Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA TRAM CLUB ROMANIA
Comunitatea prietenilor mijloacelor de transport in comun
 
Arhiva video  Biblioteca  Tarife  Harti  Locatii  Retele  Planificator rute  Forumul vechi (2005)  ÎnregistrareÎnregistrare 
MembriMembri  ProfilProfil  CăutareCăutare   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 
Translate to English
Traduire en français
Traduci in italiano
Übersetzen auf Deutsch
Traducir al español

Tramvaiele TIMIȘ
Du-te la pagina Anterioară  1, 2, 3, 4  Următoare
 
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Tramvaie
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
tudor
Vizitator






MesajTrimis: Joi 15 Dec 2005 17:40:33    Titlul subiectului: 7210

Acest sistem pneumatic de suspensie e folosit la autobuze. Se bazeaza pe un sistem cu un compresor care introduce sau scoate aerul din sistem, functie de solicitarile date de drum, avand o supapa pt acest scop.
Sus
Dan Jiga



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 22/Iul/2013
Mesaje: 32
Locație: Timisoara

MesajTrimis: Joi 15 Dec 2005 17:52:38    Titlul subiectului: 7220

La tramvaie un sistem de suspensie pneumatic mi se pare o crima curata, stiuta fiind fiabilitatea "legendara" a sistemelor de suspensie pneumatica de la autobuzele si troleibuzele DAC. Laughing
La tramvai daca cedeaza sistemul de suspensie pneumatica le cam faci zob dintii la toti din tramvai, la autobuz macar mai amortizeaza anvelopele ceva.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
tudor
Vizitator






MesajTrimis: Vin 16 Dec 2005 14:59:42    Titlul subiectului: 7440

Deci TIMIS-ul are roti de V3A. Cum banuiam si eu! Ca la autovehiculele romanesti: componente gen faruri, stopuri, semnalizatoate, jante pe care le gasesti pe o masina, le mai gasesti si pe alta de productie autohtona... La faruri de exemplu: farurile de V3A sunt de la camionul ROMAN. Se gasesc si pe DAC-uri si pe Timis-uri. Si la fel ca multe componente.
Sus
Sergabi28



Data înscrierii: 11/Ian/2007
Ultima vizita: 21/Noi/2017
Mesaje: 314
Locație: Galati

MesajTrimis: Vin 16 Dec 2005 15:19:44    Titlul subiectului: 7446

Noi n-am fost in stare sa mentinem fabrica de la Timisoara, sa se investeasca in ea, sa se aduca tehnologie noua, mentalitate noua, etc...
Va garantez eu, ca era muuult mai ieftin un tramvai fabricat la Timisoara sau in alta parte a tarii, modernizat, decat sa-l aduci de afara...
Daca se inlocuiau suspensiile secundare de cauciuc de la Timisuri sau VxA-uri, cu arcuri elicoidale, va spun eu ca nu mai trancaneau, dar zgomotul cel mai mare era din cauza suspensiei primare care tot din cauciuc era (acele acordeoane montate de ambele parti ale cutiei de osie). Dar... cine sa gandeasca?
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Codul Yahoo Messenger
Catalin Ghita



Data înscrierii: 27/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Dec/2017
Mesaje: 6128
Locație: Popesti-Leordeni, Buzau

MesajTrimis: Lun 19 Dec 2005 17:01:05    Titlul subiectului: 8047

Nu stiu sigur pe ce sistem erau actionate usile Timis-urilor dar in mod clar puteau fi tinute, blocate sau deschise cu mana, fara un efort prea mare. Dovada mi-a fost facuta pe viu cu ceva timp in urma, in Timisoara, de Dan Jiga, care stia smecheria.
Eu tot n-am reusit sa inteleg cum, pe vremea lui Ceausescu, a Romaniei multilateral dezvolate, care face orice, de la ata la rachete, cum de au achizitionat tramvaie si autobuze din import? E clar ca alea erau mai bune, dar cum de le-au luat?!? Apoi, pe plan intern, dupa ce criterii au introdus in unele orase Timis-uri, in altele Tatre sau VxA-uri?!?
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Sergabi28



Data înscrierii: 11/Ian/2007
Ultima vizita: 21/Noi/2017
Mesaje: 314
Locație: Galati

MesajTrimis: Mar 20 Dec 2005 13:19:12    Titlul subiectului: 000000 8179

Noi am primit Timisuri in 1977. Si culoarea lor galbena pe fond alb cu dungulita neagra sub geamuri, le faceau sa fie frumoase si aceasta schema de culori (de baza la RATT) le faceau sa aiba un farmec a lor...
Si cred ca si Tatrele ar arata f frumos in aceasta schema de culoare.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Codul Yahoo Messenger
cosmin4tm



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 10/Dec/2017
Mesaje: 198
Locație: Timisoara

MesajTrimis: Dum 01 Ian 2006 20:22:15    Titlul subiectului: 10413

Tramvaiele Timis nu au fost exceptionale, dar multe dintre orasele romanesti au avut acest model pe parcursul multor ani. Multe regii au preferat Timis-uri in loc de VxA.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
dan tm



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 01/Noi/2017
Mesaje: 59
Locație: Sag (jud. TM)

MesajTrimis: Mie 04 Ian 2006 20:21:49    Titlul subiectului: 10972

Mai mult ca sigur ca daca din motive de economie de piata sectia de tramvaie a Electrometalului nu se inchidea, prin retehnologizare ar fi putut produce tramvaiele noastre, nu sa le luam ale altora. Probabil peste citiva ani cind afara vor apare altele, si noi le vom inlocui pe astea. Cu alea care circula acum la ei.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
TATRA



Data înscrierii: 04/Dec/2005
Ultima vizita: 02/Noi/2012
Mesaje: 559
Locație: Iasi

MesajTrimis: Vin 06 Ian 2006 01:59:54    Titlul subiectului: 11164

Eu am mers cu Timisurile o bun perioada de timp. Cand au adus V2A-urile in Iasi mi-am zis: mai sa fie avem vagoane noi! Dar am vazut inscriptia: Modernizat la SC Nicolina SA Iasi, apoi am aflat istoria lor, prezentata pe forum in alte sectiuni. De cand stiu vagoanele Timis, va spun ca sistemul de inchidere al usilor la Timis e mai silentios de o mie de ori decat la V2A. La V2A se auzea aerul foarte tare in pistoane, stateau putin timp usile, dupa care se izbeau. Apoi compresorul urla, iar la viteza mare incepea sa trancane destul de tare. Timisurile, desi ceva mai puturoase, erau mai silentioase, iar ca design mai aratoase, chiar daca sunt "din topor" au un farmec aparte.
Macheta Timis #345 Scara 1:50



DSC01661.JPG
 Descriere:
 Mărime fișier:  49.91 kb
 Vizualizat:  de 14348 ori

DSC01661.JPG


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
OAB



Data înscrierii: 25/Noi/2005
Ultima vizita: 11/Oct/2017
Mesaje: 1618
Locație: Cluj

MesajTrimis: Vin 06 Ian 2006 02:37:41    Titlul subiectului: 11170

Timișul e mai silențios ca un V3A sau V2A. Asta e clar. În plus, are o capacitate de peste 350 de locuri în condițiile în care
-un V3A are 300
-un V2A are 250
Din păcate, în orașe cu pante mari, se descurcă greu. Pe Lăpușneanu, un V2A urca destul de greu, ceea ce mă determină să cred că un Timiș fie patinează, fie se supraîncălzește. În plus, ideea de a le atașa două vagoane remorcă (așa cum s-a procedat la Galați și, într-o anumită măsură, la Iași) e posibil să grăbit uzura lor. Probabil s-au făcut unele modificări la motoare, dar, din moment ce, din construcție, tramvaiul e prevăzut cu o remorcă, e greu de crezut că motoarele nu au avut de suferit Mad
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
tudor
Vizitator






MesajTrimis: Vin 06 Ian 2006 13:21:26    Titlul subiectului: 11218

La Iasi V2A au avut usi pneumatice? La noi erau actionate electric iar cand se inchideau.....se tranteau. La noi nu a fost acel sistem de usi ca de autobuz ca la Iasi.
Sus
TATRA



Data înscrierii: 04/Dec/2005
Ultima vizita: 02/Noi/2012
Mesaje: 559
Locație: Iasi

MesajTrimis: Dum 15 Ian 2006 18:30:58    Titlul subiectului: 00000 12452

Nu stiu daca in Iasi au mers cu mai mult de 45 -50 km/h, de obicei viteza medie a Timisurilor era in jur de 35-40 km/h.
Sunt destul de silentioase, scaunele acceptabile, iar ca design, ptr vremea cand au fost proiectate, arata destul de bine.
Presupun ca au fost proiectate ptr a circula in orase din zona de campie si nu in zone de deal, de exemplu in Iasi. La noi au fost fugarite mai mult pe 2 si 5, iar o buna perioada pe 10 si 9b, trasee cu pante line, ultimele 2; traseul 2 nu are pante iar 5 are un singur pasaj de urcat. De panta Copoului sau Padurii nici nu se mai pune problema, cateodata se chinuia Tatrele, iar in prezent au probleme cu GT4 in special.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Radu Czech



Data înscrierii: 22/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Dec/2017
Mesaje: 7988
Locație: Iasi

MesajTrimis: Dum 15 Ian 2006 20:19:33    Titlul subiectului: 12464

TATRA a scris:
La noi au fost fugarite mai mult pe 2 si 5, iar o buna perioada pe 10 si 9b, trasee cu pante line, ultimele 2; traseul 2 nu are pante iar 5 are un singur pasaj de urcat. De panta Copoului sau Padurii nici nu se mai pune problema, cateodata se chinuia Tatrele, iar in prezent au probleme cu GT4 in special.
In anii '80 au circulat si pe pantele Arcu, Palat si TV. Trasee: 6 (inclusiv variantele pana in Baza 3, prin TV si Pd. Ros - scurt timp), 7 ((Autogara)-Gara-Tg. Cucu-Pd. Ros-Tatarasi Nord).
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
Radu Czech



Data înscrierii: 22/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Dec/2017
Mesaje: 7988
Locație: Iasi

MesajTrimis: Dum 15 Ian 2006 22:55:15    Titlul subiectului: 5555 12485

Faptul ca ne-au placut/ne plac aceste vagoane nu inseamna ca au fost realizari stralucite. Dimpotriva, au avut deficiente si cu acestea s-au lovit ani la rand regiile care le-au exploatat. Trebuie sa incercam si putina obiectivitate.
"Monografia transportului public de calatori din Municipiul Iasi - 1898-1998" (documentare si redactare: ing. Constantin V. Ostap, ing. Eugenia G. Ursescu) in care se dau unele detalii despre exploatarea vagoanelor Timis 2 in Iasi. Le reiau aici:
1981-:





1983:

Corectura: in Iasi au fost aduse 47 de rame Timis 2, nu 46 cum este scris in Monografie.


Ultima modificare efectuată de către Radu Czech la Dum 15 Ian 2006 22:59:55, modificat de 1 dată în total
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
OAB



Data înscrierii: 25/Noi/2005
Ultima vizita: 11/Oct/2017
Mesaje: 1618
Locație: Cluj

MesajTrimis: Lun 16 Ian 2006 00:24:04    Titlul subiectului: 12506

Timiș 1 (fabricat în 1961) avea un far și două uși - în față și în spate - iar între ferestre avea 4 geamuri de dimensiuni mici. Nu știu să fi avut remorcă. Semăna, ca dimensiune, cu vagonul V 56 care a circulat o vreme în Oradea. Prototipul lui Timiș 2 a fost fabricat în 1970 iar producția de serie a avut loc între anii 1973 și 1979. Din fabricație este prevăzut cu remorcă, ambele vagoane măsurând, fiecare, puțin peste 14 m iar capacitatea întregului tramvai e de aproximativ 350-360 pasageri. La Galați și, uneori, și la Iași, Tramvaiele Timiș 2 aveau două remorci. Să fiu sincer, nu știu cum se descurcau, având în vedere că, și cu o singură remorcă, urcă greu. Multe orașe au renunțat la ele (Oradea în 1997, Iașul parcă în 2003, Galațiul mult mai repede).
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
Radu Czech



Data înscrierii: 22/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Dec/2017
Mesaje: 7988
Locație: Iasi

MesajTrimis: Lun 16 Ian 2006 00:38:54    Titlul subiectului: 12508

La Iasi Timis 2 au circulat cu 2 remorci atat in anii '80 cat si in anii '90. Au fost trimise pe trasee "de campie", care legau cartierele Alexandru cel Bun si Dacia (asa-zise "cartiere muncitoresti") de Zona Industriala Est si Zona Industriala Sud. Aveau de urcat doar pantele de la pasajele Alexandru cel Bun si Nicolina. Pe teren drept se descurcau bine, dar la urcarea pe pasaje era mai dificil, in special cand circulau aglomerate.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
Sergabi28



Data înscrierii: 11/Ian/2007
Ultima vizita: 21/Noi/2017
Mesaje: 314
Locație: Galati

MesajTrimis: Lun 16 Ian 2006 09:52:45    Titlul subiectului: 00000 12555

Nici mie nu-mi plac Timis-urile...Au circulat in Galati ani de-a randul. Si de huruit, intr-adevar, remorcile erau jalnice. Vagoanele motor nu trancaneau asa de tare.
Dar hai sa dam si acestor vagoane o bila alba:
--aveau capacitate de transport mare
--designul exterior era cat de cat frumusel, cei care l-au fabricat au creat cubismul ca...curent artistic (scuzati cacofonia...Smile)
--paleta de culori era frumoasa-cel putin stilulRATT e jos palaria-si placuta
--puteau sa fugi ,,prin usi" cand veneau controlorii si nu aveai bilet..Smile)Smile)-ca se deschideau f usor cand scadea presiunea in cilindri:)
--orbii se puteau ghida dupa zgomot ca in preajma se afla linia de tramvai..
--erau tramvaie ieftine la acea vreme si care au avut si ele un rol, chiar daca sunt vazute ca,,ratzustele cele urate"...
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Codul Yahoo Messenger
srazvi



Data înscrierii: 11/Ian/2006
Ultima vizita: 10/Oct/2011
Mesaje: 407
Locație: Arad

MesajTrimis: Mar 17 Ian 2006 21:04:18    Titlul subiectului: 0000000 12795

S-au modernizat Timis-uri la Astra, dar mai demult, acum e mai scump decit sa aduci un tramvai la mina a 2-a din strinatate si tot Timis iese, sa fim seriosi, deci eu cred ca vor disparea, desi ca imagine sint simpatice.
In loc de placutele originale se pun cu refacut de..., macar daca le aduceau ceva imbunatatiri...la Arad, ca la Cluj am remarcat ca urca spre Manastur destul de bine Wink

_________________
Luna Amara
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
OAB



Data înscrierii: 25/Noi/2005
Ultima vizita: 11/Oct/2017
Mesaje: 1618
Locație: Cluj

MesajTrimis: Mar 17 Ian 2006 23:49:09    Titlul subiectului: 12833

Timișurile din Cluj, cel puțin cele modificate (07, 08 și 33) au fost reparate la 16 Februarie. Pe plăcuța de pe peretele cabinei vatmanului a tramvaiului 33 scrie că s-a reparat și modernizat la Remarul 16 Februarie.
La Timișurile clujene, înainte de 1990, vagonul care făcea cea mai mare gălăgie era remorca. De multe ori, vagonul din spate începea să vuiască de ziceai că tună în timp ce vagonul din față suna normal. După 1990, au început să vuiască și vagoanele motor.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
Tom



Data înscrierii: 20/Oct/2005
Ultima vizita: 28/Feb/2008
Mesaje: 604
Locație: Bucuresti; Iasi

MesajTrimis: Mar 24 Ian 2006 18:16:19    Titlul subiectului: 0000000 13723

La Iasi se pare ca Timisurile nu aveau frana cu patina. Oricum aveau frana pneumatica si electrica.
Intotdeauna mi-am pus intrebarea cat de inguste sunt usile de Timis in raport cu altele. Am comparat cu usile de Tatra, cu ajutorul unei poze a lui Dr2005 & Dexter23, carora le multumesc cu aceasta ocazie.
Am observat ca o usa de Timis este cam la fel de lunga ca o usa de Tatra din 3 segmente, cum sunt cele din capete de la T6A2 si KT8. Am modificat apoi KT4D din poza sa vad cum ar arata un Tatra cu usi de Timis.
----------------------------------------------------------------------------
Voi incerca sa fac operatia inversa.
Usa de Timis peste cea de KT4 mai lasa vizibil un segment de usa, care era mai scund, asa ca am preferat varianta cu usa dubla (ca usile din mijloc la Timis), varianta care acopera complet atat usa, cat si fereastra mica de langa ea. Daca ar mai fi avut o fereastra, apoi articulatia si inca o fereastra, plus boghiu sub articulatie, sa fi aratat asa vagonul Timis articulat varianta 1985 ?
(nr. 229 pentru cunoscatori).
Aceeasi poza, dar de data asta cu Timis cu usi de Tatra.
Usi duble in mijloc am vazut la autobuze italiene, la vagoanele Timis si la vagoanele poloneze 105N, precum si la remorci B4D modificate (Leipzig).

Cred totusi ca numarul de usi/vehicul este calculat in asa fel incat sa fie acoperit de o echipa de controlori, ca sa nu mai vorbim de varianta urcarii lor intre statii.



KT4Timis.jpg
 Descriere:
KT4D cu usi de Timis.
Foto original: Dr2005 & Dexter23.
 Mărime fișier:  47.36 kb
 Vizualizat:  de 13994 ori

KT4Timis.jpg



timiskt4_777.jpg
 Descriere:
Timis cu usa de Tatra.
Foto original: Dr2005 & Dexter23.
 Mărime fișier:  44.06 kb
 Vizualizat:  de 13546 ori

timiskt4_777.jpg


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
zsizsi



Data înscrierii: 31/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Dec/2017
Mesaje: 701
Locație: Oradea

MesajTrimis: Dum 12 Feb 2006 15:02:14    Titlul subiectului: zzzzzzzzzzzzz 15485

Un articol interesant pe net despre tatal Timisului:
numa' sa stiti pe cine sa slaviti sau sa injurati
Pagină realizată de GERHARD BINDER
Primul tramvai de mare capacitate și silențios a fost conceput de un timișorean
La cei 74 de ani ai săi, inginerul dr. Gheorghe Bihoi rememorează vremurile care l au consacrat ca inventator cu cele mai multe brevete cu soluții tehnice performante, înglobate într-un singur obiectiv: tramvaiul timișorean, legendarul mijloc de transport al locuitorilor urbei de pe Bega, acolo unde s-au născut povestioarele acestor locuri. Ele sunt indisolubil legate de carul de pe șine, mai cu seamă cel cu numărul 6, cu cel mai vechi vatman, tramvaist” de când e lumea, și cea mai... voinică taxatoare, de aproape 100 de kg, văzută vreodată într-un vagon de tramvai. Povestioarele aveau să devină istorie... Timișorenilor le plăcea șasele”, care ocolea orașul începând dis-de-dimineață și se retrăgea hodorogind la miezul nopții. În anii 1930 se putea ajunge cu el oriunde. Orașul era mic, iar vagonul cu cel mult 20 de călători îi lăsa unde doreau. Puteau chiar sări din mers, mai ales în curbe, pentru că acolo încetinea, scrâșnind și țiuind din roți, de simțeai că ți se taie coloana vertebrală... Mult mai târziu, bănățeanului ajuns inginer nu-i plăcea deloc cum făceau” tramvaiele din târg. Umblase prin lume și văzuse câte ceva. Chiar și tramvaie.
Undeva, în cartierul Fabric, tânărul inginer Gheorghe Bihoi își începuse cariera de specialist în transport electric urban și se apucase de treabă cu 12 oameni inimoși, ingineri, tehnicieni și proiectanți. Își propuseseră să gândească un tramvai mai spațios, mai rapid, mai arătos, dar, înainte de toate, mai puțin zgomotos. Un vis pe care mai târziu l-a văzut cu ochii. Au trecut însă anii și a rămas în urmă doar o legendă, nostalgia unei trecute izbânzi a iscusinței și inventivității bănățene...
Apel la tradiție
Oameni ca inginerii Gheorghe Bihoi, Radu Ozon și Ernest Marschang sau tehnicianul Mihai Bocuș și alți tineri entuziaști lucrau, la începutul anilor 1960, cu dotarea tehnică pe care o aveau la îndemână. Proiectele prindeau viață în spații înguste și întunecoase, piesele se turnau în atelierele de pe Bd. Take Ionescu nr. 56, unde astăzi se află sediul Regiei Autonome de Transport. Doar că socotelile de acasă nu se potriveau cu cele din târg. În Capitala dominată de un Comitet de Stat al Planificării, atotputernic, cu brațul lung până în provinciile țării, se hotărau toate destinele celor cuprinși în câmpul muncii”. Începuseră să-și pregătească echipamentul, urmând să-l instaleze pe un tramvai construit în 1940, cu care timișorenii se obișnuiseră de-a lungul anilor. Pe vagonul motor urma să fie adaptat sistemul care îi asigura mersul lin. De la centru”, însă, se dorea cu totul altceva. Maxim Berghianu, președintele comitetului cu pricina, ținea morțiș să le impună timișorenilor tramvaie de tip Pullman, provenite de la Craiova, cu o suspensie greșit concepută, care pe deasupra distrugea calea de rulare. Colac peste pupăză, după ce a eșuat tentativa de a impune varianta craioveană, au urmat presiunile dinspre ITB-ul bucureștean, cu alte proiecte și câte și mai câte siluiri în trombă”, își amintește Bihoi. În cele din urmă, statornicia lui și a întregii echipe de la Întreprinderea de Transporturi din Timișoara, din atelierul de pe Take Ionescu, părea să salveze situația. Avem propriul nostru proiect. Nu ne trebuie tramvaiele care nu se potrivesc pe căile noastre”, le a spus inginerul Bihoi. Era momentul când se profila cu repeziciune prototipul vagonului de tip Timiș. Dar mai era o redută de cucerit. În marile orașe din Europa, unde era tramvaielor părea să se fi sfârșit, se revenea treptat la soluția tradițională a transportului electric pe sine. Și România avea nevoie de tramvaie performante. La Timișoara se făcuse atunci, la finele anilor 1960, primul pas.
O frână de șofer
Când vagonul prinsese contur, constituindu-se apoi într-un tren de mare capacitate, cu un spațiu pentru 150 de călători, mai urma să obținem avizul ITB-ului din București”, își amintește inginerul Gheorghe Bihoi. Directorul general, un fost șofer cu rude în guvern, a rostit un răspicat nu”, invocând deficiențe tehnice” ale proiectului. Bietul, nu pricepea o iotă din transportul electric urban”, spune Bihoi și astăzi cu năduf, iar tramvaiul nostru era de 5-6 ori mai ieftin decât Tatrele din Arad și Iași”, mai spune el. Aveam o soluție cu posibilități tehnice autohtone, care avea să facă ocolul țării, într-o perioadă în care în lumea comunistă se copia pe rupte”, își mai amintește el. Văzuse în fosta Uniune Sovietică, unde de altfel își făcuse studiile la Facultatea de Transport Electric Orășenesc a Institutului de Gospodărie Comunală din Harkov, cum rușii copiau orice, piesă cu piesă. Nu le păsa de licențe și scrupule”, se destăinuie omul care a scris un raft de cărți, din gândire proprie. Își mai amintește cum se fura” acolo un model american de generator, adus cu sacrificii” de peste Ocean.
Fabrica din cartierul Dâmbovița
Între timp, la Timișoara, unde oamenii din echipa lui Bihoi erau deja cu o lungime înaintea celor de la ITB, se ridica noua fabrică de tramvaie. Dar și în Capitală se preconiza realizarea unui vehicul electric propriu. Acolo fusese adus, într-o manieră pur rusească, un tramvai din Germania. Când timișorenii au dorit să-l vadă, oaspeților li s-a interzis să se apropie. Era tras undeva într un ungher de depou, acoperit cu o prelată mare și păzit de «băieți»”. La Timișoara construiseră un vehicul cu angrenaj silențios, o transmisie originală, de concepție unică în țară la acea dată, care estompa complet zgomotul produs între roată și osie. Se născuse un nou produs, tramvaiul lui Bihoi”, care în scurt timp devenise o noutate absolută în țară. Chiar și caroseria și spațiul pentru călători erau proiectate și realizate în fabrica timișoreană, după concepția inginerului dr. Gheorghe Bihoi, bănățeanul care-și propusese și reușise în final să dea orașului de pe Bega tramvaiul Timiș I, iar apoi vagoanele cu una și două articulații, cu burduf. În ele puteau călători comod până la 200 de persoane într-un singur parcurs. Bihoi devenise inginer-șef de concepție, iar din 1980 director... Modelul conceput de el ajunsese, însă, după bine cunoscutul obicei al vremii comuniste, unul dintre cele mai bine păzite secrete de stat”. Modelul trezise deja interesul autorităților comuniste din epocă. După o vizită a lui Ilie Verdeț, în ziua în care prima garnitură părăsea fabrica, echipa inginerului-inventator s-a pomenit cu o nouă ospeție, tot la nivel înalt”: Paul Niculescu-Mizil. Taman când să ne bucurăm de izbânda noastră, tramvaiul aflat în probe s-a blocat din cauza unei pene de curent, exact în dreptul Catedralei, cu Mizil cu tot, așezat comod pe banchetă. Ne-au trecut toate nădușelile. Apoi călătoria a continuat prin oraș cu tramvaiul care parcă plutea”, își deapănă specialistul amintirile.
Macazurile de ieri și de azi
A urmat bătălia orașelor din țară pentru tramvaiul silențios fabricat la Timișoara. În metropola bănățeană, la Craiova, Oradea, Arad, Galați și Iași circulau vagoanele care purtau marca Timiș. De poarta fabricii din cartierul Dâmbovița trecuseră, până la desființarea fabricii în 1990, 250 de garnituri de tramvaie de mare capacitate. Se rezolvase cu mijloace proprii, ieftine, un impas generat de o criză energetică de care fusese cuprinsă în anii 1970 întreaga Europă. Inginerul Gheorghe Bihoi, care inițiase realizarea noului vehicul cu cea mai modernă soluție de estompare a zgomotului de rulare, era deja autorul unor lucrări științifice având ca temă rețelele, căile de rulare ale mijloacelor de transport pe șine cu tracțiune electrică și recuperarea energiei la vehiculele urbane cu propulsie electrică. Aproape toate cele 9 invenții care poartă semnătura lui s-au regăsit în noul tramvai sau în obiective legate de el. Bunăoară, macazul automat, care de ani buni înlocuiește un dispozitiv din 1920, instalat la intersecțiile din piețele Maria și Iosefin, se află și acum în exploatare. De atunci, lucrătorii depourilor de tramvaie din oraș au montat 20 de macazuri de tramvai și troleibuz, și unii dintre ei nici nu l-au cunoscut pe vestitul inventator timișorean.
Nostalgie
Privește sceptic în urma tramvaielor nemțești, care străbat acum orașul. Le ascultă țăcănitul roților și dă din cap nedumerit; tramvaiele astea le mai văzuse cândva în Germania, prin anii 1970. Deși confortabile, călduroase pe vreme geroasă, nu poți să nu le auzi scrâșnetul frânelor și al roților, mai cu seamă la cotituri, vrea să-mi explice cel care cu ani în urmă a scris o istorie a orașului, el, părintele tramvaiului care a rămas o amintire. Cu puțini ani în urmă, mai circulau 20 de garnituri din cele concepute și construite de el acum câteva decenii. Deși are un Mercedes de toată mândrețea, inginerul Bihoi călătorea cu tramvaiul lui” și-i tresălta inima de bucurie că mai rezista bine după atâția ani. Am fugit de decibelii tramvaielor vechi și acum...”, concluzia trebuie s o trag eu. Inventatotul cu 9 brevete nu mă lasă cu una, cu două... Se consolează că mai sunt în depoul de pe Bd. Take Ionescu 30 de garnituri oricând gata de drum și pe care le poate revedea atunci când îi dau târcoale amintirile. (ce zici Cosmine ar fi bine sa te pui bine cu nenea? e un bilet al tau in depou) Doar fabrica nu mai e. Acum, România nu mai duce lipsă de tramvaie. Cele nemțești se aduc la prețuri modice, dar soluția e tranzitorie, e convins Bihoi și crede nestrămutat că tramvaie românești vor mai fi. Dar până atunci, îl încearcă nostalgia și oricum o undă de tristețe...
Rețele de tracțiune electrică în lume
l Cea mai mare rețea de tracțiune electrică din lume se află la St. Petersburg, în Federația Rusă, și cuprinde 600 de km de cale. Este circulată de 1000 de tramvaie. Conform unei statistici rusești și internaționale de specialitate, infrastructura rețelei din metropola de pe Neva este învechită și se află într-o stare deficitară.
l În S.U.A., circulă tramvaie în 38 de localități. Tramvaiele din Atlanta transportă săptămânal, într un ritm de 24 de ore din 24, peste 250000 de călători.
l În Canada, 5 orașe beneficiază de transport electric urban pe o cale de fier.
l La ora actuală, în 20 de țări din Europa circulă tramvaie. Pe plan mondial, se preconizează extinderea rețelelor de transport în comun prin tracțiune electrică pe șine.
Scurt istoric
1869 - La Timișoara pornește la drum, pe un traseu de 6 km, primul tramvai din Europa, tras de cai. Avea compartimente de clasele I-III, cu bilete la prețuri între 8 și 20 de creițari, în funcție de distanță. Vagonul era fabricat la Viena și se află astăzi alături de alt vagon austriac din 1872, ambele funcționale, la Muzeul tramvaiului de la RATT. În 1899, primul tren inițial tras de cai a fost electrificat pe o distanță de 10,7 km.
1871 - Se constituie la București prima Societate Română de Tramvaiuri” și se inaugurează primele vehicule pe șine, trase de cai.
1894 - Prima linie electrică la București, pe traseul Obor-Cotroceni.
1900 (1 martie) - Se inaugurează la Iași prima linie electrică de tramvai între gară și Hala Centrală.
"Se consolează că mai sunt în depoul de pe Bd. Take Ionescu 30 de garnituri oricând gata de drum și pe care le poate revedea atunci când îi dau târcoale amintirile."
Ce zici Cosmine ar fi bine sa te pui bine cu nenea? e un bilet al tau in depou numai sa-l gasesti...
Eu iti pot da un sprijin
Sursa: www.paginialbe.ro

_________________
Dear Tatra fans! The next station is the final destination: Oradea. Farewell!


Ultima modificare efectuată de către zsizsi la Mie 15 Feb 2006 14:11:23, modificat de 1 dată în total
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Sergabi28



Data înscrierii: 11/Ian/2007
Ultima vizita: 21/Noi/2017
Mesaje: 314
Locație: Galati

MesajTrimis: Mar 14 Feb 2006 11:54:27    Titlul subiectului: 00000 15778

Alte cateva motive care au facut ca tramvaiele Timis-2 sa devina zgomotoase in alte orase in afara de Timisoara, unde si eu am vazut ca sunt intr-adevar vagoane silentioase...Timisurile din fabricatie erau f silentioase.
Motivele rigiditatii aparute la suspensiile primare si secundare se datoreaza faptului ca ai nostri preferau sa realizeze acele cauciucuri (elastomeri) necesare suspensiei secundare/primare in ateliere proprii fara a tine cont de anumite criterii de fabricatie, STAS, cerinte, compozitia lor, tehnologia de fabricatie, CTC, norme si alte normative etc. Cum se zice la romani: le faceau din topor!! Apoi alt motiv il reprezinta amortizoarele. Da, acele amortizoare telescopice dispuse in fata suspensiei secundare intre cele doua roti, pe mijlocul boghiului deasupra patinei, nu erau puse de mantuiala numai de dragul de a fi acolo. Ele jucau cel mai important rol in rularea vagonului pe linii si infrastucturi slabe sau instabile ori aflate intr-o anumita stare de degradare: AMORTIZAREA socurilor!! Pai la noi la Galati-cel putin-amortizoarele au sarit din schema inca din anii '80, si atunci? Ce pretentii sa ai la un vagon care pe langa suspensiile realizate la ,,Vulcanizare'', mai are si amortizoarele lipsa? Asadar -parerea mea- nu vagoanele au fost realizate prost, ci cei care le-au intretinut si le-au adus in asa hal sunt vinovati!!! Singurele neajunsuri la ele au fost lipsa instalatiei de incalzire in habitaclul vagonului (salon), usile care se deschidau brusc si cu zgomot. In rest cred ca Timisorenii-stiindu-i oameni f inteligenti-nu-si bateau capul cu un rebut si renuntau la idee!!! Ori el a fost produs pentru o gramada de orase din tara: Timisoara, Arad, Oradea, Iasi, Galati, Braila, Cluj-Napoca, Ploiesti, Craiova, Resita, cateva si la Sibiu am vazut. Deci cred ca au fost tramvaie bune.
Cel putin aveau o capacitate mare de transport, aveau acele geamuri enorme de ,,iesire de siguranta'', au avut farmecul lor!
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Vizitează site-ul autorului Codul Yahoo Messenger
Dan Jiga



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 22/Iul/2013
Mesaje: 32
Locație: Timisoara

MesajTrimis: Mar 14 Feb 2006 17:25:54    Titlul subiectului: 15836

Ii dau dreptate lui Sergabi...Amortizoare nu prea am mai vazut la Timisuri in ultimii ani, cel putin in Oradea...Iar ce a fost mai intai, oul sau gaina?Timisul prost ingrijit strica linia sau linia proasta strica Timisul?
Cu incalzitul in salon, au avut aeroterme cu aport de aer din exterior (acele fante cam de deasupra boghiului), dar ai nostrii...ca brazii...le-au scos ca sa intre aerul curat de afara Smile
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
tudor
Vizitator






MesajTrimis: Mie 15 Feb 2006 15:27:55    Titlul subiectului: 15920

TIMIS are ambele boghiuri motoare, de ce ar avea altfel 2x140KW?) Evil or Very Mad . Si EP/V3A la fel, insa vagoanele remorca nu participau la tractiune la TIMIS si EP-V3A, de aia urcau greu. MOTRICITATE PROASTA.
Sus
Tom



Data înscrierii: 20/Oct/2005
Ultima vizita: 28/Feb/2008
Mesaje: 604
Locație: Bucuresti; Iasi

MesajTrimis: Mie 08 Mar 2006 21:30:07    Titlul subiectului: 17918

Timis nu seamana de fapt cu nici un alt tramvai pe care l-am vazut. Pare a fi unic. Poate fabricat in Germania ar fi fost un tramvai de succes.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Tramvaie Ora este GMT + 3 ore
Du-te la pagina Anterioară  1, 2, 3, 4  Următoare
Pagina 2 din 4

 
Mergi direct la:  
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum
Puteți atașa fișiere în acest forum
Puteți descărca fișiere în acest forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Varianta în limba română: Romanian phpBB online community