Subiectul anterior :: Subiectul următor |
Autor |
Mesaj |
bercenicity
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 17/Mai/2023 Mesaje: 553
|
Trimis: Mar 07 Mar 2006 10:34:28 Titlul subiectului: |
17775 |
|
acelasi sistem se foloseste si acum in bucuresti.. partial la drum drept, majoritatea curbelor si sigur la incrucisari...
mi se pare un sistem imbatranit (de incrucisari vorbesc) care reduce f. mult viteza comerciala a troleibuzului si da apa la moara celor care zic ca troleibuzul incurca circulatia...
|
|
Sus |
|
|
tudor Vizitator
|
Trimis: Mar 07 Mar 2006 22:05:42 Titlul subiectului: |
17837 |
|
bercenicity a scris: | acelasi sistem se foloseste si acum in bucuresti.. partial la drum drept, majoritatea curbelor si sigur la incrucisari...
mi se pare un sistem imbatranit (de incrucisari vorbesc) care reduce f. mult viteza comerciala a troleibuzului si da apa la moara celor care zic ca troleibuzul incurca circulatia... | Nu zic ca nu am vazut troleibuze trecand in viteza peste astfel de incrucisari (Pe calea Mosilor). Atat pe 66 cat si pe 79 si 86. Poza am pus-o ca amintire a unor vremuri apuse. Sa se vizualizeze si fosta retea care venea de pe Magheru. Cum ai zis si tu, si consolele...acelasi model e si in ziua de azi. La fel si suportii.
In locul amintit nu a tras nici o flama desi a trecut in viteza. Circa 40 Km/h. Ideea e sa nu tina piciorul pe acceleratie. Alta treaba: Conteaza si starea tehnica a incrucisarii.
|
|
Sus |
|
|
Dr2006
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 16/Dec/2011 Mesaje: 2182 Locație: Bucuresti 6
|
Trimis: Mar 07 Mar 2006 22:13:00 Titlul subiectului: |
17838 |
|
Depinde de unghiul pe care îl fac captatoarele cu rețeaua. În cazul în care troleibuzul trece exact pe sub separatoare/încrucișări (este exact sub rețea, deci dacă tragem o linie dreaptă de la jumătatea distanței dintre firele rețelei la centrul acoperișului troleibuzului vom obține unghi drept în ambele capete) nu are probleme...poate merge cât de repede vrea. Dacă nu, riscă să ,,deraieze". tudor a scris: | Conteaza si starea tehnica a incrucisarii. | Și starea tehnică a captatoarelor.
|
|
Sus |
|
|
OAB
Data înscrierii: 25/Noi/2005 Ultima vizita: 10/Mai/2022 Mesaje: 1621 Locație: Cluj
|
Trimis: Mar 07 Mar 2006 22:41:51 Titlul subiectului: |
17842 |
|
Dacă trece cu viteză riscă să dea o flamă de toată frumusețea. Teoretic, viteza la încrucișări e de 5 km/h. Practic...]
Dr2005 a scris: | Depinde de unghiul pe care îl fac captatoarele cu rețeaua. În cazul în care troleibuzul trece exact pe sub separatoare/încrucișări (este exact sub rețea, deci dacă tragem o linie dreaptă de la jumătatea distanței dintre firele rețelei la centrul acoperișului troleibuzului vom obține unghi drept în ambele capete) nu are probleme...poate merge cât de repede vrea. Dacă nu, riscă să ,,deraieze". | Și mai e ceva. Depinde dacă troleibuzul e articulat sau nu. La troleibuzele articulate, șansa ca (virgulă) capatoarele să sară e mai mare decât la unul standard, mai ales dacă suspensia axei C are probleme. Astrele, fiind standard, nu se confruntă cu problema respectivă.
Într-un reportaj televizat, am auzit la un IK 415 T că uruia foarte tare diferențialul. Ori, dacă la televizor se auzea tare, înseamnă că în realitate nu te puteai înțelege cu cineva dacă respectivul trecea pe lângă tine.
Din câte am înțeles de pe forum, Astrele sunt troleibuze de calitate sau, în orice caz, mai bune ca DAC-urile. Știe careva unde sunt fabricate punțile motoare? Nu e normal să uruie o punte motoare relativ nouă. Motorul, din câte am înțeles, e TN 96
În legătură cu limitatorul: Se spunea pe forum (nu mai știu dacă pe cel vechi sau pe acesta) că scoaterea lui înseamnă că unul din sistemele de frânare nu mai funcționează. Parcă cel electrodinamic, dar nu sunt sigur.
|
|
Sus |
|
|
bercenicity
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 17/Mai/2023 Mesaje: 553
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 09:31:43 Titlul subiectului: |
17860 |
|
OAB a scris: | Știe careva unde sunt fabricate punțile motoare? Nu e normal să uruie o punte motoare relativ nouă. Motorul, din câte am înțeles, e TN 96
În legătură cu limitatorul: Se spunea pe forum (nu mai știu dacă pe cel vechi sau pe acesta) că scoaterea lui înseamnă că unul din sistemele de frânare nu mai funcționează. Parcă cel electrodinamic, dar nu sunt sigur. | pe butucul puntii spate scrie RABA... RABA e tot din Ungaria (parca), Ikarus e din Ungaria, deci logic...
Si da, despre frana electrica se spunea ca este dezactivata...
in alta ordine de idei, la incrcisarile si macazurile noastre, la majoritatea patina captatorului face un drum relativ brusc pe verticala, chiar si la activatoarele de macazuri (nu stiu cum se numesc exact)... asa ca percolul de deraiere (de-firare?) e mai mare daca soferul nu are grija...
|
|
Sus |
|
|
mrM
Data înscrierii: 18/Iul/2006 Ultima vizita: 05/Apr/2024 Mesaje: 1023 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 10:34:52 Titlul subiectului: |
17863 |
|
Cumva pe linia lui 85, la Foișorul de Foc, înainte de intersecția cu Str. Traian (cum vin troleibuzele din centru) exista un macaz care genera 2 fire de cicrulație pentru troleibuzele care veneau din centru și traversau intersecția de la Foișor?
_________________ I love Swiss stuff.
Ștefan tel. 0720.930.536 h 10.00-23.00 Fără beep-uri! (SMS da). |
|
Sus |
|
|
tudor Vizitator
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 17:00:45 Titlul subiectului: 1111111 |
17887 |
|
reteaua lui 97. Intersectia.
Ce observati in poza de mai jos?
|
|
Sus |
|
|
Sergabi28
Data înscrierii: 11/Ian/2007 Ultima vizita: 11/Mai/2024 Mesaje: 314 Locație: Galati
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 17:54:17 Titlul subiectului: |
17896 |
|
Daca nu ma insel, asi putea spune ca observ o chestie interesanta: o retea de troleibuz sustine alta retea tot de troleibuz.Si asta dupa ce inainte se incrucisau permitand trecerea troleibuzelor in cele doua directii. Acum se trece intr-o singura directie una din retele fiind sustinatoarea celeilalte.
|
|
Sus |
|
|
tudor Vizitator
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 18:01:24 Titlul subiectului: |
17898 |
|
In ultima poza, reteaua trece pe sub o alta retea. Acolo a fost candva o incrucisare. Dar a stat asa pana au desfiintat linia pana la Victoriei. Si au scos si macazele. Pe aceasta linie,cea activa, se intra pe Bd POLIZU.
Linia aia a cam ramas de izbeliste. Cea pasiva. Inventii romanesti.
Pe retelele paralele se merge in aceeasi directie, e un macaz mai in spate. Pe acolo se iese din Polizu.
Ultima modificare efectuată de către tudor la Joi 09 Mar 2006 00:40:15, modificat de 1 dată în total |
|
Sus |
|
|
weeping eye
Data înscrierii: 02/Mar/2006 Ultima vizita: 28/Noi/2012 Mesaje: 175 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 18:27:34 Titlul subiectului: |
17899 |
|
Legat de pozitionarea retelei, in Baia Mare, cu sau fara intentie, pe o bucata de traseu a liniei de troleibuz (au una singura) firele sint dispuse deasupra benzii 2, ceea ce da o mai mare mobilitate troleibuzului (acces usor pe banda 1, dar si 3 - eventual contrasens).
Viteza la macaze-incrucisari depinde mult de sensul din care se face atacul! Un macaz atacat pe la inima pe direct e mult mai convenabil decit atacul pe la virf sau abaterea! De-aia se mentine continuitatea alimentarii in sitiatia dezavantajoasa (abaterea).
In conditiile intreruperii alimentarii e recomandabil sa se intrerupa tractiunea pentru a mentine arcul electric la dimensiuni reduse.
Zgomotul produs de puntea motoare: cauza este grupul conic. Angrenajul pinion de atac - coroana dintata este de tip hipoid pentru a se putea reduce diametrul coroanei prin reducerea numarului de dinti. Dezavantajul acestei danturi este ca are un sens preferential, care este ales cel de tractiune inainte, raminind ca mersul inapoi sa fie zgomotos (vezi orice turism in mars-arier). De-asta la rularea libera puntea spare urla. Cu toate aceste argumente, puntea de la troleibuzele Ikarus - Astra e foarte zgomotoasa - ori nu a fost calculata pentru incarcarile de la noi (totusi in astfel de situatii se iau coeficienti de siguranta mari), ori materialele sau/si prelucrarea sint necorespunzatoare.
|
|
Sus |
|
|
tudor Vizitator
|
Trimis: Mie 08 Mar 2006 18:47:50 Titlul subiectului: |
17901 |
|
weeping eye a scris: | ...ori nu a fost calculata pentru incarcarile de la noi (totusi in astfel de situatii se iau coeficienti de siguranta mari). | In Ungaria si alte tari nu prea se merge ca sardeaua in vehicule. In plus,in celelalte tari nu sunt atatea gropi iar intretinerea e altfel facuta. Nu ca la noi...merge si asa. Evident ca in Romania, mai ales in Bucuresti, uzura va fi mai mare. Se stiu cauzele. Or fi fost proiectate pentru transport civilizat. weeping eye a scris: | ..., ori materialele sau/si prelucrarea sint necorespunzatoare. | Materialul...discutabil. Prelucrarea danturii dintilor: E o solutie pentru a reduce zgomotul unui angrenaj. Doar ca e mai scumpa. Intr-adevar, puntrea spate a lui IK415T e galagioasa. Nu se compara cu un DAC.
Revin la retea. Pe sub incrucisarea de la Sf Voievozi se trece cu viteza mai mica. Pe cele de la Mosilor se trece repede.
|
|
Sus |
|
|
bercenicity
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 17/Mai/2023 Mesaje: 553
|
Trimis: Joi 09 Mar 2006 11:28:13 Titlul subiectului: |
17973 |
|
weeping eye a scris: | De-aia se mentine continuitatea alimentarii in sitiatia dezavantajoasa (abaterea)... | in Constanta, situatia era exact inversa: sensul direct avea (are) continuitatea retelei asigurata
|
|
Sus |
|
|
Magnum
Data înscrierii: 13/Mar/2007 Ultima vizita: 07/Feb/2021 Mesaje: 149 Locație: Suceava
|
Trimis: Lun 29 Mai 2006 20:58:19 Titlul subiectului: |
23903 |
|
Pot sa intreb si eu ceva? Sper ca nu se supara nimeni. La macazul in care dintr-o linie se fac 2 linii, cum o ia troleibuzul in directia dorita? Are telecomanda sau se indreapta spre linia pe care doreste sa o ia?
_________________ MAGNUM |
|
Sus |
|
|
Dr2006
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 16/Dec/2011 Mesaje: 2182 Locație: Bucuresti 6
|
Trimis: Lun 29 Mai 2006 21:09:54 Titlul subiectului: |
23906 |
|
Fiecare macaz are o direcție implicită și o patină de comandă. În cazul în care se accelerează pe patină (aflată pe fir înainte de macaz), macazul este schimbat, iar rândunica de la captator îl readuce în poziția implicită după trecerea peste el. În cazul în care nu se accelerează pe patină, macazul rămâne în poziți implicită (care este aleasă în funcție de firul pe unde trec mai multe troleibuze).
Unele macaze nu au patină, schimbarea făcându-se ceva mai greu pentru un șofer începător, accelerând la greu la intrarea captatorilor în macaz. Și aceste macaze au o direcție implicită, iar rândunica îl readuce în poziție inițială.
|
|
Sus |
|
|
DAF
Data înscrierii: 26/Mai/2006 Ultima vizita: 01/Dec/2007 Mesaje: 167 Locație: Bucuresti 2 (D-na Ghica)
|
Trimis: Lun 29 Mai 2006 21:12:16 Titlul subiectului: |
23908 |
|
Inaintea macazului exista o patina care este legata printr-un fir cu macazul. In functie de comanda macazului soferul trece peste patina in acceleratie sau pe liber. Deci comanda macazului se face electric. Idem si la tramvaie unde exista macaz cu comanda electrica.
_________________
|
|
Sus |
|
|
Acier
Data înscrierii: 15/Feb/2006 Ultima vizita: 08/Mai/2024 Mesaje: 367 Locație: Bucuresti 3 - Vitan
|
Trimis: Mar 13 Iun 2006 10:04:44 Titlul subiectului: |
25089 |
|
detaliu intersectie troleu-troleu
|
|
Sus |
|
|
Catalin Ghita
Data înscrierii: 27/Oct/2005 Ultima vizita: 18/Oct/2023 Mesaje: 6225 Locație: Popesti-Leordeni, Buzau
|
Trimis: Joi 07 Sep 2006 11:17:06 Titlul subiectului: |
32874 |
|
Apropo de rețele de contact, RATB intenționează să modernizeze complet rețeaua de troleibuz de la Piața Sudului, atât cea actuală, cât și cea care se va construi în viitorul apropiat, legând Piața Sudului, inițial, cu Piața Unirii, avându-se apoi în vedere extinderea rețelei până la Romană, în vederea realizării interconectării cu rețeaua de pe direcția E-V la Universitate. O a treia etapă prevede continuarea rețelei până la Piața Presei.
La Depoul Berceni vor fi aduse primele 10 Irisbus-usuri, care împreună cu 15 Ikarus-uri 415 de la Vatra Luminoasă și cu încă 15 de la Bujoreni vor asigura parcul necesar liniilor deservite de Berceni. Troleibuzele DAC și Saurer se intenționează să fie împrăștiate către Bujoreni și Bucureștii Noi.
Odată cu venirea următorului lot de Irisbus-uri (de după cele 10 inițiale), ne vom lua adio cu tristețe (cel puțin eu...) de la DAC-uri...
Pe rețeaua de la Sudului se intenționează folosirea experimentală a "rândunicilor" de captatori cu miez de grafit, cele care asigură o uzură mult mai mică a rețelei. Tot pe această rețea se dorește folosirea exclusivă a captatorilor din fibră de sticlă, mai ușori, și reducerea forței de apăsare a captatorilor pe fir de la 15kgf la 10 kgf, tot în ideea aceleiași diminuări a uzuriii rețelei.
Încet dar sigur, RATB se aliniază tendinețelor actuale și face pași spre modernizare, lucru care mie mi se pare extrem de îmbucurător.
|
|
Sus |
|
|
bercenicity
Data înscrierii: 18/Oct/2005 Ultima vizita: 17/Mai/2023 Mesaje: 553
|
Trimis: Lun 18 Sep 2006 14:04:45 Titlul subiectului: |
33607 |
|
daca tot se reconstruieste, macar se are in vedere amplasarea mai spre axul drumului a retelei de contact? ca la modul in care se parcheaza masinile pe bulevardele viitoarelor rute ma cam ingrijoreaza acest aspect...
Cine produce elemetele de retea pentru troleibuz in Romania? Am observat ca mai toate orasele au cam acelasi tip de elemente de prindere si sustinere, exceptie (intr-o oarecare masura) Timisoara, Sibiu. Elementele astea nu le-am mai vazut in nicio alta tara, cu toate ca sistemul romanesc e de sorginte sovietica (exceptie Timisoara). Ma refer la elementele clasice:
-console care sustin 2 elemnti de portelan, element de prindere a firului, distantier tot doi elementi de portelan, element de prindere a firului si inca unul sau doi elementi de portelan; variatiune cu un element de portelan - sarma - element de portelan - sarma - element de portelan iar de cele doua sarme agatate alt tip de cleme.
-curbele cu lamelele pentru imblinzirea unghiului si elemntele de care se prind clemele in forma de U intors
-incrucisarile cu firul izolat neintrerupt (imbracat in niste tevi de material izolant); la trecerea pe sub ele randunica troleului realizeaza o cursa pe verticala
-macazurile cu patina de comanda care, la fel, fac randunica sa realizeze o cursa pe verticala.
Separatorii am vazut ca variaza de la oras la oras.
Dintre elementele de mai sus cele mai pacatoase mi se par macazurile si incrucisarile care obliga la o incetinire prea accentuata.
|
|
Sus |
|
|
Magnum
Data înscrierii: 13/Mar/2007 Ultima vizita: 07/Feb/2021 Mesaje: 149 Locație: Suceava
|
Trimis: Joi 19 Apr 2007 16:51:40 Titlul subiectului: |
78407 |
|
Schita a unui Macaz de despartire a unei linii in 2 linii
Daca soferul "nu face" macazul, troleibuzul o ia in directia implicita a macazului.
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
55.69 kb |
Vizualizat: |
de 22734 ori |
|
_________________ MAGNUM |
|
Sus |
|
|
andreiashu
Data înscrierii: 20/Noi/2006 Ultima vizita: 19/Feb/2011 Mesaje: 61 Locație: Brasov
|
Trimis: Joi 19 Apr 2007 18:09:17 Titlul subiectului: |
78410 |
|
De ce se mai intampla sa nu functioneze?
Si care este modul in care randunica readuce macazul in starea implicita?
|
|
Sus |
|
|
radu
Data înscrierii: 24/Oct/2005 Ultima vizita: 11/Mai/2024 Mesaje: 1361 Locație: Sibiu
|
Trimis: Mie 24 Oct 2007 17:43:22 Titlul subiectului: |
84294 |
|
Clemele de prindere sunt fabricate in Cluj, cel putin cele rotunde, modelul clema rotunda ce este folosit in Brasov. Acest model este cel mai folosit in Romania, atat la reteaua de troleibuz cat si la tramvai.Clemele de curba sunt standart si au fomna U intors, insa in Brasov si Sibiu am vazut cleme mai lunig de curba, ce sunt sutinute de 2 ancore, in rest sunt mai multe cleme curba scurte dar prinse mai des, astfel ca reteaua realizeaza un arc de cerc si permite "fuga" captatorilor pe retea.In Bucuresti si mai ales in vechiul regat(cu exceptia Clujului), adica regiunea Galati-Braila-Constanta-Bucuresti-Vaslui-Targoviste sunt folosite si cleme tip T adica surub intr o platbanda, cleme ce in zone ca Sibiu, Medias, Timisoara, Satu Mare, Baia Mare, Tg. Jiu nu au fost folosite deloc.Ca tot aminteam de Sibiu, Medias si Timisoara, in aceste orase exista un oarecare element comun al retelei.Reteaua din TM este mai aparte decat restul tarii: o retea care este de influenta vestica si un element ce apare in mijlocul anilor 80.Acest element a fost folosit ulterior de catre Electromontaj si la retelele de troleibuz din Medias si partial Sibiu: sunt doua cleme U care sunt pozitionate pe ancora ceva mai sus iar de ele sunt prinse alte cleme cu U in jos-mai lungi si egalizate de 2 distantiere =. Aceste elemente le am vazut folosite doar in Sibiu-TM si Medias(doar una cu exceptie in Constanta-pe cand mai era retea).Clemele de prindere model TM mi se par urate si fara, hai sa i spun, personalitate, insa aceste cleme permit mutarea retelei pe ancora fara a taia ancora, lucru ce la "lantul Tip Cluj" nu prea se poate.Din aceste considerente nu s a mai folosit la Sibiu tot modelul copiat de la Brasov cu console indoite si izolatori de portelan ci modelul Timisoara. Ca tot aminteam de reteaua din Sibiu, printr un artificiu s a putut achizitiona reteaua din Kapfenberg Austria. Acesta retea este modelul folosit peste tot in vest, cu exceptia macazelor si se numeste kummler-Matter de la inventatorii acesteia.Este o retea foarte elastica ce permite o viteza mare a troleibuzelor, DACA ESTE BINE MONTATA, ceea ce nu este cazul Sibiului.
Ca am amintit de izolatori, acestia sunt predominant din portelan albi si prinsi cu catarame.Desi sunt des folositi acestia se sparg destul de des loviti de captatori si si daca lantul este foarte intins, lucru ce nu se intampla la izolatiile patrate de ebonita care sunt prezente in proportie de 95% in TM 50% in Sibiu si doar vreo 30% in Bucuresti.In rest nu am prea vazut modelul prin tara, decat portelanul alb.
Presupun ca elemente de retea se mai fabrica si prin Bucuresti.
PS Iasiul m a surprins cu o retea unica dar frumoasa.
|
|
Sus |
|
|
guest
Data înscrierii: 30/Sep/2006 Ultima vizita: 09/Mai/2024 Mesaje: 9929 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Mie 05 Dec 2007 20:50:58 Titlul subiectului: |
85405 |
|
In Bucuresti, pe noii stalpi metalici de pe Colentina s-au instalat un nou tip de console. Pozele au fost realizate vis-a-vis de fosta bucla de intoarcere a tramvaiului 1.
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
79.44 kb |
Vizualizat: |
de 22324 ori |
|
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
75.61 kb |
Vizualizat: |
de 22324 ori |
|
_________________ Troleibuzul de pe linia 86 este preferatul meu |
|
Sus |
|
|
radu
Data înscrierii: 24/Oct/2005 Ultima vizita: 11/Mai/2024 Mesaje: 1361 Locație: Sibiu
|
Trimis: Joi 06 Dec 2007 18:37:22 Titlul subiectului: |
85468 |
|
Sunt elemente Kummler Matter noi!asta este tendinta peste tot!personal imi pare rau ca incet incet reteaua autohtona dispare
|
|
Sus |
|
|
guest
Data înscrierii: 30/Sep/2006 Ultima vizita: 09/Mai/2024 Mesaje: 9929 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Joi 22 Mai 2008 17:01:44 Titlul subiectului: |
93646 |
|
Sa vedem cum arata un macaz de troleibuz in Bucuresti, intre Piata Rosetti si Universitate.
Macazul cu pricina este pentru liniile 61 si 91 care intorc la Piata Rosetti.
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
76.23 kb |
Vizualizat: |
de 21355 ori |
|
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
67.41 kb |
Vizualizat: |
de 21355 ori |
|
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
65.6 kb |
Vizualizat: |
de 21355 ori |
|
Descriere: |
|
Mărime fișier: |
44.13 kb |
Vizualizat: |
de 21353 ori |
|
_________________ Troleibuzul de pe linia 86 este preferatul meu |
|
Sus |
|
|
tfa2003
Data înscrierii: 20/Mar/2006 Ultima vizita: 30/Apr/2024 Mesaje: 60 Locație: Bucuresti
|
Trimis: Joi 28 Aug 2008 11:18:20 Titlul subiectului: |
97492 |
|
Am vazut noul sitem de prindere al firului de contact pe noul traseu Sudului-Unirii (dragut, il stiam de la Sibiu). Dar de ce se tot spune ca e nou? Asa ceva am vazut in Bucuresti pe Bd. Expozitiei cind circula 81 (prinderea se facea pe sirma dintre stilpi ), iar console de genul asta erau pe pista de incercare din curtea Rocar.
|
|
Sus |
|
|
|