TRAM CLUB ROMANIA

[Radu Bialus]

1. Conform planificarii pentru perioada actuala, pe traseul 43 barat circula 6 autobuze in cursul saptamanii si 4 sambata si duminica.

Pentru un raspuns oficial din partea RATP trebuie sa va adresati direct institutiei (datele de contact sunt disponibile pe pagina web a regiei, http://www.ratp-iasi.ro).

2. Abonamentele lunare de 93 de lei, pentru toate liniile, se elibereaza exclusiv nominal, la tonetele si dispeceratele regiei.
Abonamentele nenominale (la purtator) se elibereaza doar la casieria centrala a RATP, aflata in sediul administrativ din str. Silvestru nr. 5. Pretul acestora este de 185 lei.

[Tavinho]

Legat de tramvaiele GT5 si de ipotetica (daca nu certa) lor inlocuire de noile tramvaie GT4. S-a luat, fie si ipotetic (ma repet) in calcul pastrarea a unul-doua vagoane GT5, dupa tiparul Tatra, V2A, ITB, Timis? Intr-un post de acum cativa ani, Radu spunea ca se doreste pastrarea V2A-ului si a Timisului, de unde aceasta schimbare in atitudine si punerea sa pe lista de fier vechi? Cu sau fara V2A-ul, nu se va schimba mare lucru in ceea ce priveste datoriile RATP catre stat.

[astefanoaei dan]

Superbe pozele facute anul acesta de Radu in Germania si Austria si postate pe diferite topice. Se vede ca au fost facute cu pasiune. Daca persoanele cu responsabilitati din autoritatile locale care se randuiesc la delegatii in strainatate pe banul public, ar renunta la limuzine si la sali de protocol si ar face "talpa" prin orase fotografiind in interes de serviciu detaliile necesare,poate am avea si in Romania proiecte de infrastructura urbana mai reusite.S-ar putea constitui in cadrul primariilor o baza de date cu aceste fotografii (dupa modelul japonez din anii 50 ).Cand poti copia atatea exemple foarte reusite, nu mai poti face greseli majore. Revenind la mijloacele de transport din Germania si Austria, cum isi amortizeaza ei tramvaiele noi la pret de 100 de ori mai mare decat SH-urile noastre? Societatile lor de transport functioneaza ca regii, sau ca societati comerciale si cum este constituit procentual BVC-ul ? Care este sprijinul autoritatilor locale ? Din cate am constatat, in Romania fara sprijinul primariilor, societatile de transport nu isi permit achizitionarea de mijloace de transport noi. Transformarea RATC in SC va acutiza si mai mult aceasta problema, cand orice activitate va trece prin analize economice si se va renunta la multe proiecte.Este utopic sa ne gandim ca RATC transformat in SC va putea intra in concurenta cu firmele private de transport si isi va putea extinde activitatea.Niciodata nu se va intampla acest lucru datorita modurilor de lucru,mentalitatilor si sindicatelor din firmele de stat, care nu permit organizarea activitatii in sistem privat.Care este totusi solutia ca peste ani,sa facem fotografii similare in Romania? Putem copia un model german ?

[Ionescu]

Ai uitat un amanunt: cum copiem preturile de acolo?...

[Radu Bialus]

Transportul public din tarile germanice se incadreaza in parametrii organizarii riguroase, generand mandria si respectul cetatenilor din orasele acestor tari. Eficienta, confortul si bunul simt sunt la ele acasa. La polul opus as situa, spre exemplu, Parisul, transportul public din acest oras fiind o mare dezamagire pentru mine.
Revenind la tarile germanice, in mare parte discutam despre societati comerciale aflate in subordinea municipalitatilor. In unele cazuri poate fi vorba despre societati care fac parte dintr-un concern ce reuneste tot ce inseamna utilitati publice (v. Viena, Linz, Salzburg, Darmstadt, Augsburg). Evident, peste tot apare si initiativa privata, in special cand este vorba despre autobuze. Participarea firmelor private difera de la oras la oras, in unele cazuri preferandu-se ca traseele de autobuz din interiorul orasului sa fie deservite de catre operatorul aflat in subordinea municipalitatii, privatii ocupandu-se de traseele regionale, in alte cazuri traseele din interior fiind impartite intre mai multi operatori. Este esential de mentionat faptul ca transportul public la nivelul unei regiuni este organizat in cadrul unei autoritati regionale de transport, care stabileste regulile "jocului" (trasee, zone de tarifare, titluri de transport, dispecerizare, colectare de date statistice, editare de materiale de prezentare, etc.). E inutil de spus ca beneficiarul serviciului de transport poate folosi orice vehicul in cadrul zonei de tarifare care-l intereseaza, cat timp acesta este al unui operator afiliat autoritatii regionale de transport.
Un alt aspect demn de remarcat: acolo unde exista transport electric, traseele de autobuz sunt gandite in general in ideea de a "matura" zonele rezidentiale pentru a asigura legatura cu transportul electric (pe care putem sa-l caracterizam drept "magistral").
Principiul de baza care guverneaza activitatea de transport public in cadrul unei autoritati regionale de transport este caracterul social al acestui serviciu, care trebuie asigurat, indiferent de conditii.
Societatile de transport public aflate in subordinea municipalitatilor beneficiaza de sprijin total si imediat din partea autoritatilor locale atunci cand vine vorba de investitii (alo, domnule consilier local Radu Botez, poate sunteti pe receptie!).

Ca parere personala, pot spune ca modelul Viena ar putea fi studiat in vederea modernizarii transportului public din Iasi, in ideea ca poate fi preluat un sistem de gestionare modern, dar simplu in privinta interfetei cu utilizatorii. E calea de mijloc pentru a oferi un sistem modern viitorului, dar si o stare de confort generatiilor care nu mai au rabdarea necesara deprinderii cu un sistem "incarcat" (trebuie sa remarc faptul ca in cateva randuri am primit solicitarea de a ajuta la procurarea de titluri de transport de la automate).

In fine, sunt multe de vazut, multe de spus si multe de invatat.

[Tavinho]

Apropo de prezentarea Crossway.
Pentru un autobuz regional sa zicem la extrem ca merge. Un urban in felul asta clar nu si nici unul care sa aduca oarecum cu asta. Pentru Iasi cele 50 de autobuze noi clar 100% Low Floor. Acest Crossway are, in opinia mea prea multe trepte, iar la usa din spate zici ca urci in autocar. De aceea nici nu stiu cat de bune ar fi pentru regional, oamenii in varsta si cei cu dizabilitati nu se pot inghesui toti la usa din mijloc. Sa-i vezi urcand treptele alea dificile, cam greu...In fine, nu e un autobuz pe care sa-l cumpar, orice societate as fi, transport urban sau regional. Si pe regional ar trebui autobuze LF 100%, sau macar nu cu suisurile pe care le are acest Crossway.
off-topic oarecum: Nostim articolul de mai sus, mi-a placut partea cu "s-a imbogatit cu 20 van Hool"....o bogatie cam temporara as zice, si nicidecum una cu care eu personal sa ma mandresc avand in vedere cum arata acele autobuze.
In timpul scurtei mele sederi la Iasi de acum cateva saptamani am ramas cu o impresie teribil de proasta asupra parcului auto al RATP, fie el MAZ, van Hool, Renault, Mercedes. E doar impresia mea sau gradul de uzare al autobuzelor incepe sa-si spuna cuvantul. Eu nu sunt expert, dar felul cum scartaie si suiera din toate incheieturile nu mi se pare normal. Nici macar la Maz, autobuze cumparate noi si care, unele din ele, ca nu le-am vazut pe toate, arata jerpelite rau.
Ah si o ultima remarca pentru autobuzele urbane viitoare. Personal, si expertii pot contrazice opinia mea de simplu cetatean si calator, mi-ar placea sa fie organizata si jumatatea din spate a autobuzului, in cazul asta Crossway la fel ca si prima, cu un rand de scaune pe o parte si doua pe cealalta, cum aveau T4D-urile. La urma urmei, la noi nu se circula ca in Occident si de aceea conditiile trebuie adaptate la realitatile locale. Adica aglomeratie, miscari dificile de du-te vino in autobuz, mereu punerea problemei oare reusesc sa cobor, izolarea intre cele 2 randuri de scaune de pe stanga si de pe dreapta. Se vede asta si la Bucuresti in Mercedesuri, dar na...Toate vorbele despre cat de Occidentali trebuie sa fim si cum trebuie sa avem autobuze noi sunt foarte indreptatite, dar pana la urma simplul calator ne-membru al acestui forum (adica vreo 99.99% din populatie daca nu mai mult) nu stie si nu aqueseaza la aceste idei cand vede realitatea din teren. Sau nu-i pasa.

[astefanoaei dan]

Intr-adevar, tarile germanice au un cult pentru transportul pe sine. Se vede si din mostenirea lasata in orasele din Ardeal si Banat, spre deosebire de "implanturile ceausiste", orase unde se renunta treptat la tramvaie datorita mentalitatilor invechite. A se vedea ce retea densa de cale ferata exista in Banat. De acord si cu colegul de topic, ca si preturile sunt un factor important (din propria experienta aproximativ de 3 ori mai mari) dar ele se compenseaza partial cu gradul de ocupare a mijloacelor de transport si cu costul mai scazut cu salariile din Romania. Cu exceptia metrourilor,eu personal nu am vazut in tarile vestice aglomeratia de la noi. Si nu pot sa nu admir inca o data "lejeritatea indecenta" cu care se circula in GT 4 la Augsburg (intr-un oras cu o populatie de 240.000 locuitori circula tramvaie cuplate). Poate intr-un viitor nu foarte indepartat, tramvaiul va fi suveran si la Iasi, unde vor strabate orasul de la un capat la celalalt cuple GT4 pe trasee precum 9 - CUG - Copou,sau 3+6 - Dancu - Tatarasi - Gara - Dacia,sau 5 - Carrefour ERA - Alexandru -Tutora, fara suprapuneri cu trasee cu mijloace auto. Vise....Altfel, toate investitiile in infrastructura si 150 de tramvaie nu-si au rostul.

[ovidiu]

Care e "principiul" dupa care se impodobesc tramvaiele si autobuzele cu reclame?
Zilele trecute m-am plimbat cu un GT4 galben (#451, daca am retinut bine), din ultima serie adusa de la Stuttgart, tramvai care arăta foarte bine când umbla pe traseul 11, inainte de inceperea lucrarilor de reabilitare la linie.
Acum, era pictat cu reclamă, in timp ce altele mai vechi, pe care au mai fost reclame, sunt "revopsite" prin foliere. De ce se strica un lucru bun şi se spoieste altul vechi?

[Radu Bialus]

Din pacate, momentul indepartarii unei reclame nu coincide, in general, cu cel al RC-ului. Se apeleaza, asadar, la solutia de compromis cu aplicarea unei folii a carei culoare se apropie fie de fundalul reclamei indepartate, fie de culorile in care e vopsit vehiculul. E, oricum, mai bine in prezent fata de situatiile din trecut, cand vehiculele ramaneau otova dupa indepartarea reclamelor (vezi cazul lui 312, care inca arata jalnic - are reclama schimbata de curand, dar nu acopera toate zonele afectate de reclama anterioara). Evident, firmele de publicitate ar putea sa imbunatateasca modul in care realizeaza si aplica reclamele sau foliile neimprimate (trebuie sa recunoasca si ele ca sunt departe de modul in care lucreaza firmele din vest).

Acum, de ce 451 si nu un altul de pe care s-a indepartat o reclama... Pai, 451 e de la S2, altele de pe care s-au scos reclamele sunt de la S3. Sa ne gandim ca traseele deservite de cele doua sectii acopera, in general, zone diferite. In plus, in acest moment e o discrepanta mare intre numarul de vagoane colate la S3 fata de S2. De exemplu, la S2 sunt doar 3 vagoane GT4 cu reclame (417, 420 si 451), dintre care unul a fost mutat cu tot cu reclama de la S3 la S2 (417).

[ovidiu]

Daca tramvaiele cu sau fara reclame apartin uneia sau alteia dintre sectii, cred ca e irelevant pentru cei din afara RATP. Ei vad un tramvai care arata bine sau unul care arata... cum arata.

Daca e sa discutam despre reclama in sine, desi prefer tramvaie curate, mie, de pilda, chiar imi plac cateva: GT4 141, cel alb pe care reclama Cotnari vine perfect, sau ST 105, cel cu Radio România, la care culorile se armonizeaza cu vopseaua originală. Pe de altă parte, însă, noile reclame d'aucy, mai ales cele aplicate pe GT-urile rosii, sunt catastrofale. Se potrivesc coloristic ca nuca-n perete. Hai sa zicem ca 451 arata bine, acum. Dar peste un an, cand reclama va fi decolorata si spalata de ploi, n-o sa mai arate asa bine. Iar cele foliate, nici atat. Si, in loc de unul, vom avea doua tramvaie care vor arata jalnic. De fapt, cand il vad pe 326 galben, nu mi se pare c-ar arata prea bine nici acum. Macar puteau sa-i faca si dunga neagra de sub geamuri.

(Scuze daca am gresit vreun numar. Tramvaiele sunt multe, iar memoria mea, limitata si, momentan, incarcata cu alt tip de date )

[Radu Bialus]

[astefanoaei dan]

In ultimele zile se vorbeste tot mai concret de noua autogara din T.Vladimirescu. In acest proiect, noul nod intermodal va avea un rol crucial. Sper ca acesta sa fie facut cu adevarat la standarde europene,cu peroane generoase,acces facil al calatorilor intre mijloacele de transport si un sistem de informare generos. Am in minte exemplul nereusit de la gara unde statia insuficient de mare nu permite oprirea simultana a 2 GT 4,doar daca calatorii coboara pe carosabil (bineinteles ca situatia se poate remedia cu implicarea specialistilor din Primarie care au avizat proiectul si cu ajutorul banului public).Parerea personala este ca obligatorie este construirea unui rond pentru tramvaie in zona noii autogari,care ar permite o mare flexibilitate a traseelor (fluxul de calatori va fi generat si de zona comerciala care se dezvolta in apropiere).Probabil ca o parte din tramvaiele care deservesc traseele din zona industriala vor intoarce in noul rond (2 , 11) si se va crea un traseu nou de tramvai spre cartierul Nicolina-CUG odata cu repararea liniei in aceasta zona.Poate cei de la Primarie se vor gandi sa expuna proiectul autogarii si pentru public.

Si daca tot sunt la acest topic vreau sa-l intreb pe Radu daca se are in vedere in viitor o ordonare a numerelor traseelor de transport (de exemplu tramvaie 1-15,auto 16-30,metropolitan 31-40,etc.) indiferent de forma de proprietate a mijlocului de transport.Acum este o varza de la 1 la 121.De asemenea, de ce nu se fac schite ale retelei de transport in format A3 care sa fie expuse la chioscurile de bilete si in mijloacele de transport si care sa fie up-gradate usor pe calculator.Ar fi o forma economica de informare a calatorului, pana la costisitoarele schite din tabla afisate in statii.

[Radu Bialus]

Un rond de intoarcere in zona TV ne-ar fi de mare folos chiar si in etapa actuala.

Din pacate, lipseste din ecuatie chestiunea de baza: Autoritatea Metropolitana de Transport - entitate care ar fi trebuit sa functioneze deja si sa lucreze la definirea traseelor (evident, nu ochiometric) si a graficelor de circulatie, la zonare, in vederea aplicarii solutiei potrivite pentru eliberarea si stabilirea valabilitatii legitimatiilor de calatorie, etc., etc.

Problema cea mare cand vine vorba de reorganizarea traseelor sau chiar a indicativelor - sunt convins ca o intuiesti - este bulversarea calatorilor. Multi vor simti nevoia sa ma apostrofeze pentru afirmatia asta, insa eu va garantez ca am dreptate. Daca ati sti cu cata greutate pot fi convinsi unii sa mearga in statia de vis-a-vis, intrucat sensul de mers e blocat (si asta avand la dispozitie anunturi in ziare si la radio, dispeceri, inspectori de trafic, afise si tot ce omeneste e posibil pentru informare). Sau cat de greu pot fi convinsi altii ca in fata lor e o groapa si tramvaiul nu poate trece prin ea pentru a opri in statia in care insista sa stea.

Ordonarea indicativelor de traseu e o mare si veche dorinta pe care o am. Din pacate, insa, lucrurile sunt ceva mai complicate lucrand in mod direct cu oamenii si fiind nevoit sa tii cont de toate aspectele vietii din jurul tau. Chestiunile astea sunt universal valabile - imi vine in minte acum exemplul Augsburg, unde o recenta modificare a traseelor de tramvai a creat panica (si, evident, au fost luate toate masurile posibile pentru informarea din timp a cetatenilor).

Revenind putin la Zona Metropolitana, pot spune ca va fi facut un mic pas, in sensul separarii traseelor din oras de cele care ies in afara, ca domeniu de numerotare. De asemenea, traseul interior mostenit cu indicativ mare - 121 - de pe vremea maxi-taxi va fi "rebotezat" (traseul va fi pastrat asa cum e, pentru ca e solicitat). Vom mai discuta despre acestea, dar si despre alte proiecte, in viitorul apropiat.

Legat de harti - pe masura modernizarii statiilor, acestea vor avea afisata si o harta (probabil A2). Deocamdata ramane solutia de compromis - harta tiparita aplicata pe indicatoarele din statii (pentru acele indicatoare exista posibilitatea de "update" - si chiar am inceput sa-l facem; cu hartile e ceva mai complicat, in conditiile reabilitarii liniilor, care genereaza modificari importante de trasee).

[Scumpete]

[gavryll]

Bun gasit!
In primul rand vreau sa multumesc acestui colectiv pentru ca "pleaca" urechea si la parerile celor neavizati in acest domeniu (adica eu), dar care sunt pasionati, intr-o anumita masura, de transportul in comun.
Am o anumita curiozitate care cred ca se poate incadra la aceasta sectiune:
-de ce programul punctelor de vanzare a biletelor de calatorie nu corespunde 100% cu al mijloacelor de transport?
Daca doresc sa ma depasez intr-o anumita directie, undeva de pe la mijlocul unei rute, iar "toneta"de bilete este inchisa la acea ora, cum procedez?
-merg pe jos pana la un dispecerat sa imi cumpar bilet?;
-merg cu "nasu"?;
-ma urc intr-o duba "alternativa",unde gasesc bilet la sofer?;
-ma urc intr-un taxi?;
-sau "o iau la talpa", usor, spre casa?.
Deja cred ca va intrebati ce legatura au toate acestea cu subiectul dezbatut? Va spun tot eu: automatele de distribuire a legitimatiilor de calatorie 24/24ore (oare e prea mult pentru orasul nostru), asta da grad de civilizatie!
Si sa nu spuneti ca vor fi sparte, avem ca exemplu automatele de distribuire a cartelelor telefonice.

Trebuie sa recunoastem ca din toate acestea are de pierdut in principal regia de transport (si apoi cetateanul).

[Radu Bialus]

Problema e reala, nu o neaga nimeni. Dar...

- programul de functionare al tonetelor este conceput luand in considerare doua chestiuni: incasarile care sunt realizate la fiecare toneta si personalul disponibil (de fapt, numarul de angajati pe care regia il poate asigura pentru aceasta activitate, astfel incat sa existe un echilibru - situatia e cea care e, angajari nu se pot face, etc.). Varianta cu biletele vandute de conducatorii de vehicule iese din calcul din motive care au mai fost discutate pe forum.

- data fiind situatia actuala, desi e greu sa pretinzi cuiva sa achizitioneze un produs de care eventual va avea nevoie candva, haideti totusi sa existe acest compromis - un bilet sau un set de bilete achizitionat din timp. Stiu, prima reactie e de revolta vis-a-vis de propuneera facuta, dar trebuie inteles si faptul ca acestea sunt posibilitatile actuale.

- automatele sunt avute in vedere (nu e exclusa nici varianta de achitare a costului unei calatorii prin SMS), insa ele trebuie integrate in viitorul sistem de taxare (pe care regia si-l doreste inca de acum 2 ani, fiind insa obstructionata in demersul sau de nenumarate contestatii). Licitatia a ajuns in sfarsit in faza de analiza a ofertelor depuse.

Atentie! Nu uitati ca acest forum nu reprezinta o interfata intre unitatile de transport si beneficiarii serviciilor acestora, deci priviti si cele de mai sus in acelasi context, al unui forum al pasionatilor.

[Radu Bialus]

Prin ce a trecut in urma cu cca. 2 ore vagonul 307... Tramvaie noi de milioane de euro?! Cei care au facut asta in 307 nu erau singuri in acel vagon, a sunat macar cineva la Politie, la Telverde RATP, sa anunte ca un bun public este distrus de niste maimute proaspat cazute din copac? Nici macar vatmanul nu a fost atentionat despre ceea ce se intampla in spatele vagonului, pentru ca, la randul sau, sa anunte unde trebuie...

[Radu Bialus]

Prezentare Mercedes-Benz astazi la Sectia 1 a RATP (garajul din Tudor Vladimirescu). Sigur, veti intreba "La ce bun?!"... Evident ca o eventuala achizitie de autobuze noi necesita organizarea unei licitatii si evident ca nu se poate cunoaste cine va castiga. Insa, aceste prezentari ii ajuta pe cei care la momentul respectiv vor face parte din comisia care va analiza ofertele depuse sa-si faca o idee despre diversele aspecte tehnice legate de autobuzele fabricate la ora actuala.

Asadar, astazi EvoBus Romania a venit cu un nou model de microbuz de oras, Sprinter City 77, si cu un midibuz Citaro K.

Vi le voi prezenta in continuare, iar daca doriti informatii, intrebati si atat cat voi putea, va voi raspunde.

Incep cu microbuzul Mercedes-Benz Sprinter City 77:

[Radu Bialus]

Interior:

[Radu Bialus]

Midibuzul Mercedes-Benz Citaro K:

[Radu Bialus]

Interior:

[Radu Bialus]

Midibuzul se produce si in varianta cu 3 usi.

[redeme]

Primul microbuz care îmi place și mie...

Apropo, ce capacitate are Citaro K (pe scaune + în picioare)?

[Radu Bialus]

In variantele prezentate:

- Citaro K: 28+53+1 (loc pentru scaun cu rotile)
- Sprinter City 77: 10+30+1 (loc pentru scaun cu rotile)

[AmiralAOV]

Sa fie pentru... rute cu trafic redus de calatori? Midibuze la Iasi... OK, nu zic ca n-ar fi necesare pe anumite rute dar... avand in vedere ultimele achizitii, ultimele pretentii in materie de promovare a transportului local... Lucrurile se schimba; bah, rentabilitatea bate... "preferintele publicului"; cel putin a celui de la care, in urma cu ceva ani am cules informatiile.