TRAM CLUB ROMANIA

[TATRA]

Daca analizezi mai atent vei observa ca usile 1 si 3 ale T3x-urilor sunt mai inclinate fata de cele de la T4x, cauza a spus Radu mai inainte. Botul si spatele sunt aceleasi la toate modelele. Cauta fotografii din mai multe unghiuri, eventual ceva planuri de vagoane sau fa un releveu pe 2 Tatre, un T4 si un T3

[Radu Bialus]

[OAB]

Tatra T2

1. Se observă că:
-parrizul din faţă e înclinat
-loculunde se află numărul de linie iese în afară
2. Zsizsi afirma ceva de genul că T2 ar fi licenţă Gotha. Am înţeles ei greşit? Cel din faţă pare inspirat din ST,cel puţin botul. Nici T3, nici T4 nu au parbrizul înclinat şi nu au acea "streaşină" unde se află numărul de linie. Parbrizul înclinat + streaşina am văzut-o la unele GT6 din Arad. În schimb, porţiunea botului situată mai jos de parbriz e cam la fel cu modelele ulterioare.
3. Calea de rulare e atipică; are 3 şine. La ce serveşte cea de-a treia şină?
4. Pentru comparaţie, o ramă Gotha:

Tramvaiul de mai jos e caracterizat ca GT6. Botul aminteşte de
-ST (parbrizul înclinat + streaşina unde se află numărul de linie
-Tatra (forma rotunjită a botului + forma farurilor şi dispunerea lor
Este un GT6 sau un ST (licenţă Duwag)

E posibil ca T2 să se fi inspirat de la Duwag?

[Sergabi28]

O alta diferenta intre Tatra T3 si Tatra T4 este ca primul (T3) are caroseria mai lata decat T4. De aceea si usile la T3 sunt inclinate datorita unghiului de fuga accentuat la T3.

[Dr2006]

[Radu Bialus]

T2 la care se referea Zsizsi e cu totul alt vagon, asemanator cu Gotha, pe truc cu 2 axe.
ST-urile au fost produse de catre DWM Berlin sub licenta Duewag, insa in numar foarte mic, doar pentru Darmstadt. Deci, tramvaiul din imagine nu este un ST.
Cat priveste acea a treia sina, este vorba despre coexistenta tramvaielor pe 2 tipuri de ecartament. In Stuttgart si Sofia intalnesti situatii asemanatoare. Si pentru Iasi s-a studiat aceasta posibilitate, dar ideea a fost abandonata.

[OAB]

[Dr2006]

Îţi recomand cu căldură site-ul www.tatrawagen.de . Acolo găseşti informaţii despre toate modelele de Tatra produse... de la T1 şi până la low-floor-uri.
Au existat remorci B3 doar pentru Germania, codificate B3D. În imagine avem T3D+T3D+B4D (poza e luată de pe site-ul amintit mai sus).

K2 e puţin mai ascuţit la bot... iar K1 a fost produs în doar 2 exemplare.

[OAB]

Am văzut site-ul indicat de Dragoş. Un K1:

Un K2

Se vede că cele două modele seamănă ca două picături de apă. Dragoş, dacă ai, într-adevăr, spirit de observaţie, cum deosebeşti un K1 de un K2?
Un KT4K, adică un KT4 fabricat pentru Coreea de Nord:

Litera K înseamnă tramvai articulat, ori, cel din imagine nu are articulaţie. Ori e o inconsecvenţă a celor de la CKD, ori articulaţia a fost desfiinţată de către coreeni, din cauza comportamentului necorespunzător al acestui tip de tramvai. Se vede că, în locul articulaţiei, există două ferestre.
T5B6

[Radu Bialus]

[bercenicity]

[Tom]

K1 avea si frana cu aer, dar echipamentul electric avea probleme, astfel ca s'a renuntat la el si s'a fabricat K2.
KT4 se pare ca este derivat dintr'un K1 "scurtat", fara boghiu pe articulatie, care a servit ca model pentru noile KT4.
Au existat atat remorci B3 cat si B4. S'au fabricat inclusiv pentru nord-coreeni si yugoslavi, deci nu doar pentru germani.
KT4K este un KT4 carora coreenilor nu le-a mai convenit articulatia. Atunci, tovarasii chinezi le-au modificat si le-au transformat in vagoane solo pe 4 osii, "super-long". Exista si KT8K. Probabil ca nu le-a convenit articulatia fara boghiu sub ea.
Seria T5 nu a fost de succes. T5A5 a fost un stramos al T6A5, iar in final a servit la teste de coliziune pentru KT8, asa ca s'a ales praful din el. T5B6 mai exista un exemplar la Most (Cehia), probabil din cele doua care s'au fabricat. Urmasul sau a fost T6B5, disponibil in Bulgaria si fosta URSS, unde s'a si fabricat sub licenta sub numele de T3M, la uzina din Dnipropetrovsk.
Singurul model reusit de T5 a fost T5C5, fabricat pentru Ungaria (Budapesta).
Tatrele sunt niste tramvaie vestice facute de estici pentru estul Europei, inclusiv fosta RDG. Deci, sunt fiabile si solide in egala masura. De asta CKD rezista in continuare si a inceput sa faca modernizari la T3, T4 si KT8 cu versiuni low-floor. Bravo lor. Puteam macar la bulgari sa exportam Timis daca era bun.

[TATRA]

[OAB]

1. Parbrizul este înclinat, dar diferă de cel al T2-ului. Cel puţin, T2-ul verde postat de mine are
-parbriz
-streaşină
asemănătoare cu unele modele de GT
2. Streaşina există şi la T3 şi T4, dar e mult mai puţin ieşită în afară ca la T2; e mult mai "discretă".

[bogdan]

cel de jos cu nr 002 este din Potsdam!!!
Sursa: http://tatrabahn.de[/quote]

[Catalin Ghita]

Haideti sa ne uitam mai atent la bordul unei Tatre T4R modernizata din Bucuresti. La inceput insa sa aratam si tramvaiul, pentru cei care intra poate pentru prima oara, sa stie despre ce-i vorba.
Apoi o vedere de ansamblu a bordului.

[Catalin Ghita]

Acum sa ne apropiem.
In prima poza, o vedere mai de aproape a bordului.
In a doua poza un detaliu cu display-ul acela despre care mi s-a spus ca ar fi pentru noul sitem de taxare.
In a treia poza se pot vedea pedalele. Despre cea din stanga mi s-a spus ca ar fi pedala "de om mort". Eu stiam ca la locomotive pedala trebuie actionata intermitent, la anumite intervale, in caz contrar trenul franand automat. La tramvaie insa mi s-a spus ca pedala trebuie doar tinuta apasata, ceea ce, daca este adevarat, mi se pare o prostie, fiind foarte usor ca aceasta pedala sa fie blocata cumva... stie cineva cum sta treaba exact?

[Catalin Ghita]

Acum sa continuam cu alte detalii.
M-au amuzat si intrigat in acelasi timp inscriptiile de genul "Incalzire oglinzi" si "Trecere prin masina de spalat" Daca are si bule de aer, e si mai bine...

[Catalin Ghita]

Acum detalii cu ampermetrul, vitezometrul si voltmetrul.

[Sergabi28]

[Dr2006]

La fel se face şi la V3A modernizate din Bucureşti... la ele se pune lădiţa cu nisip peste ea (e o pedală lungă cât toată cabina), dar am văzut şi pietre cubice dar şi borduri de beton!

[Trix]

Se pare ca Tatrele pot atinge viteze foarte mari, daca linia o permite, chiar peste 100 km/h. De asemenea, se pot cupla pana la 4 vagoane, ele fiind comandate din primul vagon. RATB (ITB) a realizat performanta sa miste 4 Tatre cuplate electric (deci fara cuplajul mecanic al tampoanelor).
Totusi, in practica, nu se folosesc mai mult de 3 vagoane Tatra cuplate (in Romania nu se folosesc deloc in acest mod). Uneori, al 3'lea vagon motor este folosit ca remorca. Trenuri de 3 Tatre se mai pot intalni in tarile ex-sovietice.
Vagoanele 105N din Polonia merg si ele cuplate cate 3, dar al 3'lea vagon este doar ca remorca, neavand motorul pornit.

[Sergabi28]

Cum a fost in Galati ptin anii 78-80. Erau folosite 3 vagoane Tatra T3R cuplate mecanic, iar electric erau cuplate numai primele 2 vagoane. Al treilea era pe post de remorca. Faceau traseele Combinatului Siderurgic (fost CSG, azi Mittal-Steel)
Erau cupluri de 3 vagoane Tatra T3R din care primele 2 aveau motoarele cuplate intre ele, iar al 3-lea era pe post de remorca, desi dpdv constructiv era echipat ca vagon-motor, doar ca-i lipsea pantograful!Intrati pe Ttra-Bahn, pe site, si la Tatra T3R o sa vedeti in poza asemenea cuplu chiar pe strada Combinatului din Galati.
Acesta e linkul:
http://www.tatrabahn.de/index.php?n=3&show=9

[Trix]

Toate erau cuplate electric, dar motorul celui de-al 3'lea nu era in functiune.
Cei de la ITB au vrut sa vada daca vagoanele pot fi comandate corect, adica daca se poate transmite comanda simultan la toate vagoanele, si de asta au facut doar cuplarea electrica. Este greu de inteles de ce la Iasi nu au reusit reglarea curentilor la vagoane ca sa le poata cupla. Cred ca nici nu s'au obosit prea tare sau au facut ceva care a anulat serviceul de la CKD.
"Remorca" de Tatra din Bucuresti este de fapt vagon motor si nu este remorca. Ambele vagoane functioneaza ca motor, fiind comandate de cel din fata. Comanda din fata functioneaza si cand motorul primului vagon este decuplat in caz de defectiune, astfel incat tramvaiul se poate deplasa in continuare.
Remorci Tatra propriu-zise au existat doar in Germania, Yugoslavia si Koreea de Nord. Adica inca mai exista. Ca 2'nd Hand exista si in Romania la Arad. Au existat 2 bucati si la Iasi, dar au disparut.
La CKD le-a convenit mai mult sa construiasca vagoane motor cu posibilitate de functionare in tandem, decat remorci fara motor si de aceea doar pentru tarile mentionate s'au construit remorci de tip B3, B4 si B6A2.
Pentru Ungaria si Bulgaria, tari care au comandat tramvaie T6A2, nu s'au construit si remorcile B6A2, desi pentru Germania peste 2/3 din vagoanele T6A2 aveau si remorca, la ei functionand insa ca VM+VM+VR.
M=motor, R=remorca

[OAB]