TRAM CLUB ROMANIA

[fl82]

Dupa 1990, in domeniul constructiilor si amenajarii urbanistice a municipiului Brasov (cel mai frumos oras din Romania dupa parerea mea), s-au petrecut importante modificari, insa din pacate aceste modificari au fost haotice, fara a se respecta un plan urbanistic, care sa delimiteze clar zonele industriale, de cele de locuit si de cele comerciale, etc.

Consider ca este necesara intocmirea si respectarea stricta a unui plan urbanistic, cateva propuneri in acest sens fiind:

1. Zonele industriale.
Acestea trebuie pozitionate astfel, incat sa fie compact grupate si cu acces usor la cale ferata industriala. Acestea ar trebui sa fie:

a. Platforma Roman- cuprinsa intre strada Panselelor, strada Poienelor, strada Laminoarelor. Cu acces la cale ferata industriala.

-Platforma Metrom, situata intre strazile Panselelor, Colonia metrom si Calcarului (cu cale ferata industriala).

b. Platforma Tractorul-Rulmentul, cuprinsa intre strada Turnului, paraul Timisul Sec, strada 13 Decembrie, cu acces la cale ferata industriala. A fost o mare prostie din partea primariei Brasov ca a aprobat in aceasta zona constructia unui cartier de locuinte- aici trebuia data aprobare de constructii numai pentru investitorii care ar fi dorit constructia unei fabrici sau uzine.

c. Platforma Zizinului, situata la nord de strada Zizinului, cu acces la cale ferata industriala.

d. Platforma Romradiatoare, situata intre strada Bazaltului, strada Caramidariei si strada Carierei, cu acces la cale ferata industriala.

Industria brasoveana trebuie concentrata in aceste 4 zone industriale, iar fostele unitati industriale, situate in interiorul orasului (in spatii mici, ingramadite, cu acces feroviar dificil) trebuiau relocate (eventual intr-o noua zona industriala langa triajul CFR) si nu desfiintate.
Aceste unitati industriale ar fi fost: ICIM/Prefa (situata in interiorul cartierului Steagul Rosu), Lubrifin/IUS/Lemexim, Atelierele CFR (situate in interiorul cartierului gara), Carpatex/Hidromecanica (situate in zona centrala), Temelia, Fartec/Vel Pitar, Prodlacta/Recon/Arcons/Vectra/Mecon (situate in cartierul Bartolomeu) si fosta zona industriala situata intre strazile Laminoarelor, nucului si Lacurilor.

2. Zone comerciale
Principale zona comercial trebuie dezvoltate de-a lungul Caii Bucurestiului (unde magazine sau supermarketurile s-ar putea aproviziona si cu transportul feroviar), dar si in zona centrala.

3. Zone de locuinte-blocuri

Acestea sunt Steagul Rosu, Tractorul, Uzina 2, Garii, dar si Racadau (probabil cea mai buna zona de blocuri din oras, fiind aproape de padure si zona verde).
Pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor sa construiasca locuinte, acestea trebuie aprobate in zone libere- de exemplul cartierul "coresi" se putea construi la nord de cartierul "Tractorul" (si nu pe o zona care ar trebui sa ramana rezervata pentru industrie), sau in fostele zone industriale (propuse spre relocare, amintite mai sus).

4. Zone cu arhitectura veche, de mare valoare

Aceste cladiri ar trebui renovate corespunzator, si intretinute. Ma refer la cele din zona Scheii, Cetatea Brasovului si Brasovul Vechi.
Din pacate si de-a lungul Bdul. Grivitei (intr-o zona de arhitectura traditionala) s-au realizat unele blocuri inainte de 1990.

5. Zone de exploadare feroviare si de transport

Acestea sunt in zona triaj, gara CFR, cele 3 autogari si viitorul aeroport.

6. De asemenea, ar fi necesara constructia unor noi strazi de legatura pentru fluidizarea traficului.

Astfel, un traseu de acces din zona de est in cea de vest, s-ar putea realiza prin strada Poienelor, strada Carpati, largirea strazii Panselelor, realizarea unei strazi la vest de Metrom, care sa faca legatura cu strada Tampei, apoi strada Constantin Dobrogeanu Gherea si Bdul. Eroilor.

Apoi pentru realizarea unei legaturi Bartolomeu- Tractorul, se poate aveea in vedere legarea strazii Fanarului cu strada Gospodarului (la nord de statia CFR Bartolomeu), apoi strada Gospodarilor de strada Buzesti, si apoi de strada Independentei (prin noul pasaj peste calea ferata).

Este de apreciat ca Brasovul are o centura rutiera completa.

7. Transportul urban in comun

Din pacate la Brasov dupa 2003, cea mai mare retea de troleibuze din tara (dupa Bucuresti) a fost in cea mai mare distrusa.


Tinand cont de situarea orasului Brasov, intr-o zona de munte deosebit de frumoasa, cu un potential turistic (dar si industrial) foarte mare, dar si ca nod de circulatie in mijlocul tarii, troleibuzul este mijlocul ideal de transport urban in comun.
In acest sens, eventual cu fonduri europene, trebuie reconstruita complet reteaua de troleibuze (cu solutii tehnice moderne), care sa ajunga la: cca 35 km retea, cca 10 statii de redresare, 3 garaje de troleibuze, cca 250-300 troleibuze noi si 12 capete de linii de troleibuze (Rulmentul, Triaj, Gara, Tractorul, Stadionul Bartolomeu, Stadionul Municipal, Livada Postei, Poarta Schei, Pe Tocile, Valea Cetatii, Roman SA, SAturn), care sa acopere toate zonele orasului.
Eventual pe marile bulevarde, cu mai multe benzi pe sens, rezervata o banda numai pe troleibuze.

Autobuzele urbane ar trebui sa deserveasca numai cateva zone nedeservite de troleibuze (Noua/Darste, Uzina 2, Stupini, Sanpetru, Sacele).

In perspectiva, se poate aveea in vedere si reintroducerea unui singur traseu de tramvai in Brasov (dar pe un traseu care sa nu se suprapuna cu troleibuzele).

Cam astea ar fi cateva ideii pentru o dezvoltare durabila a municipiului Brasov, care sa imbine armonios toate functiile economice, sociale, culturale si de recreere a unui oras.

[fl82]

Consider ca s-a facut o mare greseala din partea primariei Brasov, care a permis începerea constructiei de locuinte pe terenul fostei uzine Tractorul!
Intreg perimetrul cuprins intre strada Turnului, Marub SA, paraul Timisul Sec si strada 13 Decembrie, trebuia pastrat exclusiv ca zona industriala, iar acolo date autorizatii de constructie numai acelora care ar fi dorit sa construiasca unitati de productie industriala!

Pentru aceia care doresc sa construiasca ansambluri rezidentiale, o zona foarte potrivita ar fi fost cea situata intre magistrala feroviara 300, cartierul Tractorul, strada 13 Decembrie (la vest de aceasta) si la nord unitatile militare. Tot in aceasta zona se puteau realiza si mall-uri, magazine de tip hypermarket, etc.

De asemenea, zona cuprinsa intre strada Carierei, strada Caramidariei, strada Bazaltului ar trebui pastrata exclusiv ca zona industriala.
Magazinele de tip mall sa fie realizate pe portiune dintre strada Bazaltului si Soseaua Cristianului si intre Soseaua Cristianului, Calea Fagarasi si calea ferata spre Zarnesti.


Pentru imbunatatirea accesului in directia Vest-Est (Cartier Bartolomeu- Cartier Triaj) si descongestionarea axei Calea Fagarasi- Strada Stadionului- Bdul. Grivitei- Strada Aurel Vlaicu- Bdul. Garii- Strada Harmanului, ar trebui realizata (prin largirea strazilor existente si construirea altora noi) o artera rutiera noua, astfel

-Strada Fanarului (cu acces din Calea Fagarasi)- apoi o strada paralela cu calea ferata (prin relocarea unitatilor industriale situate la nord de gara Bartolomeu- Arcons, Vectra si Recon)- strada Gospodarilor- strada Agricultorilor- apoi o strada paralela cu calea ferata- strada Cozmesti- strada Buzesti- noul pasaj Independentei- strada Independentei- strada Turnului.
De la capatul strazii Turnului, ar trebui realizata o strada noua, situata paralel cu SC Marub SA, si care sa se uneasca cu strada Zaharia Stancu/Timisul Sec, si sa se uneasca cu strada Harmanului in zona garajului de autobuze urbane.
La realizarea acestei noi artere rutiere ar trebui lasat spatiu si pentru o eventuala dublare si electrificare a magistralei feroviare 200.


-Pentru imbunatatirea circulatiei in interiorul cartierului Craiter (Ceferistilor), strada Florilor ar trebui unita cu strada Pavilioanele CFR si apoi cu strada Ceferistilor, realizandu-se astfel un acces rutier in jurul cartierului, paralel cu calea ferata.


-Largite daca este posibil Aleea Mercur si strada Crinului (care separa cartierele Astra/Steagul Rosu si Florilor de calea ferata), pentru fluidizarea traficului pe Bdul. Saturn si strada Bdul. Alexandru Vlahuta.

-Pentru o mai buna legatura intre cartierul Noua/Darste si partea centrala si de vest a orasului, creata o axa rutiera astfel
strada Brazilor- strada Laminoarelor- apoi creata o strada noua prin spatele platformei industriale Roman-Metrom (care sa asigure accesul rutier si pietonal si pentru liceul industrial Astra)- strada Tampei- strada Constantin Dobrogeanu Gherea- Bdul. Eroilor.


-Unitatile industriale, situate in interiorul orasului (in afara zonelor industriale propuse), trebuiau relocate (si nu desfiintate), iar pe terenul astfel disponibil sa se construiasca fie ansambluri rezidentiale noi (daca terenul respectiv este situat in interiorul unei zone de blocuri- cum ar fi terenul pe care se aflau Atelierele CFR , Lemexim, IUS, Lubrifin), fie sa se realizeze parcuri (daca terenul respectiv se afla intr-o zona de cladiri vechi, valoaroase, cum ar fi terenul pe care erau situate Fartec, Vel Pitar, fabricile mai mici din zona Brasovul Vechi, Carpatex, Hidromecanica).

[fl82]

- De asemenea, Brasovul dispunând de 3 zone cu cladiri vechi, valoaroase- unele dintre cele mai frumoase din Romania (cartierul Schei, cartierul Brasovul vechi si zona centrala), acestea trebuie pastrate si renovate corespunzator, iar in acele zone (pentru pastrarea unitatii arhitecturale) sa nu se permita constructia unor cladiri noi cu arhitectura contemporana.

Un farmec aparte dadeau acelor zone vechi si prezenta troleibuzelor- mijloace de transport silentioase, nepoluante, care se preteaza perfect pentru protejarea acelor zone de noxe si zgomot si pentru atragerea turistilor.

Nu a fost intamplatoare alegerea in anul 1959 a 3 orase din Romania- Brasov, Constanta si Cluj-Napoca pentru introducerea troleibuzelor, toate aceste 3 orase fiind orase cu un mare potential turistic.