TRAM CLUB ROMANIA

[bercenicity]

Ziua, 2006-07-08
Istoriile comunismului
Bucurestii anilor '60
La inceputul anilor '60 Bucurestiul nu isi schimbase decat in mica masura infatisarea interbelica. In plin centru, de pilda, intre blocuri "vechi", cum li se spunea celor construite inainte de instaurarea comunismului, la doi pasi de fostul palat al ziarului "Curentul", ajuns pentru scurta vreme redactie a ziarului "Scanteia" iar apoi sediu al Securitatii, exista o curte informa si vasta cu casute acoperite cu carton gudronat in care florile cresteau laolalta cu iarba, cu otetarii si balariile ca pe un maidan. In dreptul intrarii in aceasta curte, in care pe vremuri functionase si o gradina de vara, se vindeau bors, lapte si blocuri de gheata cu care vara se asigura in racitoarele casnice refrigerarea alimentelor, frigiderele electrice fiind foarte rare.
Parcul Jianu, neschimbat
Desi regimul se lauda intruna cu cartierele nou construite, acestea se reduceau la Floreasca - cateva palcuri de blocuri de doua etaje inspirate de arhitectura sovietica, intocmai ca noua cladire a Operei si Casa Scanteii -, la Grivita si Giulesti, Balta Alba si Drumul Taberei fiind abia la inceputuri. In centrul orasului nu aparusera decat blocurile din jurul Salii Palatului si cele de pe magistrala Nord-Sud, insa de-a lungul celor patru bulevarde consecutive care legau Piata Unirii de Piata Victoriei nu se ivisera nici zece cladiri noi. Nu se schimbase nimic sub aspect edilitar intre perimetrul modern si totodata boieresc dintre Calea Dorobantilor si Bulevardul Aviatorilor, care in interbelic se numise Parcul Jianu. Doar la capatul dinspre Arcul de Triumf al Soselei Kiseleff, zona la fel de opulenta si de silentioasa, langa fostul hotel al Bancii Nationale, se puteau vedea cateva vile recente destinate gazduirii unor delegatii straine.
Cotroceniul, neatins
Neatins ramasese Cotroceniul, cartier interbelic de medici si avocati, cu blocuri scunde si vile coplesite de iedera, ca si, in imediata apropiere, Splaiul Dambovitei, umbrit vara de salcii plangatoare si strabatut in ambele sensuri de tramvaie. Cat despre Calea Victoriei, aceasta primise pe tot parcursul ei lung si sinuos numai doua cladiri noi: un bloc cu portice, catarat pe catalige de beton, cu care incepea acum strada, din fosta Piata a Senatului, si un altul ridicat peste drum de Cercul Militar, avand la parter "Romarta copiilor", pe locul unui edificiu bombardat in timpul ultimului razboi.
Cartierul Uranus, cu monumentul pompierilor, cu biserica din statia de tramvai pastrata in memoria locuitorilor tot ca "Nita Stere", dupa numele unui negustor macedonean care isi avusese pravalia acolo, era discret si linistit, cu strazi in panta, rare in Bucuresti si curti imprejmuind case batranesti ori imobile interbelice - altele si mai vechi - cu parter si etaj. Din rascrucea de la "Nita Stere", Strada Cazarmii cobora abrupt inspre cartierul Antim, distrus si el in anii '80 ai secolului trecut. In acelasi loc se bifurca si linia tramvaiului: una mergea inainte, pe Uranus, spre Antrepozite, Chirigiu, Rahova; cealalta cotea la dreapta, de-a lungul Muzeului Militar, inspre Calea 13 Septembrie, respectiv Soseaua Panduri, unde se aflau depoul de tramvaie si spitalul cu acelasi nume. De acolo, prin Drumul Sarii, strada de "locuinte ieftine", construite inaintea si in timpul ultimului razboi, se putea ajunge la Piata Rahova, in partea de apus a orasului.
Cosari, tocilari, lustragii
Oamenii cu meserii si indeletniciri azi uitate legau de propriul trecut un oras pe strazile caruia trasurile circulasera pana la sfarsitul anilor '50. In afara de cosari, tocilari, vanzatoare de porumb fiert sau copt, de floricele, existau numerosi lustragii, indeosebi in Piata Unirii si la intrarile in Gara de Nord. In incinta cinematografelor, insa fara flasneta interbelica, un barbat sau o femeie intindeau cutia cu "planete" extrase de un papagal ori de-un soricel. "Planeta" costa un leu si era un destin sapirografiat, formulat intr-o limba care nu se schimbase de pe vremea calendarelor "Universul" si-a romanelor lui N.D. Popescu. Emblematic era si "omul cu luneta", prezent seara de seara cu un scaun si cu aparatul lui pe trotuarul din fata Cercului Militar. Unii sustineau ca il stiu dinainte de 1940. Avea o coama romantica, alba ca haina in care era imbracat si ca telescopul sau prin care puteai contempla timp de cateva secunde, contra sumei de 50 de bani, pe Jupiter, Uranus sau Venus.
In 1969, primavara sau la inceputul verii, langa statia de taxiuri de la Universitate a aparut un sir de sapte-opt automobile vechi, dar nu masini din anii '40, care erau inca o prezenta curenta pe strazile Bucurestiului, ci exemplare din 1924-1925, toate decapotabile, unele cu frana de mana fixata pe scara din dreptul portierei soferului. Aveau aparate de taxat, tarife mai mici decat taxiurile obisnuite si erau menite in principiu curiozitatii turistilor straini. Zacusera decenii intregi prin sure, hambare sau pe sub soproane, fiind reconditionate si repuse in circulatie dupa ce fusesera descoperite pe la Turnu Magurele, Corabia sau Braila. Nu depaseau viteza de 30-35 de kilometri pe ora si tocmai in aceasta consta farmecul lor. Faceau pandant tramvaielor Thompson fabricate in anii '30 la Uzina Lemaitre, vopsite in alb si intr-un rosu cald, insa inainte de venirea toamnei au disparut din statia de la Universitate, tot asa de neasteptat cum aparusera.
A murit Maria Tanase
In iunie 1963 a murit Maria Tanase, la 50 de ani neimpliniti, iar trupul sau neinsufletit a fost depus in holul Teatrului de Revista de pe Calea Victoriei. Se zvonise ca va fi dusa la cimitir intr-un car tras de boi. In ziua, foarte calduroasa, a inmormantarii sale, am iesit din blocul in care locuiam in momentul in care cortegiul funerar cotea incet din Calea Victoriei spre universitate. Nici urma de car cu boi.
Sicriul Mariei Tanase era asezat, intre nenumarate coroane de flori, pe platforma unui camion.
Il urma o multime care se ingrosa vazand cu ochii, in care m-am amestecat. Intre Spitalul Coltea si Piata Unirii, de unde m-am intors, multimea devenise atat de mare incat pe Bulevardul 1848 nu mai circula nici un tramvai, autobuz ori troleibuz. La ferestrele locuintelor si ale birourilor se vedeau capetele celor care priveau cortegiul funerar si puhoiul de lume.
Dan CIACHIR
si din comentariile cititorilor
Cartierul Buonaparte
Foarte nostalgic articol. Poate ca ar trebui facute documentare pe CD sau DVD. Le-as cumpara cu placere. Inceputul anilor 60 a adus o liberalizare politica a vietii in Romania. Rusii plecasera in mare parte,
Dej cauta metoda de a se liberaliza de politica ruseasca (cind a facut-o, s-a ales cu un glonte, dar de care nu a murit dar si cu un cancer Indus. cu o evolutie galopanta din care i s-a tras in 65 moartea – ce multa asemanare cu moartea lui Stalin).
Apoi a venit Ceausescu, impus cu cu tarie de Maurer si Chivu, in locul lui Apostol (agent rus-Aaron Gershwin) tocmai pentru a continua ce incepuse Dej. Dovada pozitia lui Ceausescu in 68. Si multe altele,
O mica corectie: Cartierul marginit de; Bd. Ilie pintilie (fost Napoleon Buonaparte), Piata Victoriei, Bd. Aviatorilor (fost Sos. Jianu), Piata De Gaule, Calea Dorobantilor, piata Dorobantilor (Lupoaica ), Calea Dorobantilor, se numea Cartierul Buonaparte, stazile avund nume de capitale, unele find schimabate de mai multe ori: Str. Washington, devine succesiv Haya Lifsitz (scuzati grafia), Rozelor; str. Belgrad, devine Arso Ivanovici.
Erau mai multe Alei : Modrogan, Alexandru, Zoe. Ultima a disparut ca nume; semana cu Zoe Ceausescu.
In era sloganului: Coloane pentru muncitori, se mai facusera cartierul 23August cu stadionul, Infratirea intre Popoare cu cinematograful (Bucurestii Noi).
Se darimase Groapa Floreasca (1960) si se incepuse constructia blocurilor turn si a patinuarului. In locul parcului Cerchez incepuse constructia noii televiziuni 1966, televiziunea functionind intr-un complex de cladiri (fosta fabrica de Glucoza) pe Moliere.
Tramvaiului 5, care intorcea la capatul lui Constantinescu-Banul Antonache-Vladescu (actual Calinescu- fusese reabilitat prin acei ani, dupa ce fusese blamat ca legionar de grupul lui Vitner, Tismaneanu-Tismeniski)), (deservea Automatica-fosta Ford), I s-a lungit linia pe Calea Floreasca, pina la capat, ca sa serveasca noua platforma industriala high-tech: IPA, FEA, apoi ITC, Automatica, ICE, etc.
Tramvaiele circulau pe toate marile bulevarde centrale. Liniile de pe Magheru au fost scoase in doua zile ca sa fac loc inmormintarii lui Dej.
Si cite amintiri adevarate mai sint de povestit! Cine se incumeta la un documentar?

[ratbmetrou]

Fac un apel public la cei ce au fotografii cu transportul in comun din Bucuresti in ultimii ani ai regimului comunist (cel al lui Ceausescu, nu asta de dupa '90).
La TV erau acum cativa ani prezentate secvente filmate atunci. Pentru mai tinerii nostri colegi de forum, indeosebi pt cei nascuti in perioada aceea, tin sa precizez ca atunci chiar se circula ca la pakistanezi: cu usile deschise, cu calatori pe scara, pe carligul de remorcare, uneori (e drept, f rar) chiar si pe acoperis...
Imediat dupa 1990 s-a mai circulat o perioada cu calatori pe scara, chit ca DAC-urile de atunci aveau vestitele biletele cu "Din constructie vehiculul nu poate pleca cu usile deschise", absolut inutile, deoarece aceasta protectie a calatorilor nu exista, iar vehiculele respective mergeau tot cu usile deschise. Desigur, asta cand vehiculele articulate nu aveau usile sudate sau blocate cu vreo roata ce ocupa tot spatiul din spatele masinii. V-ar placea acum, de exemplu, sa circulati cu Citaro cocotati pe anvelope jegoase si piese de schimb?
Asadar, spre aducere aminte si comparare a evolutiei acestui fenomen, al supraaglomerarii vehiculelor ITB, actual RATB, va rog pe cei care aveti asemenea fotografii, sa le expuneti pe acest forum.

[Tom]

Iata niste exemple de aglomeratie dinainte de 1989.
Prima: T4R 3336+3337, linia 13.
A 2'a: V3A neidentificat, linia 30.
In a 2'a poza este greu de spus exact daca tramvaiul este in miscare sau nu. In general, la V3A se practica statul pe scara la ultima usa, asta pana in 1990. La vagoanele fara usa 4.
Fotografii din arhiva Transurb Galati. Nu stiu daca cele din 1980 sunt tot de Hans Oerlemans.

In filmul documentar olandez "Het leven van Roemeense dictator Ceausescu", pe langa imaginile generos preluate de la TVR, apare si troleibuzul 5278 pe o strada inzapezita din Bucuresti. Troleibuzul mergea cu usile deschise si oameni pe scara. Pacat ca n'au filmat si tramvaiele V56 din Iasi cu calatori pe tampoane, inlusiv intre vagoane. Din pacate am sters filmul demult, fiind prost inregistrat si doar in limba lui Gullit. Evident, desi filmul are ca subiect viata lui Ceausescu, era prezentata mai mult viata poporului, inclusiv cozile si alte asemenea.

5277 este unul din ultimele troleibuze Roman care au circulat in Bucuresti. Dintre ele am mai vazut pe 5259, 5277, 5293, 5296, 5303 si 5318. 5293 si 5296 erau albastre, spre deosebire de restul. Probabil ca mai erau cateva, dar nu le-am vazut. Nu stiu unde era filmat troleibuzul din documentarul olandez.

De multumit, trebuie sa multumim lui Sergabi28, care a luat aceste poze de la Transurb Galati, cu permisiunea de a le pune pe forum cu specificarea sursei.

[rosetti61]

Legat de poze cu Bucurestiul in timpul lui Ceausescu, am fost anul trecut la niste expozitii foto legate de transformarile din centru. Erau acolo niste poze… una in care cateva tramvaie ieseau din P-ta Sf Vineri spre Vacaresti, pe langa fosta Judecatorie a Sectorului 3 parca, printre mormane de moloz. O alta poza infatisa un camp de ruine – parca era la Hiroshima – unde nu mai ramasesera in picioare decat stalpii de lumina; doar linia de tramvai mai indica ca pe acolo fusese o strada.
Ar fi bine daca se gasesc si in format electronic aceste poze – poate pe la Fundatia Arcub sau Uniunea Arhitectilor din Romania. Erau destui atunci – 1984-1988 – care faceau poze pe sestache sau pentru documentare la cladirile si zonele in curs de demolare.
Mai demult am mers cu 17 de la Sf Vineri spre Progresu, prin 1985; bucla arata meschin in debandada din jur, chiar mai simpla decat mi-o inchipuiam. In zilele bune ale zonei, cand treceam cu 13 pe acolo, ma fascina abundenta de macaze care dadeau spre piata si mereu aveam impresia ca este un capat cu linie dubla. Mai era si linia aia simpla care iesea oblic din Cal Calarasi, inainte de intersectia de la biserica, si se ducea spre Vacaresti. (era o ramasita a liniei care cobora odinioara din Bd. Bratianu pe Baratiei si ajungea la Sf Vineri).

[ciordescu]

Printre ultimele DAC-uri articulate, erau intr-adevar cateva care deserveau liniile 346 Granitul-Neferal si 401 Granitul - Branesti dar starea in care se aflau era jalnica

[ratbmetrou]

[rosetti61]

Isi mai aminteste cineva de articulatele cu usi de Ikarus? Tin minte ca erau cateva bucati pe linia lui 102, inainte de 89.

[mrM]

În trecut a existat taxarea în funcţie de distanţă şi în Bucureşti!

[Kaleun]

O istoriora amuzanta: era o taxatoare care l-a vazut pe unul cu un diplomat: Tu mergi pana la gara!
Nu doamna, eu merg la servici, la 23 August!
Lasa, ca stiu ca te duci la gara cu valiza aia!
Nu stiu daca a platit 80 de bani in plus, dar povestea e adevarata!

[mrM]

Am găsit ceva interesant în suplimentul ziarului "Libertatea" din 10 februarie 1990. (nu am copiat articolul aşa cum era în ziar!)
În anul 1980, parcul circulant zilnic al I.T.B. era de: 645 tramvaie, 438 troleibuze, 1573 autobuze; cu aceste vehicule se puteau transporta peste 400.000 călători/sens, şi în condiţii aproape satisfăcătoare 4.200.000 călători/zi. În 1985 parcul circulant reprezenta 64% din cel din 1980, iar oct. 1989 59%, satisfăcând doar 80% (am auzit procentul ăsta de curând ieşind pe gura lui Videanu) din cererea de transport de suprafaţă. Pracul ciruclant în anul 1989 era format din 1414 vehicule din care : 550 tramvaie, 175 troleibuze (acum dispăruseră şi multe linii de troleibuz), 606 autobuze şi 100 de maxi-taxi.

O parte din interviul acordat lui Ing. Constantin Popescu, directorul gen. al I.T.B. la acea vreme
"Starea tehnică a parcului de vehicule şi dotarea insuficentă (numai 100 de autobuze ar putea fi activate şi puse în circulaţie, 60% dintre tramvaie au agregatele defecte şi descompletate; toate cele 200 de troleibuze şi 90 de microbuze au norma de casare depăşită), lipsa de şoferi şi de lucrători de întreţinere-reparaţii (deficit de 1.000 conducători vehicule şi 1.500 lucrători atelier) fac să nu putem lua măsuri imediate care să îmbunătăţească radical transportul în comun"

Din cauza lipsei de microbuze (nu se onorase comanda pt. de 300 de microbuze), au fost definţate liniile de maxi-taxi: 503, 506, 510, 515, 522, 529, 538.

Existau şi ceva lucruri bune: fuseseră înfinţate (de fapt reînfinţate - dar nu exact cu acelaşi traseu) liniile de autobuz 103, 300, 313, şi peste câteva zile urmau să fie prelungite liniile de trolibuz 79 şi 86 de la P-ţa Romană la Gara de Nord. Liniile de troleibuz 71 şi 93 aveau să fie repuse în funcţiune prin Spl. Independenţei, Str. Ştefan Furtună, Str. Gării de Nord, Gara de Nord, Str. Witting, Cal. Plevenei. Linia 69 avea să facă legătura între Drm. taberei şi Centru (ştie cineva când a fost adus 69 la Baicului?).

I.T.B. avea nevoie de la Întrep. "Autobuzul" de 300 autobuze, 250 troliebuze, 300 microbuze.

Nici metroul nu o ducea mai bine. La 31 dec. 1989 Întrep. de exploatare a Metroului Bucureşti deţinea 198 de rame (1 ramă = cele 2 vagoane cuplate), deşi ar fi avut nevoie de 360 rame. Joi, 8 febr. 1990 circuau 123 de rame faţă de 143, cât au circulat joi, 21 dec. 1989. Între 23 şi 29 dec. 1989 metroul a circulat non-stop, muncitorii făcând efort pentru a menţine trenurile în circulaţie.
În 1989, deşi au fost date în folosinţă încă 6 staţii, Întrep. de Exploatare a Metroului Bucureşti n-a mai primit nici un salariat.

Îmi pare rău, dar nu am reuşit să notez toate informaţiile. Ştefan

Pt. Robert_C: tramvaiele EP biarticulate cred că erau LHB.
Pe #027 cu uşi de Dac l-am prins şi eu, dar nu mai ţin minte dacă uşile erau pneumatice sau electrice. Dar parcă mai era un V3A în stilul #027.
Tramvaiele cuplate erau Tatra T4R.

Linia 28 pe vechiul traseu a fost desfinţată în martie 1958, şi înfinţată pe traseul din Pantelimon - Căţelu în noiembrie acelaşi 1958. După 1990 cam dubla 246, şi nici nu prea avea călători...

[1689]

Pentru ca s-a mentionat mai sus linia de maxi-taxi 515: traseul (pre 1989) era Platforma Metalurgiei - Piata Palatului. Bd. Metalurgiei - Cal. Vacaresti - Bd. Tineretului - Bd. Cantemir - Bd. 1848 - (posibil lapsus) str. 13 Decembrie (se facea stinga imediat dupa Intercontinental, se continua pe linga Cinema Union si capatul era sigur la Sala Palatului, pe breteaua spre Stirbei Voda) - Piata Palatului - Str. Omnia - Bd. Balcescu si de la Universitate revenire pe traseul de baza.

Mai tine minte cineva daca 515 s-a desfiintat atunci cind Calea Vacaresti a intrat in reparatiile capitale incheiate in 1990 ?

Interesante cifrele de parc din Ianuarie 1990... In primul rind, adunind 550 + 175 + 606 + 100 mie, personal (si cu ajutorul tehnicii) imi rezulta 1431 vehicule. Unde au disparut din calcul 27 de vehicule, n-am sa intru in detalii.

In 2004, RATB a raportat un parc de 1938 de vehicule (din care multe sint probabil - privind pozele de la URAC - istorie). Deci, in 15 ani, calitatea transportului in comun in Bucuresti s-a imbunatatit (in termeni absoluti) cu 35% (sigur, nu iau in calcul faptul ca multe din trasee inainte de 1989 circulau doar in orele de maxim trafic si ca, din parcul raportat, probabil doar un procent redus era functional). Ceea ce m-a intrigat insa este cresterea destul de redusa a parcului (tramvaie reducere de 2%, troleibuze crestere de 64%, autobuze crestere de 86% si disparitia completa a parcului de maxi-taxi din dotarea RATB, desi explozia transportului de acest gen - actualmente pus sub control prin metode administrative si nu de piata - arata ca exista un potential de profit considerabil)...

[mrM]

Vehiculele second-hand au fost ca o binecuvântare. "Rathgeber"-urile şi "Duewag"-urile de pe 34, deşi mai vechi decât V3A-urile şi la fel de zgomotoase au ajutat la creşeterea parcului şi la reducerea intervalului de succedare, adică a clasicei îmbulzeli; "Ratgheber" cele albastre ofereau lumină puternică de neon nu chiorâre cu bec de incandescenţă, iar vara puteai respira şi iarna te puteai crede la Tropice. Autobuzele "Saviem", deşi din punct de vedere tehnic nu erau excelente te lăfăiau cu scaunele lor tapisate. Autobuzele "Saurer" erau vechi, dar făcute troleibuze au ieşit reuşite.
Noile autobuze "Ikarus", care în trecut au cucerit şi piaţa nord-americană, deşi erau bazate pe un concept vechi erau un pas înainte faţă de "Dac". Iar "DAF", oh, păreau desprinse din era Sience Finction (S.F.), iar difuzoarele erau pentru noi ultimul răcnent, iar acest răcnet făcea să se audă ultima modă în muzică, muzică pe atunci încă frumoasă; dar frânele difuzau o muzică deloc plăcută...; dar ţinând cont că erau făcute pentru drumurile minunate din Occident, nu pentru străzile noastre care păreau să fi sufeit un nuclear accident şi au rezistat cu brio până în era drumurilor bune (şi încă rezistă) suntem îndrepăţiţi să credem că au fost autobuze S.F. "Rocar de Simon", româneşti doar cu numele, asamblarea şi vopseaua, deşi nu ofereau un spaţiu generos precum "DAF" erau preagătite şi ele să ne facă să uităm trecutul întunecat.
Dar nu toate drumurile erau ca după un nuclear accident. Mult blamatele troleibuze "Dac" zburau pe Bulevardul Dacia de la Alecu Russo şi Icoanei până la Dorobanţi şi Liceul "Virigil Madgearu" cu viteze ameţitoare iar şoferii lor păreau a fi piloţi ai avionelor cu reacţie (jet propeled) din anii '40-'60. #7091 părea un miriapod transpus într-un troliebuz, dar pentru şoferi părea un miriapod otrăvitor tranpus într-un troleibuz gata să le otrăvească zilele. Tramvaiele V3A-93 parcă vroiau să le redea cât de cât românilor încrederea că şi ei pot să facă ceva bun.
Troleibuzele "Astra-Ikarus" 415T şi "Rocar Autodromo" E812 sunt deja noi...
Linia 69 avea să facă legătura între Drumul. Taberei şi Centru (ştie cineva când a fost adus 69 la Baicului?).
69 fusese înfinţată prin 1985-86 pe traseul V. Argeşului - P-ţa C.A. Rosetti.

[Liviu1983]

[bogdan71]

[Acier]

Linia 69 a fost scurtata si mai mult in 1989, cand intorcea la Eroilor-Elefterie, cam pana prin 1991. Din 1991 s'a prelungit la Baicului. linia 84 a disparut, 90 s'a prelungit la stad. 23 August si s'a infiintat linia 91 Valea Ialomitei - Rosetti.
Ce imi aduc aminte despre linia 84 este ca facea de la cap la cap o ora si jumatate spre doua ore (prin 1985). Era un calvar sa traversezi orasul, "ragetul" caracteristic articulatiei de la burduf te scotea din minti.
69 si 71 s'au infiintat in 1983

[mrM]

Ceva interesant: evoluţia traseelor între anii 1956-1962.
Linia nr. 27:
În anul 1956 avea traseul: P-ţa Iancului, Şos. Mihai Bravu, Şos. Ştefan cel Mare, Bd. Ilie Pintilie, Str. Sevastopol, Bd. N. Titulescu, Gara de Nord, cu întoarcere prin Str. Polizu
În sept. 1959 s-a prelungit de la P-ţa Iancului prin Şos. Mihai Bravu şi Bd. Muncii pînă la Uz. Republica
Din ian. 1962 de la P-ţa Muncii a circulat prin Şos. Mihai Bravu pînă la Laborator, părăsind Bd. Muncii

Linia nr. 28
În 1956 avea traseul: Stăvilarul Ciurel, Spl. Independenţei, Palatul Pionierilor
În Martie 1958 a fost desfinţatî
Se reînfinţează în noembrie 1958 cu traseul: Fabrica Granitul, Şos. Gării Căţelu, Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante

AUTOBUZE:

Linia nr. 31
În anul 1956 avea traseul: Parcul Libertăţii, Bd. Mărăşeşti, Spl. Unirii, Pd. Şerban Vodă, Bd. 1848, Bd. N. Bălcescu, Bd. Ana Ipătescu, Bd. Aviatorilor, Pd. Herăstrău, Şos. Pipera. Cal. Floreasca (Str. Avionului)
În iulie 1956 se prelungeşte de la parcul Libertăţii prin Str. Dr. Istrate pînă la Gara Filaret
în octombrie 1956 revine la traseul iniţial
În iunie 1957 traseul devine următorul: Str. Bisericii (Şos. Nordului), Pd. Herăstrău, Bd. Aviatorilor, P-ţa Victoriei, Bd. Ana Ipătescu, Bd. N. Bălcescu, Pd. Şerban Vodă, Spl. Unirii, Cal. Văcăreşti (Şos. Olteniţei)
La 11 dec. 1958 traseul se scurtează: Pd. Herăstrău, Bd. Aviatorilor, Bd. N. Bălcescu, Spl. Unirii, Cal. Văcăreşti (Şos. Olteniţei)
Începînd cu data de 30 decembrie 1958 şi pînă în prezent traseul a fost următorul: P-ţa Scînteii, Şos. Kiseleff (Bd. Mărăşti), Bd. G-ral Voşirolov, Cal. Dorobanţi, Str. Roma, Str. Căderea Bastiliei, Bd. N. Bălcescu, Bd. 1848, Pd. Şerban Vodă, Spl. Unirii, Cal. Văcăreşti (Şos. Olteniţei)
Cred că desele modificări au fost făcute din cauza prelungirii liniei tramvaiului 5 de la Floreasca până la Şos. Pipera (iulie 1957), dării în folosinţă a liniilor de troleibuz 82 (7 martie 1960) şi 83 (4 mai 1958).

Linia nr. 84 (că existau ceva divergenţe pe aici în ceea ce o priveşte) a fost înfiinţată în martie 1957 pe traseul: Şc. Iancului, Bd. M-rşal Tolbuhin, Bd. Republicii, P-ţa C.A. Rosetti, Bd. Republicii, P-ţa N. Bălcescu, Universitate, Bd. Republicii, Bd. 6 Martie, P-ţa Mihai Kogălcieanu, Bd. 6 Martie, Podul Elefterie - Opera de Stat, Bd. Dr. Petru Groza, Bd. Dr. Marinescu, Str. Ana Davila, Bd. Dr. Petru Groza
În iulie 1957 se prelungeşte pe Str. Matei Voievod, Str. Vatra Luminoasă până la Str. Constantin Ivănuş (azi Tony Bulandra)/Cart. Vatra Luminoasă
În august 1958 traseul devine următorul: Cart. Vatra Luminoasă (Str. C-tin Ivănuş), Str. Vatra Luminoasă..... Bd. Dr. Petru Groza, Str. Dr. Carol Davila, cu întoarcere prin Str. Dr. Lister

[Trix]

[rosetti61]

Liniile 69 si 71 au fost infintate in 1985:
69 - V. Oltului-Pta Rosetti
71 - V. Oltului-Gara de Nord

Ciuntirea liniilor de troleibuz in zona Eroilor s-a facut in 1989, pt ca la demonstratia de 23 August, care a avut loc in fata "constructiei" (a avut atatea destinatii incat nu are rost sa le enuma aici) nu mai circula nimic pe acolo.
traseele erau urmatoarele (1989-pana la reunificare):
69, 90, 96 - terminus la Pta Operei.
71,84,93 nu stiu daca si cum circulau.
85,92 - terminus V. Parvan
89 nu stiu
66, 70 - trasee initiale V. Parvan - Fundeni/Bd Muncii
63 - Rosetti-Fundeni
64 - Rosetti-Baicului
68 - Rosetii-V. Luminoasa
(de 64, 65, 68 nu sunt asa sigur, dar stiu ca au existat, pana la refacerea legaturii la Eroilor)

[Trix]

Linia 68 circula la un moment dat prin Cotroceni, actualul bd. Iuliu Maniu, de unde nu stiu unde mergea.

[pmp]

In perioada '87-'88 erau garate in depoul Berceni doua articulate vopsite altfel (erau albe cu dungi oblice (o dunga rosie si una verde) in dreptul celei de-a doau axe). Nu le-am vazut niciodata la strada. Stie cineva ce numere au avut?

[bogdan71]

Se pare că bucata din spatele Pieţei Coşbuc nu este singurul vestigiu rămas din şina de tramvai care trecea pe Strada Uranus - Calea Rahovei spre Piaţa Chirigiu. Pe maidanul aflat pe Strada Uranus spre clădirea Academiei, în dreptul aliniamentului străzii Salvatorului(aproximativ faţă în faţă cu Sirenelor) am dat de resturile care se văd mai jos.


Se poate deduce că vechea stradă Uranus era - pînă la intersecţia cu Sabinelor - ceva mai apropiată de actuala clădire a Academiei.

[mrM]

Căile ferate din zona aia în 1928. E posibil să fie calea ferată care duce la fostele Antrepozite Comunale şi la fosta Fabrică de bere "Rahova/Bragadiru"
http://www.computergames.ro/forum/attachment.php?attachmentid=128539&d=1155120722

Traseul dat de ghidurile traseelor (1982 şi 1984): V. Ialomiţei, Str. V. Ialomiţei, Drm. Taberei, Str. Romancierilor, Str. Emil Bodnăraş (azi Bd. Timişoara), Str. Ho şi Min (azi Bd. G-ral Vasile Milea), Bd. Armata Poporului (azi Iuliu Maniu), Leul... Gara de Nord (intra pe rondul din faţa gării).
Linia 24 a început pe Str. Icoanei şi Str. Pictor Srthur Verona în iunie 1957 (probabil atunci a fost desinţat şi 16), şi capătul a fost mutat de la Vespasian la Cart. Dămăroaia; de la Patria mergea pe traseul lui 15 până la Gara de Nord şi de acolo în Dămăroiaia. Începând cu sept. 1961 n-a mai întors la Gade de Est (Obor) ci la intersecţia Şos. Armatei Sovietice (adică Şos. Colentona) cu calea ferată de la Gara de Est (Obor); pe traseul între Dămăroaia şi Republica a intrat în ian. 1962
Un articol din "Libertatea" - ian. 1990, semnat de M.R. (cel de la Poliţia Capitalei de V.V.)
http://forum.softpedia.com/index.php?act=Attach&type=post&id=148907
Şi cel din 10 februarie - o parte din el l-am pus mai înainte - vezi postul meu de la pg. 11, vineri, 25 august 2006
http://forum.softpedia.com/index.php?act=Attach&type=post&id=148911
http://forum.softpedia.com/index.php?act=Attach&type=post&id=148912
Autorii sunt în cazul articolelor cu I.T.B. Maria Rădulescu şi Eugen Efimiu, iar în cazul ceului cu metroul Liviu Nistor; caricaturile sunt semnate de Ando

[bogdan71]

[Dr2006]

[mrM]

Ultimul post de aici (#94) e tare interesant.
Nu vreau să mă plâng, dar dacă ştiţi prin ce am trecut ca să pun ce am pus astâzi seară... :
http://forum.softpedia.com/index.php?act=ST&f=236&t=64666&st=90#entry1868486
La evoluţia traseelor spune că 5 ar fi circulat o perdioadă (asta înainte de desfiinţarea liniilor de tramvai pe Axa Nord-Sud) pe la P-ţa Rosetti şi Str. vasile Lascăr; chiar aşa a fost sau au greşit ei? Pe linia lui 25 apare greşit în loc de Bd. Păcii Şos. Armatei Sovietice. Linia 29 a circulat iniţial pe traseul fostei linii 6 barat!

Anii '90 au fost, întra-adevăr anii marilor speranţe... Dar unii au avut grijă să ni le distrugă...