Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA TRAM CLUB ROMANIA
Comunitatea prietenilor mijloacelor de transport in comun
 
Arhiva video  Biblioteca  Tarife  Harti  Locatii  Retele  Planificator rute  Forumul vechi (2005)  ÎnregistrareÎnregistrare 
MembriMembri  ProfilProfil  CăutareCăutare   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 
Translate to English
Traduire en français
Traduci in italiano
Übersetzen auf Deutsch
Traducir al español

Articole generale despre tramvaiele din Romania

 
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Tramvaie
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
Catalin Ghita



Data înscrierii: 27/Oct/2005
Ultima vizita: 24/Noi/2020
Mesaje: 6218
Locație: Popesti-Leordeni, Buzau

MesajTrimis: Lun 08 Oct 2012 13:08:56    Titlul subiectului: Articole generale despre tramvaiele din Romania 159479

Un articol cam dupa ureche, dar macar mai aduc in discutie problema...

http://www.curierulnational.ro/Specializat/2012-09-25/Cum+se+vede+Romania+din+tramvai

"Cum se vede România din tramvai

Specializat - Roxana Farc

În foarte multe orașe ale lumii, tramvaiul este considerat un mijloc de transport mai eficient decât autobuzul, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al cantității reduse de emisii nocive pe care le degajă. Dacă la mijlocul secolului XX infrastructura tramvaielor era considerată inflexibilă și se dorea desființarea lor, acum foarte multe autorități iau în considerare întoarcerea sau trecerea la transportul electrificat, mai ales că prețurile combustibililor sunt într-o continuă creștere, iar legislația privind diminuarea noxelor este din ce în ce mai strictă.
Tramvaiul este un mijloc de transport cu o istorie foarte bogată. Prima linie electrificată a fost instalată în Sankt Petersburg, în 1880, iar primul oraș din România care a beneficiat de un astfel de tramvai a fost Timișoara, în 1899. Rețeaua de tramvaie s-a extins rapid pe teritoriul României, atingând până în 1991 alte 14 orașe, dintre care doar 11 mai sunt funcționale și astăzi (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Arad, Oradea, Galați, Brăila, Ploiești, Botoșani și Craiova). Problema principală a rețelelor de tramvaie din România o reprezintă însă delăsarea autorităților. Vechimea parcurilor, înnoite în foarte puține orașe din țară, depășește cu brio 30 de ani. Nu reprezintă o noutate nici faptul că necesarul de tramvaie pentru următorii 10 ani se ridică undeva la 1.000 de unități, adică investiții de aproximativ 4 miliarde de euro.

Du-m-acasă, măi tramvai

Una dintre principalele scuze invocate pentru justificarea lipsei investițiilor în reabilitarea liniilor de tramvai și a înnoirii parcurilor este costul, care este într-adevăr considerabil mai mare decât în cazul oricărui alt mijloc de transport în comun. Însă dacă ar fi să privim lucrurile la modul cât mai practic, costul unui kilometru parcurs de tramvai este 13 lei, în timp ce unul parcurs de autobuz este de 8 lei. Diferențierea ar trebui totuși făcută raportat la numărul de călători pe care fiecare mijloc îi poate transporta, care este de departe mai mare în cazul tramvaiului. Un exemplu concret este oferit de situația din sectorul 6 al Bucureștiului, unde tranzitarea cartierului Drumul Taberei către cartierul Crângași, spre exemplu, nu ar fi posibilă într-un timp decent fără existența tramvaiului 41.
Nu spune nimeni că e ușor să modernizezi o rețea de tramvai. Este clar că schimbarea șinelor necesită investiții masive; ca să nu mai vorbim despre prețurile vagoanelor, care sub nicio formă nu au costuri mai mici de 1,5 milioane de euro. Nu putem nici să trecem cu vederea investițiile care s-au făcut sau modernizările care au început, dar în mod cert este loc de mai bine.
"Dacă operatorii ar fi finanțați corespunzător, schimbarea completă a parcului s-ar putea face în circa 10-12 ani", ne-a declarat Gabriel Stanciu, director general Alstom România.

Producătorii așteaptă

Pe piața din România activează șapte mari producători de material rulant, dar numai patru se pot lăuda cu o activitate din care au reieșit parteneriate sau vânzări: Siemens, PESA, Astra Vagoane Călători și Uzina de Reparații "Atelierele Centrale". Companiile Bombardier, Alstom și Solaris sunt și ele prezente, dar până acum nu au avut proiecte care să se concretizeze în această zonă a metroului ușor.
"Parcul de tramvaie existent în România este unul uzat, atât din punct de vedere tehnic, cât și moral, iar achizițiile din ultimii 20 de ani au fost pentru tramvaie second-hand de pe piața din Vest; tramvaie care aveau deja durata de viață atinsă. Proiectele pe acest segment sunt însă strict condiționate de prioritățile bugetelor locale și de cât de mult decid administrațiile să aloce achiziționării de noi garnituri", este de părere Vasile Diaconescu, Head of Mobility & Logistics, Siemens SRL.
La momentul actual, la capitolul modernizări, orașele țării ar putea fi împărțite în trei mari categorii: proiecte concretizate (Oradea, Cluj-Napoca, București), în curs de dezvoltare (Timișoara, Arad, Iași, Botoșani) și aproape abandonate (Galați, Brăila, Ploiești și Craiova). Mai există linii de tramvai și în Brașov și Constanța, însă circulația a fost oprită pe motiv că investițiile în reabilitarea lor depășesc cu mult bugetul de care dispun regiile locale de transport. Piața locală a atras atenția producătorilor de material rulant de mai mult timp, dar aceștia încă se străduiesc să identifice o modalitate prin care să poată comercializa și aici tramvaiele pe care le fabrică. "Suntem conștienți de potențialul României la capitolul tramvaie și suntem pregătiți să venim cu oferte. Așteptăm doar să se mai organizeze licitații, pentru a putea intra oficial pe piață", ne-a spus Daniel Ciolan, directorul IAC Management, singurul furnizor din România al vehiculelor Solaris.

Lucrurile se mișcă, dar nu prea

Dacă în București se mai fac lucrări importante de modernizare a șinelor, în celelalte orașe din țară, starea infrastructurii este destul de precară. Doar la Iași, Arad și Timișoara s-au făcut mari lucrări, unele aflându-se încă în faza de execuție.
La capitolul achiziții, tramvaie noi au fost cumpărate de autoritățile din Cluj - 12 tramvaie PESA, orădenii beneficiază de 10 noi unități ULF, de la Siemens, iar RATB va introduce până la sfârșitul anului 2012 încă cinci tramvaie Bucur LF, fabricate de Uzina de Reparații "Atelierele Centrale"(URAC). Alte regii de transport din țară (Iași, Botoșani și Brăila) au optat pentru înlocuirea vagoanelor aflate într-o stare avansată de deteriorare cu tramvaie second-hand cumpărate la prețuri mici din orașe europene, investiții care nu au depășit suma de 100.000 de euro.
"La noi achiziția tramvaielor second-hand se datorează în primul rând costurilor mici; te gândești că le mai exploatezi puțin și pe urmă le faci piese de schimb pentru a le menține pe celelalte. Dar asta e doar o soluție de ultim moment, cât să te descurci pe o perioadă mai scurtă. Lipsa banilor a determinat regiile să desființeze liniile de tramvai, cu toate că s-a demonstrat că e o decizie greșită. Au mai luat-o și alte state europene și au revenit asupra ei, mai ales în orașele turistice", ne-a explicat directorul URAC, Florinel Badea.

Vechimea parcurilor de tramvaie - atracție turistică

Foarte multe orașe europene se mândresc cu tramvaiele de secol XIX sau XX, care au fost restaurate și menținute în circulație pe post de atracție turistică. Și este adevărat că vagoanele vechi oferă un aer boem străzilor pe care circulă. În România însă turiștii nu vin pentru a revedea o părticică dintr-o epocă demult apusă, ci efectiv pentru a căuta tramvaiele din tinerețe. De când regiile de transport din mai multe zone ale țării - Iași, Brăila, Botoșani sau Timișoara - au început să înlocuiască garniturile vechi cu unele second-hand din Germania, Austria sau Olanda, pasionații de tramvaie din Europa vizitează destul de des România în căutarea vagoanelor care au circulat odată pe străzile orașelor de care aparțin.
Este evident că toate aceste achiziții se fac din lipsa banilor, pe principiul peticirii, și n-ar fi nicio problemă, dacă această soluție ar fi viabilă. Însă câteva mii de euro azi, plus alte câteva luna următoare nu rezolvă nimic, doar prelungesc agonia.

Situația în fiecare oraș:

• BUCUREȘTI: RATB deține aproximativ 507 tramvaie, dintre care 165 sunt într-un stadiu mai avansat de uzură, dar avantajul principal al Capitalei este prezența Uzinei de Reparații "Atelierele Centrale", care efectuează permanent lucrări de mentenanță. Până la sfârșitul anului vor mai intra în circulație cinci tramvaie noi Bucur LF.
• CLUJ: jumătate din lucrările de modernizare a liniilor de tramvai, în valoare de 25 de milioane de euro și începute în 2011, au fost finalizate. Luna trecută a fost introdus în circulație unul dintre tramvaiele PESA pe care RATUC le-a achiziționat cu prețul de 1,5 milioane de euro. Până la sfârșitul anului vor mai rula încă cinci astfel de tramvaie pe traseele din Cluj.
• ORADEA: rețeaua de tramvaie are o lungime totală de 19,21 km, iar lungimea traseelor însumează 37,14 km. Regia orădeană de transport a reușit să modernizeze câteva stații, urmând ca alte 24 să fie terminate. În 2008, Siemens a livrat la Oradea 10 tramvaie ULF.
• IAȘI: pe cele nouă trasee existente circulă 150 de tramvaie Tatra, majoritatea second-hand. Ultimele achiziționate au costat 2.500 de euro bucata, au fost aduse din Germania și au anul de fabricație situat între anii
'50-'70. Tramvaiele au fost introduse în circulație în toamna anului trecut. Una dintre problemele cu care se confruntă Iașiul la capitolul achiziție o reprezintă calea de rulare cu ecartament foarte îngust, care trebuie înlocuită în totalitate în cazul în care se dorește achiziționarea unor tramvaie noi.
• ARAD: lungimea rețelei de tramvai este de 67 km, iar transportul în comun este asigurat de 208 tramvaie, care rulează pe 22 de trasee. Problemele principale sunt întâlnite în zonele limitrofe, unde tramvaiul circulă la intervale mult prea mari de timp. A fost începută o lucrare pentru modernizarea infrastructurii, care costă în jur de 50 de milioane de euro, bani împrumutați de la BERD. În plus, a fost pus în circulație noul tramvai Imperio, fabricat de Astra Vagoane Călători și Siemens.
• BOTOȘANI: s-a pus în discuție desființarea liniilor de tramvai și înlocuirea lor cu maxi-taxi-uri, dar inițiativa nu a fost aprobată. Botoșaniul are două linii de tramvai și 28 de tramvaie, majoritatea aduse din Dresda (tramvaie Tatra, construite în anii '80). În 2011, regia de transport a început și procesul de modernizare a șinelor, care va costa 5 milioane de lei.
• BRĂILA: există multe tramvaie second-hand, aduse din Viena sau Rotterdam, care rulează pe cele cinci linii ale orașului. Regia deține 49 de tramvaie, iar anul trecut au început modernizările unei linii care a fost testată în primăvara acestui an.
• GALAȚI: aici calea de rulare este într-o stare de deteriorare avansată. În anii trecuți se ajunsese la o deraiere pe săptămână. Acum, se desfășoară un proiect de reabilitare a 3 km de linie, estimat la 10 milioane de euro, cu termen de finalizare în anul 2013, dar șinele instalate sunt second-hand.
• CRAIOVA: va fi reabilitat cu fonduri europene un tronson de 11 km de linie, care totalizează 45 de milioane de euro, aproximativ 30 de milioane fiind fonduri nerambursabile.
• PLOIEȘTI: Regia Autonomă de Transport Ploiești are un parc de 33 de tramvaie, care rulează pe 10 km de linie. Nu s-au anunțat investiții până în prezent, dar a fost propusă desființarea rețelei de tramvai.
• TIMIȘOARA: Primăria din Timișoara își exprimase în aprilie dorința de a achiziționa tramvaie noi în valoare de 50 de milioane de euro, dar deocamdată nu a început niciun demers. Depourile Regiei Autonome de Transport Timișoara cuprind tramvaie vechi, produse în Europa între anii '60 și '70."

_________________
Harta traseelor autobuzelor Transbus Buzau.
http://harti.tramclub.org/buzau-apr13.pdf
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
EEG



Data înscrierii: 27/Sep/2012
Ultima vizita: 24/Oct/2020
Mesaje: 254
Locație: Iasi

MesajTrimis: Lun 08 Oct 2012 13:41:29    Titlul subiectului: 159480

Intr-adevar, cam "dupa ureche". Nu stiu de unde s-a documentat duduia (Iasi-tramvaie Tatra ??!!) sau ce legatura are ecartamentul cu achizitia de tramvaie noi. Au si in Linz si Lisabona (ecartament de 900mm) tramvaie low floor noi.
In fine, cum se zice si in primul post, bine ca se mai pune problema la nivel ceva mai "global romanesc".
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
MYSU



Data înscrierii: 09/Ian/2008
Ultima vizita: 25/Noi/2020
Mesaje: 137
Locație: Iasi

MesajTrimis: Lun 08 Oct 2012 15:01:43    Titlul subiectului: 159485

Tatre nu mai sant in Iasi, la ora actuala nu circula nici o tatra la strada.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
lucian81



Data înscrierii: 05/Mar/2009
Ultima vizita: 26/Noi/2020
Mesaje: 26
Locație: Arad

MesajTrimis: Lun 08 Oct 2012 19:18:52    Titlul subiectului: 159488

Si nici un Imperio la Arad, nu stiu de unde toata lumea prin ziare scrie ca circula, eu nu il vad nicaieri.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
itb 139



Data înscrierii: 02/Iul/2007
Ultima vizita: 14/Feb/2014
Mesaje: 862
Locație: Bucuresti 1 (Grivita)

MesajTrimis: Dum 02 Feb 2014 14:01:48    Titlul subiectului: 170867

Un articol despre productia de tramvaie de la URAC nu stiu insa cat este de proaspat.Link-ul este acesta http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/video-cele-5-tramvaie-care-au-tinut-in-spate-industria-din-bucuresti-268413-main_pic17.html

În 2009, fabrica a lansat pe piață tramvaiul Bucur Low Floor, unul dintre cele mai ieftine din lume, iar pentru la anul se mai pregătesc încă opt astfel de modele. Când nu fac tramvaie moderne, angajații URAC se ocupă cu restaurarea tramvaielor de epocă pentru Austria și Germania sau repară vehiculele care au început să își dea duhul.



TREBUIE SA CITESTI SI ...
ACCIDENT DE TRAMVAI. Prefectul Capitalei i-a cerut lui Oprescu să inițieze anchete la nivelul RATB și ITM București
Circulația tramvaielor 41, suspendată sâmbătă și duminică, pentru lucrări la linie
Puțini știu că există o fabrică de tramvaie în București. Îi spune URAC - Uzina de Reparații „Atelierele Centrale", se află undeva pe la Lizeanu, în apropierea spitalului Colentina și în curând va împlini peste o sută de ani de existență. De pe poarta acestei mici uzine a ieșit în 2009 tramvaiul Bucur Low Floor ("Bucur, Podea joasă"), cel mai modern tramvai romanesc, cu podeaua coborâtă, până în dreptul refugiului. Unii i-au zis Loganul tramvaielor fiindcă e ieftin (costă sub un milion de euro față de trei milioane de euro, cât face un tramvai produs în străinătate), este adaptat nevoilor românilor și este produs în totalitate în țară. Vatmanii l-au poreclit simplu „Lăcusta", datorită culorii sale măslinii. De altfel, în depou toate tramvaiele au poreclă, indifferent de anul lor de fabricație. Se numesc Obama dacă sunt negre, Submarinul, dacă sunt galbene și lista poate continua cu „Băiatul cu apă" sau „Pantera Roz" (tramvaie care au fost roz, dar care acum sunt albe). „Așa le alintă vatamanii. Până la urmă una e să strigi „Vino cu Lăcusta", alta e să zici „Adu-mi Bucur Low Floor", dezleagă enigma Toma Constantin, șeful depoului Dudești din București, locul în care trag cele mai moderne tramvaie care circula pe liniile din Capitală.

Se pregătesc încă opt tramvaie Bucur LF

Proiectanții nu s-au gândit prea mult la denumire, au ales un nume simbolic pentru București și în rest au avut grijă ca noul lor model să fie unul fiabil care să nu treacă prea des prin service pentru reparații. „Prima ieșire cu tramvaiul a fost într-o noapte de vară. Unul asculta motorul, altul era atent la suspensii. Eram bucuroși că suntem cu tramvaiul pe stradă, că circulăm cu un produs la care am lucrat, dar ne-am izbit și de probleme. Ne-am dat seama că multe dintre refugii nu erau pregătite pentru acest tip de tramvai și, mai târziu, am desfăcut părțile din refugiu care se intersectau cu geometria tramaviului", povestește inginerul George Cazan, unul dintre cei care au fost implicați în proiectul Bucur Low Floor.



În trafic sunt înscrise deocamdată cinci modele Bucur LF, care circula doar pe linia 1, dar de la anul ar mai putea intra în circulație încă opt. Acestea sunt deja în procesul de producție, cinci fiind în stadiu avansat, iar trei într-o etapă intermediară de fabricație. „Dacă au linie separată, tramvaiele sunt un mijloc de transport foarte efficient. Sunt rapide, nepoluante, pot duce mulți călători pe o distanță mai mare", spune inginerul George Cazan de la urac.

Ca să iasă în trafic și celelalte tramvaie Bucur LF totul va depinde de finanțarea Primăriei. „Dacă primăria va cumpăra tramvaiele produse de noi, treptat vom putea înlocui vehiculele mai vechi, care circulă în tot Bucureștiul", speră iginerul George Cazan. Noile tramvaie vor avea un design elegant, podeaua total coborâtă, trapă pentru persoanele cu disabilități, sistem modern de frânare, motoare cu consum mic de eneergie. „Cele cinci modele Bucur LF produse până acum au un consum de energie cu 40% mai mic față de vehiculele mai vechi. Sunt motoare robuste, fiabile, care nu au nevoie de multe operații de întreținere", explică Valeriu Bulf, inginer proiectant la URAC. Nu le lipsește nici măcar „cutia neagră", întocmai ca la avioane. „De fapt, este vorba despre un sistem de diagnoză, care arată când a frânat șoferul, când a semnalizat stânga-dreapta, ce viteză avea când a frânat și multe alte date care, la o adică, pot ajuta în caz că s-a produs un accident", detaliază Valeriu Bulf.

Un singur lucru le lipsește celor cinci tramvaie Bucur LF - aerul condiționat. Norc însă cu acoperișul din material termoizolant care nu atrage căldura. „Sperăm ca noile modele să aibă altă soartă și să le putem echipa și cu aer condiționat. A fost o problemă de finanțare, nu de tehnică", spune inginerul George Cazan.

Am supraviețuit pe timp de criză

De pe urma producției de tramvaie au câștigat nu doar călătorii care s-au ales cu mijloace noi de transport în comun, ci și cei o mie de angajați ai uzinei bucureștene URAC. „Producția ne-a permis supraviețuirea pe timp de criză. Au fost și la noi disponibilizări, dar nu putem spune că au fost masive. „Ar fi păcat să se termine și cu industria asta. Nu e atât de poluantă, plus că antrenează alte industrii. Avem nevoie de țevi, de vopseluri, de produse electronice, de boghiuri. E bine când se mai produce și ceva românesc", spune George Cazan, unul dintre cei mai vechi angajati de la URAC. In uzina sunt angajati o mie de muncitori, însă nu toți sunt implicați in procesul de producție. „Tot noi facem și mentenanța tramvaielor mai vechi, reparații, plus partea de resturare și confecționare vagoane de epocă. De exemplu acum, avem un contract cu un muzeu al transporturilor din Viena. Am resturat cinci vagoane pentru muzeu, iar pentru regia noastră alte patru" explică inginerul George Cazan, apoi vine cu exemplul orasului Cluj, unde recent a câștigat o firmă poloneză contractul cu primaria. „Au comandat vreo 12 tramvaie. Nu-i păcat că nu s-au făcut în România", se întreabă inginerul.

Și la București au fost discuții legate de achiziționarea din afară a unor tramvaie moderne, dar în cele din urmă s-a renunțat la idee. „Să dai trei milioane pe un asemnea tramvai față de un milion cât costă al nostru și să mai menții și mâna de lucru e o diferență. În plus, tot noi facem și mentenantă, ceea ce scade mult costurile", completează inginerul Valeriu Bulf.

Pentru tramvaiul Bucur LF a lucrat o echipă de 50 de oameni care a reușit să prducă tramvaiul în aproximativ două luni. Perioada de testare a fost de o săptămână, iar durata de viață pentru acest model ar putea fi de aproximativ 20 de ani. În mod normal, un tramvai ar trebui scos din uz după 15 ani de folosire.



Bucur LF: CARACTERISTICI

26 de metri lungime,
2,45 metri lățime
43 de locuri pe scaune,
265 locuri în picioare
3 corpuri de caroserie,
Viteză de 60 de kilometri pe oră, dar a
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Tramvaie Ora este GMT + 2 ore
Pagina 1 din 1

 
Mergi direct la:  
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum
Puteți atașa fișiere în acest forum
Puteți descărca fișiere în acest forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Varianta în limba română: Romanian phpBB online community