transbordarea ar fi prea mare) in acel punct transformat in simplu capat de linie, nicidecum in statie intermodala adevarata, ceea ce e complet anormal; de asemenea, ambele puncte de transbordare (Targu Cucu si Podu Ros) nu asigura in acest moment (si nu vor asigura mult timp de-acum inainte) conditii pentru transbordare (in Podu Ros ar fi chiar crima si pedeapsa pentru calatori sa-i fatai in jurul pietei de la o statie la alta, iar in Targu Cucu s-ar mari mult timpul necesar depasirii zonei, din cauza "horei" cu tramvaie care s-ar incinge in rondul actual; de acces rapid de la tramvaie la autobuze si viceversa in ambele puncte ce sa mai zicem...). Cu solutii corecte, da, Targu Cucu si Podu Ros sunt punctele normale pentru amplasarea statiilor de transbordare, unde tramvaiele si autobuzele de pe traseele principale intra nu pentru a da jos toti calatorii, ci pentru a-i duce mai departe pe cei care nu au motiv sa schimbe traseul, ori pentru a cobori pasagerii care isi incheie calatoria (prin calatorie intelegand drumul din punctul A in punctul B, cu oricate schimbari pe parcurs) in acea statie, ori pentru a urca pasageri care isi incep calatoria din acea statie, ori pentru a face schimb de calatori cu alte trasee de tramvai si alte trasee de autobuz (principale si secundare, acestea din urma putand avea capat de linie in statia de transbordare, dar putand si sa fie compuse din doua ramuri aflate de-o parte si de alta a statiei intermodale) ori, intr-o mai mica masura, pentru a lasa toti/aproape toti calatorii in acea statie, cand aceasta reprezinta punctul terminus pentru traseu, respectiv pentru o ramura a acestuia. Nu poti face din statiile intermodale puncte in care sa se reverse puhoaie de calatori absolut aiurea. Notiunea de statie intermodala este privita tare anapoda la noi, in Romanica, probabil din cauza formularii cu "terminal".

Un alt element care lipseste "studiului" este flexibilizarea traseelor - lipsa recomandarii (sau chiar a unor propuneri concrete) de a se avea in vedere ulterior implementarii variante de modificare a parcursurilor/capetelor de linie pe durata unei zile/altui interval de timp considerat in functie de diversi parametri. Se spune doar sec faptul ca "sistemul integrat pentru managementul informatizat al sistemului de transport public din municipiul Iasi va indeplini urmatoarele obiective: [...] eficientizarea traseelor si a activitatilor de alocare a vehiculelor pe trasee", fara a se dezvolta acest subiect (nici macar nu se intelege - si as tinde sa cred ca nici autorii nu stiu foarte clar - la ce se refera concret aceasta prevedere). Asta drept inca o dovada ca povestile cu Viena sunt... simple povesti, priviri superficiale aruncate asupra unui sistem de transport public extrem de complex, cu un numar urias de componente care conlucreaza pentru ca intregul sistem sa functioneaze ca un ceas elvetian.

Desigur, pentru o astfel de reforma radicala trebuie sa asiguri conditii de transbordare adecvate (statii intermodale corespunzator organizate, taxare justa, grafice bine gandite si riguros respectate, trafic reglementat pentru asigurarea graficelor astfel incat timpii de asteptare intre vehicule sa nu existe sau sa fie extrem de mici, si completati voi daca am uitat ceva). Altfel, vorbim despre cai verzi pe pereti. Sa astepti ca proiectul de management al traficului aflat in implementare in prezent sa iti rezolve el singur ca prin minune nenorocirea actuala de pe strazile orasului cred ca e cel putin o naivitate.

Revenind la rugamintea mea, incep eu exercitiul cu nevoile de deplasare, si poate va alaturati. Eu circul zilnic din Podu Ros la Gara si viceversa. Alte necesitati de deplasare zilnica rapida nu am.

[yeeeeman]

Bine punctat, Radu. Totuși, sunt bune și discuțiile/proiectele de acest gen, deoarece, cine știe, poate că îi vine cuiva o idee la care nu s-a gândit nimeni până acum, chiar nici nemții (greu de crezut).
Eu folosesc intens linia 5 din Alexandru până în Pod. Roș. Mai rar folosesc 28, până în Copou (prefer să urc pe jos, ajung mai repede), și linia 6, până în Centru.

[Radu Bialus]

Categoric! Singura chestie e sa nu se ajunga sa se prezinte un proiect drept "un dat", un produs impus, fara legatura cu nevoile oamenilor si opiniile avizate. Trebuie sa existe deschidere si capacitatea de a renunta la ceva ce se dovedeste gresit, astfel incat sa nu fie nenorocit un oras doar pentru ambitiile cuiva. Si o mai buna legatura cu ADEVARATII specialisti (cei ce lucreaza in domeniu si specialisti romani si straini cu studii in acest domeniu - pentru ca exista facultati sau sectii ale unor facultati axate pe transportul public). Cu tot respectul, insa n-am inteles in ce anume legat de organizarea si functionarea transportului public sunt specialisti (asa cum au fost prezentati) cei care au lucrat la acest "studiu". Si nici pe ce s-au bazat cand au formulat concluziile.

[Rodeo]

Eu am folosit 5 (Alexandru-Podu Ros) cat am fost in gimnaziu si liceu, as fi avut nevoie de o legatura decenta intre Alexandru si Copou cat am fost in facultate dar cu un 6 prea rar si imprevizibil in anii aceia transbordarea in P.Unirii nu parea fezabila asa ca mai bine urcam pe jos. Abia dupa ce am terminat eu a aparut un microbuz de Copou. Dupa asta am folosit traseele din Pacurari si Canta spre diverse puncte din centru, dupa nevoi. Cat am avut prietena in Tudor am folosit trolebuzul sa ajung din Alexandru in Tudor dar era loterie sa il prinzi. Mai mult am folosit 44 cat am lucrat in Galata. Din Tudor spre Alexandru preferam sa fac drumul de la T17 la Mase Plastice pentru un 5 decat sa iau din fata caminului ceva spre Centru unde sa iau un 6 sau Tudor-Gara si apoi pe pasarela.

[Rodeo]

In legatura cu planul luat in discutie de voi (propunerea celor de la Politehnica) m-am uitat doar putin la vechile mele zone de interes si ca parere a mea am gasit doua erori majore:

-Nu stiu pe nimeni care sa locuiasca in Dacia cu ferestre pe str. Tabacului si sa fie reticient sa mearga la o statie de pe bv.Dacia. Distanta e prea mica de-a latul cartierului. Liniile alea circulare in contra-sens de acolo sunt ridicole cand te gandesti ca bagi autobuzele pe o strada mica, aglomerata si prost intretinuta ca Tabacului. Ce rost ar avea?
- Linia verde tangenteaza Alexandru pe dig (ma rog) dar la Pod Mircea face stinga spre pasarela ACB apoi Podu de Piatra (utilitate mai mult decat discutabila, practic zero, dar cu tranzitarea a doua puncte majore de ambuteiaj) ca sa ajunga.... stupoare, de pe bv. Iorga pe bv. Cantemir! si nici macar spre Palas (o justificare marunta in momentul legaturii pod Cantemir- str.Palat) ci pe sos.Nationala in Podu Ros. Aberatia e maxima. Cine vine din Dacia si Alexandru ca sa coboare in Cantemir? Cativa care au rude acolo? Angajatii Rajac? Statia acolo e inutila. Podu Ros da, e utila in logica de transferuri a studiului propus, dar de ce sa ajungi acolo prin un bottle-neck ca sos.Nationala? Pentru mine traseul logic e Pod Mircea - dreapta str. Cerna - str Hatman Sendrea - pasaj CF - bv. Iorga - bretele pasarela Nicolina - Podu Ros - traversare pe culoar prioritar - splai stang spre Podul de Piatra. Din cate stiu pasajul inferior CF are gabarit de autobuz; dar oricum, se gasesc si autobuze mai scunde (LF) pentru situatii speciale.
Traseul mov e si mai aberant iar eu m-am plictisit de scris. Iar daca varza e asa de mare in acest colt de Iasi care e motivatia sa ma obosesc cu cititul intregului plan? Flit.

Cum dau LIKE la postul 171140? Subscriu din toata inima.

[yeeeeman]

A apărut încă un articol care aduce în discuție schimbarea traseelor de transport. Este oare greșeală de exprimare că se referă la această schimbare ca un fiind un lucru deja stabilit?

[Radu Bialus]

Intr-o alta realitate probabil ca s-or fi schimbat traseele. In realitatea noastra, nu... Deci, prostii...

[Trix]

[Radu Bialus]

Ideal ar fi ca acum sa existe infrastructura de tramvai pe Pacurari si Socola (de altfel, incarcarea de pe traseele 43 si 46 indica foarte clar necesitatea existentei acestei axe de transport cu tramvaiul), pentru a avea o retea de tramvai gandita normal si o retea de transport public croita pe acea retea de linii de tramvai axiale. Ca asa ceva nu se va face in veci in Iasi (din lipsa de multe, in special de viziune) e alta mancare de peste. Chiar si asa, exista variante de compromis perfect realizabile si in acest moment.

In privinta trenurilor urbane, evident ca statiile acestora nu ar fi doar Gara Iasi, Gara Nicolina, Gara Socola si Halta CUG (unele dintre acestea nu ar fi chiar deloc), ci statii ce ar urma sa fie construite in stransa legatura cu fluxurile de calatori si celelalte forme de transport public. Este pacat sa nu fie pusa in valoare reteaua de cale ferata din ZMI, care permite fara probleme existenta unui astfel de mijloc de transport. De ce sa faci linii de tramvai spre Valea Lupului, Ciurea sau Holboca, cand ai deja la dispozitie o retea de cale ferata care poate fi punctul de inceput pentru o retea de trenuri urbane?!

[Trix]

Ma indoiesc ca se va face vreodata tramvai prin Pacurari sau Socola. Trebuie luata in calcul si latimea strazilor si implicatiile asupra traficului. Cel mai bun mijloc de transport pe acele strazi ar fi fost troleibuzul. Altfel, pentru incarcarea de pe liniile 43 si 46 s'ar putea introduce autobuze articulate, care ar costa mult mai putin decat "incarcarea" acelor strazi cu linie de tramvai.
Ar fi interesant de vazut daca s'ar putea prelungi tramvaiul de la Baza 3 spre pasarela Socola. Altfel, restul cred ca e din categoria viselor de copii din "Epoca de aur".

Daca in zona Pacurari-Antibiotica-Valea Lupului-Metro-Letcani ar fi mult mai putin preferabila introducerea de tramvaie, in zona CUG, tramvaiul ar putea fi prelungit pana la Lunca Cetatuii unde sa intoarca intr'un terminus cu acces la o halta de tren urban. Altfel, trenul urban nu este o solutie pentru legatura spre Centru si Copou. In afara de asta, trebuie luata in calcul si transbordarea (de) la tren, care este mult mai dificila decat cea intre mijloacele de transport urbane clasice.

Si daca s'ar contura un proiect de tren urban, realizabil intr'un viitor apropiat, care ar fi costurile de exploatare a trenului urban, comparativ cu costurile de exploatare a reteliei de tramvai, extinsa catre localitatile adiacente?

[Radu Bialus]

[Radu Bialus]

EXISTA! De astazi!

[Rodeo]

Cat dureaza o semicursa? Care sunt statiile de pe traseu? Schita postata acum cateva zile nu raspunde la intrebarile astea.

[KTLYN]

"RATP Iaşi anunţă publicul călător că, începând cu data de 24.03.2014, în reţeaua detransport public din Iaşi se produc următoarele modificări ca urmare a începerii lucrărilor de modernizare a căii de rulare a tramvaielor pe tronsoanele Ţesătura – Moldoplast şi Baza 3 –Tătăraşi Sud:

- traseele de tramvai 1, 2 şi 5 se suspendă;
- traseul de tramvai 13 va avea parcursul Copou – Tătăraşi Nord;
- traseul 5 Dacia – Podu Roş – Ţuţora va fi asigurat cu autobuze;
- se introduce traseul de autobuz Tătăraşi Nord – Baza 3 pentru asigurarea capacităţii de transport pe acest tronson;
- traseul 19 Canta – Gară – Podu Roş - Selgros va fi suplimentat cu două autobuze.

Abonamentele rămân valabile pe vechile itinerarii."

Intrebarea care se pune este cum vor ajunge in Copou cei care locuiesc pe Bulevardul Tutora si cei cei care locuiesc pe Splai Bahlui Mal Drept, care luau tramvaiul 13 din statia de tramvai Podu Ros ?

Presupun ca vor trebui sa se deplaseze in statiile de autobuz Podu Ros si in cele de pe Primaverii ca sa se urce in deja supraaglomeratele autobuze 41 si 42.

[yeeeeman]

Va fi întradevăr un deranj serios pentru cei care folosesc mai ales ruta 13, însă important este că se face ceva și să sperăm că se va face cum trebuie.
Tramvaiele circulau mult prea încet și cred că aveau și mult de suferit din punct de vedere tehnic pe zonele intrate în reparație.
Dacă se mișcă bine treaba, până la sfârșit de toamnă, ar trebui să fie gata și porțiunea asta și cea din C.U.G.

[EEG]

Cunosc destule persoane din zona Podu Ros-Tesatura care circula des cu tramvaiul spre si dinspre centru. Vor trebui sa aleaga variantele 41/28 din Podu Ros sau 42/43/46 de la Tesatura. Problema e ca multi merg spre Moldova/Hala Centrala. Poate era bun un autobuz sa inlocuieasca tramvaiul 1 ,macar pana la Baza 3.
Cat despre linie ramane bucatica ai de vreo 400m dintre Podu Ros si Moldova Tricotaje care e foarte veche si precara si care nu e prinsa in nicun proiect e reabiltare(dupa spusele lui Radu). E pacat ,ar fi fost un moment oportun acum cu suspendarea circulatiei pe acest tronson.

[Rhadoo]

Acolo problema e de fapt tronsonul cuprins intre Podul de Piatra si Podu Ros pe care desteptii din primarie vor sa-l inchida complet.

[yeeeeman]

Poate că nu-l vor închide, însă deocamdată nu sunt planuri de reabilitare pe acest tronson. Vedem ce și cum pe intervalul 2014 - 2020.

[Radu Bialus]

S-a remediat problema cu semaforizarea pe podul central din Podu Ros. S-a scos placa de pe stalp care indica gresit posibilitatile de incadrare (desigur, altceva in loc nu s-a pus) si s-a inlocuit semaforul obisnuit pentru inainte cu unul special pentru tramvaie. Probleme de alta natura continua, insa, sa existe acolo.

[MYSU]

Da Radu dar puteau sa puna si un semn aditional sub semafor sa indice ce este acel semafor multi soferi habar nu au ce este acela

[KTLYN]

Cei care vor sa faca dreapta spre splai tot pe linia de tramvai stau. Venind azi cu tramvaiul 1 dinspre palat era sa intram intram intr-un taxi si o alta masina care vazand ca erau deja ocupate ambele benzi pentru virajul spre splai au hotarat ca este bine sa se incadreze pe linia de tramvai de pe celalalt sens. Acolo ar trebui ca odata cu modernizarea intersectiei si cu deschiderea liniei spre nicolina sa se ingradeze cele 2 benzi astfel incat doar tramvaie sa aiba acces.

[Rhadoo]

Sau sa se traseze pe toata banda liniei de tramvai un marcaj hasurat, ca cel din toate intersectille mari din Bucuresti.