Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA TRAM CLUB ROMANIA
Comunitatea prietenilor mijloacelor de transport in comun
 
Arhiva video  Biblioteca  Tarife  Harti  Locatii  Retele  Planificator rute  Forumul vechi (2005)  ÎnregistrareÎnregistrare 
MembriMembri  ProfilProfil  CăutareCăutare   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 
Translate to English
Traduire en français
Traduci in italiano
Übersetzen auf Deutsch
Traducir al español

Stiri / Articole din presa locala despre Tursib
Du-te la pagina 1, 2, 3, 4, 5, 6  Următoare
 
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Judetul SIBIU
Subiectul anterior :: Subiectul următor  
Autor Mesaj
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Mar 07 Feb 2006 01:08:25    Titlul subiectului: Stiri / Articole din presa locala despre Tursib 15112

Un articol din ziarul TRIBUNA SIBIULUI:
Singura femeie din Sibiu care conduce mijloace de transport în comun
O viață în cabina troleibuzului
* De 20 de ani, Filofteia Lalău este șofer cu acte în regulă pe mijloacele de transport în comun * După 1987, a rămas singura femeie din Sibiu care practică această meserie * Femeia spune că s-a atașat de mașinile pe care le conduce și că este și acum extrem de pasionată de ceea ce face * Soțul Filofteiei Lalău a fost și el șofer pe mijloacele de transport în comun, până în iarna acestui an * Dincolo de cabina troleibuzului, șoferița este un om normal, pasionat de gospodărie și lucrul cu lanseta *
De 20 de ani "pe baricade"
Pe Filofteia Lalău am cunoscut-o absolut întâmplător, ca simplu călător în mijloacele de transport în comun. O femeie în fața volanului mare și a pupitrului extrem de încărcat al troleibuzului dă cu siguranță peisajului o notă de inedit. Veșnic cu zâmbetul pe buze, femeia vorbește cu căldură despre meseria pe care o practică cu pasiune de mai bine de 20 de ani. "Din 1985 practic șoferia pe mijloacele de transport în comun. În anul respectiv am făcut școala de șoferi pentru troleibuz, și mi-am luat permisul după un examen teoretic și unul practic. Mi-a plăcut mult și-mi place și în continuare, că dacă nu-mi plăcea n-o făceam", spune doamna Lalău, trecându-și mâna peste volanul mare, într-o mângâiere aproape părintească. Își amintește și acum cu nostalgie de prima mașină condusă, cea cu numărul 242, care circula între Autogară și Gară, pe actualul traseu al troleibuzului numărul 3.
Șofer și mecanic, la nevoie
Doamna Lalău spune că nu se dă în lături nici de la reparat mașina, atunci când e vorba de defecțiuni uzuale. "Ce putem facem noi, să nu mergem la garaj. Știm să desfacem un furtun, să-l legăm cu colierul, să schimbăm miezuri sau o falcă de rândunică dacă e uzată", spune șoferița. Soțul și l-a cunoscut tot "în câmpul muncii", în perioada în care dânsa era taxatoare pe autobuze iar soțul, șofer. De altfel, acesta a condus mijloacele de transport în comun din oraș până în iarna acestui an. Filofteia Lalău spune că nu a întâmpinat niciodată dificultăți în relațiile cu colegii domniei sale, toți bărbați. "Chiar foarte bine mă am cu colegii bărbați, mă respectă, mă înțeleg bine cu toți. Am fost mai multe colege, la început, dar din 1987 am rămas singură", adaugă doamna Lalău.
Pasionată de treburile gospodărești
Dincolo de cabina troleibuzului, Filofteia Lalău este un om absolut normal, pasionat în primul rând de gospodărie. "Îmi place să fac treburi gospodărești, acasă, mâncare, spălat, călcat, curățenie. De asemenea, lucrez foarte mult cu lanseta, bluze, pulovăre, dar numai pentru cei din familie. Am patru copii și doi nepoți, toți copiii au permis de conducere, dar nici unul nu face ce face eu", mai spune doamna Lalău. În ciuda faptului că au autoturism proprietate personală, la volanul acestuia urcă doar soțul, pentru că doamna Lalău nu are permis de conducere categoria B. Lucrează pe toate traseele, nu preferă unul anume, și spune că s-a creat o legătură puternică atât cu mașina la volanul căreia se află cât și cu unii dintre pasagerii săi. "Când merg pe stradă mă întâlnesc cu cei care vin cu mine în mașină, și atunci stăm și povestim. M-am atașat de mașină, bineînțeles că se creează o legătură, altfel nu ne-am înțelege amândouă", mai spune șoferița.
Autor: Ramona GĂINĂ
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Mie 10 Mai 2006 20:07:14    Titlul subiectului: ukrkkkry 22729

Criza grupurilor sanitare
Salariații S.C. Tursib S.A. sunt nemulțumiți de condițiile de lucru în care muncesc zilnic. Șoferii și vânzătoarele de la casele de bilete se plâng de lipsa grupurilor sanitare. Angajații spun că nu au unde să se spele pe mâini, cât e ziua de mare. La rândul său, conducerea societății de transport declară că, deocamdată, nu există posibilități materiale pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă.
“Condițiile de lucru ne afectează munca”
în afară de veniturile pe care le consideră mici, salariații S.C. Tursib S.A. au o listă întreagă de probleme. Lipsa unui grup sanitar la capătul liniilor de autobuz sau troleibuz trezește nemulțumirea angajaților. Chioșcurile unde se vând bilete de călătorie se află în aceeași situație. „Nu știu câți oameni pot munci în condițiile astea. Nu avem nici toaletă, nici măcar o chiuvetă unde să ne spălăm pe mâini. Despre șoferi, ce să mai zic? Dacă este nevoie să remedieze vreo defecțiune la mașina pe care o conduc, stau murdari toată ziua, pentru că nu au ce face. Călătorii nu știu decât să de vina pe angajați, dar nu cunosc în ce condiții suntem nevoiți să muncim. Sunt conștientă că și aceste probleme, care pentru unii par minore, ne afectează munca”, este de părere una dintre vânzătoarele de la chioșcurile de bilete ale S.C. Tursib S.A.
Grupuri sanitare împărțite
Conducerea S.C. Tursib S.A. spune că nu există posibilități materiale pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților. „Deocamdată, nu putem face nimic. Am încercat să facem înțelegeri cu diverse localuri, pentru ca angajații noștri să poată folosi grupurile lor sanitare. Am discutat posibilitatea de a se plăti acest serviciu localurilor respective, dar, până la urmă, s-a rezolvat fără bani, cum este cazul în Valea Aurie. Pentru chioșcurile din centru, avem o înțelegere cu Primăria Municipiului Sibiu, iar salariații noștri pot utiliza grupurile sanitare ale Primăriei. Noi încercăm, deocamdată cum putem, să asigurăm condițiile minime de lucru”, a explicat Adrian Popa, directorul general al S.C. Tursib S.A.
Magda CACE
Ziarul de Sibiu, 10.05.2006


Se potriveste numele autoarei cu articolul...
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Lun 05 Iun 2006 21:45:20    Titlul subiectului: Transportul in comun sau nimic comun cu transportul 24427

Citind articolul pe care il veti parcurge si voi (ziarul Rondul 2 -5 iunie 2006) mi-am adus aminte de un titlu din Tribuna Sibiului anilor '90. Este titlul acestui topic.
Soferul de la Tursib si dilema: care este traseul?
Marian CRACIUN
Societatea sibiana care se ocupa de transportul in comun in municipiu, acumuleaza, zi de zi, tot mai multe bile negre. Cu toate ca s-au laudat ca isi vor imbraca soferii la patru ace, autobuzele vor fi “occidentale”, iar timpii morti vor fi de domeniul trecutului, obisnuitele intarzieri sau sariturile peste ture sunt la ordinea zilei. Ba mai mult, de acum, au aparut pe sosea chiar si soferi care habar nu au de traseul pe care il au de facut. Ni s-a intamplat chiar noua. Sa fim siguri ca prindem autobuzul 3, din Strand, am ajuns cu cinci minute mai repede in statie. Ghinion! “Treiul” a sarit tura. Am asteptat A10, care are aproape aceeasi ruta, pana in centru. Ne-am urcat si-am asteptat sa plece. Numai ca, intr-un final, soferul ne-a spus ca a fost chemat la garaj si ne-a indicat sa luam un alt autobuz, abia ajuns in statie, vechi de prin ’70, cu scaune rupte si tabla ruginita. Noul sofer se intoarce la calatori si spre mirarea noastra, recunoaste ca el nu stie ruta. Informat de cei din autobuz ca ar fi normal sa mearga pe Maramuresului, unde sunt cel putin doua statii, acesta din urma nu reuseste sa intoarca autobuzul si alege o ruta mult mai usoara: pe Carlova si apoi in sus pe Transilvaniei. Nu opreste nici in urmatoarea statie, unde o batrana ii face semn cu bastonul, dar reuseste sa opreasca la Univeristate, unde am coborat. De aici incolo, Dumnezeu cu mila...
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Joi 06 Iul 2006 21:29:32    Titlul subiectului: Ziarul "Tribuna Sibiului" 27121

Ziarul "Tribuna Sibiului"
Un ziar cu traditie in care gasesti tot ceea ce iti doresti. "Sibiul de altadata", documentar intins in multe editii ale ziarului, este in siguranta, in colectia mea.
Am facut si noi o vizita in redactia Tribunei. Este incitant sa faci un reportaj la ei acasa. Ce am constatat, cu o oarecare mirare, ca sint oameni...
De-a lungul vremii pasiunea pentru fotografie mi-a fost cultivata de cel ce reusea sa-si transpuna trairile pe gelatina, acum in pixeli. Simplu, Fred Nuss.
Sper sa-i calce pe urme si Dumitru Chiselita.



Nuss_0180.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  102.53 kb
 Vizualizat:  de 45309 ori

Nuss_0180.jpg



chiselita_0181_124.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  122.72 kb
 Vizualizat:  de 44995 ori

chiselita_0181_124.jpg




Ultima modificare efectuată de către sisintea la Sâm 11 Noi 2006 18:01:48, modificat de 1 dată în total
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Mar 18 Iul 2006 18:32:59    Titlul subiectului: 27893

Deja incepe sa sara calul...
Iata un articol aparut in saptaminalul Sibianul, actor principal Popa, decor MAZ-urile ce nu consuma mult, in minte, strategiile de dezvoltare a transportului sibian (minte!). Ca strateg, a infiintat liniile T6 (autobuz), 113, 114, 116, 41, 2. Vehiculele ce deservesc aceste linii au, de cele mai multe ori, un singur calator: soferul.
Solutia?

AUTOBUZE XXL
17 iulie 2006
de Veronica NICULESCU
Sibienii vor avea autobuze mai multe și mai mari
FOTO: VIRGIL ALDEA
Tursib primește o finanțare de 5 milioane de euro, cu care vrea să cumpere autobuze cu burduf.
Sibienii vor călători, în curând, cu autobuze noi, mai mari decât cele existente. Societatea de transport în comun Tursib va primi un împrumut de cinci milioane de euro de la BERD, cu care va cumpăra mașinile. "Împrumutul va fi făcut în decurs de o lună, iar până atunci pregătim documentația pentru licitația respectivă. Suntem pe punctul de a o finaliza", a declarat, pentru SIBIANUL, Adrian Popa, directorul Tursib.
Autobuze mari și foarte mari
În urma studiilor realizate de Tursib, conducerea societății a decis să cheltuiască banii în două scopuri. În primul rând, vor fi înlocuite autobuzele vechi, care creează disconfort, iar în al doilea rând, se vor cumpăra vehicule noi, cu o capacitate de peste 50% mai mare decât a celor actuale. "Vor fi achiziționate și autobuze de 100 de locuri, cam ca acelea pe care le folosim în prezent, dar și autobuze de capacitate foarte mare, de 150-170 de locuri, pentru a face legătura între oraș și Zona Industrială Vest, precum și cu gara, în orele de vârf. Vor fi cumpărate și autobuze mici, de 50-70 de locuri, cu consum redus, pentru liniile secundare. Autobuzele mari și foarte mari vor reprezenta cam 70% din totalul achizițiilor", a explicat directorul Tursib.
Întrucât licitația abia urmează, nu se știe de unde vor fi ofertanții și, deci, de unde vor fi cumpărate autobuzele. Se știe însă că autobuzele foarte mari vor fi din cele de tip articulat, cu burduf, și că în total se vor cumpăra aproximativ 40 de vehicule noi.
Vor fi înlocuite cele mai degradate mașini, însă numai după o analiză tehnică. "Nu neapărat ce e mai vechi este și mai prost. Avem și mașini din anii '70, dar rămâne să verificăm starea de funcționare a tuturor", spune Adrian Popa.
Acum, Tursib are în total 100 de mașini, iar cele noi ar putea fi achiziționate în decursul acestui an.
"Sibienii fac zilnic 70.000 de călătorii. Țelul nostru este să ajungem la 100.000" - directorul general al Tursib, Adrian Popa
De ce nu troleibuze?
Tursib nu va cumpăra și troleibuze, fiindcă autobuzele au mai multe avantaje: au o mai mare mobilitate, o viteză mai bună în trafic, nu sunt legate strict de un traseu și pot asigura și trasee noi, în afara orașului. În plus, troleibuzele costă dublu cât autobuzele de aceeași capacitate și sunt costisitoare și ca service, fiind nevoie de mulți angajați pentru întreținere. Totuși, troleibuzele existente vor fi păstrate, ponderea lor fiind de 30% din totalul mașinilor.
Trasee noi
Tursib studiază schițarea unor trasee, magistrale și secundare, pentru fluidizarea traficului. Acestea vor fi definitivate însă abia când se vor finaliza lucrările din oraș. De asemenea, se vor înființa trasee noi, cum ar fi spre noua zonă comercială de la ieșirea spre Șelimbăr. "Vom avea un program special și pentru zonele industriale, în funcție de programul de lucru, pe schimburi", spune Adrian Popa.
Pentru 2007, se vor face trasee turistice și e posibil ca în perioadele de vârf să se angajeze personal care să îndrume călătorii, în anumite puncte.
Incognito
Directorul Tursib călătorește cu transportul în comun o dată pe săptămână, incognito. Se suie în spate, în autobuz, și este atent la călători. La început, șoferii se mirau, credeau că noul director îi urmărește pe ei. "N-am ce urmări la ei. Pe mine mă interesează reacția oamenilor. Și, stând printre ei, aflu exact ce mă interesează", susține Adrian Popa.



25809.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  90.53 kb
 Vizualizat:  de 45712 ori

25809.jpg


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Sâm 11 Noi 2006 18:06:57    Titlul subiectului: 0000000 37654

Ziaristul care a schimbat fata Sibiului
Data publicarii: 10/11/2006, 01:00 Monitorul de Sibiu
In cursul celor peste opt secole si jumatate, cite au trecut de la infiintarea sa, Sibiul a avut parte de putine zile bune si de foarte multe zile grele. Razboaie, molime, incendii, cutremure, revolte, conflicte economice si multe alte nenorociri au zguduit viata acestui oras, aducindu-l uneori in pragul disparitiei. Dirzenia incapatinata si dragostea pentru aceste meleaguri au facut ca sibienii sa nu se dea insa batuti. Au dovedit ca sint mereu gata sa o ia de la capat.
Dintre numeroasele personalitati care s-au ingrijit de soarta si dezvoltarea urbei de pe malul Cibinului se remarca cea a doctorului Carl Wolff (1849-1929). El este cel ce a promovat proiecte care au pregatit intrarea Sibiului in secolul XX ca un oras modern, cu nimic mai prejos decit Viena, München sau Nürnberg. Pastrind, desigur, proportiile.
Sibienii nu doreau iluminare publica
Iluminatul public este nu doar un semn de civilizatie, ci chiar o necesitate. La Sibiu, introducerea iluminatului stradal pe timp de noapte are o istorie lunga si anevoioasa. Magistratul orasului comunica, la 1770, ordinul Curtii Imperiale, care cerea iluminarea orasului, dar sibienii nu erau de acord sa suporte aceasta cheltuiala. Abia dupa un an se mentioneaza existenta a trei lanterne, pazite de doua santinele in tunelul ce lega Piata Mica de Piata Dragoner, demolat la 1851 si inlocuit de actualul Pod al Minciunilor. Lanternele erau necesare pentru a-i impiedica pe tirgoveti sa-si faca nevoile in tunel, obicei prezent si astazi prin unele ganguri si pasaje sibiene.
Doar pentru cetatenii necinstiti
Abia la sosirea imparatului Francisc I si a imparatesei Carolina Augusta, care petrec doua saptamini la Sibiu, vecinatatile se hotarasc sa ilumineze strazile pe timp de noapte. Stim ca in vecinatatea Oberwiesengasse (actuala strada a Tipografilor), existau noua lanterne. Dupa plecarea cuplului imperial, autoritatile au incercat sa-i convinga pe sibieni sa continue extinderea iluminatului nocturn. Propunerea a fost insa respinsa sub motivul ca „un cetatean de buna credinta se culca cind se intuneca, iar pentru un cetatean necinstit, care umbla noaptea, nu merita sa se cheltuiasca bani".
Saltul sibian
Doar in 1820 se generalizeaza iluminatul cu luminari, in serile fara luna. Un pas inainte il constituie trecerea la lampi cu ulei, pe care cei de pe strada Tipografilor le introduc primii. Costurile ridicate ale uleiului ii determina pe sibieni sa treaca, cu incepere din 1862, la lampi cu petrol lampant, care erau mai ieftine. Tot in acest an, J. L. Hebheimer propune magistratului introducerea gazului lampant, dar propunerea nu este acceptata. Datorita acestui lucru, iluminatul public sibian, spre deosebire de alte orase, face - peste 30 de ani - pasul direct de la lampa de petrol la iluminatul electric.
Un ziarist modern
Introducerea iluminatului electric ne conduce la numele lui Carl Wolff (1849-1929), o personalitate adinc legata de dezvoltarea Sibiului. Originar din Sighisoara, Wolff se stabileste la Viena, profesind ca jurnalist. In 1873 se intoarce si se stabileste la Sibiu. Transforma ziarul saptaminal german „Siebenbürgisch Deutsches Tageblatt" in cotidian, pe care il conduce in calitate de redactor sef. In perioada 1881-1887, este ales membru al Parlamentului de la Budapesta.
Ideea Canalului Dunare - Marea Neagra
Membru al Asociatiei pentru Infrumusetarea Orasului, fondata in 1879, s-a preocupat chiar de la inceput de proiectele edilitare. De numele lui Carl Wolff se leaga mai multe realizari decit de numele oricarui alt contemporan al sau. Prin aducerea unui arhitect din München, reuseste construirea Baii Neptun in 1904, pentru ca un an mai tirziu sa se finalizeze Sanatoriul „Luther", din Stadt Park, actualmente Spitalul pentru Copii. Tot din initiativa sa, se finanteaza introducerea canalizarii si apei potabile, pavarea strazilor si construirea, la 1895, a noii cladiri a Hotelului Imparatul Romanilor. De asemenea, tot Wolff gaseste caile de a finanta construirea caii ferate Vintul de Jos - Sibiu si a celei ce duce la Fagaras. El propune chiar un proiect ce viza legarea Oltului de Mures printr-un canal pentru circulatia navelor, iar in 1891 este primul care vorbeste de necesitatea construirii unui canal care sa lege Dunarea de Marea Neagra.
Introducerea electricitatii
Inspirat de realizarile din Germania in domeniul electricitatii, Carl Wolff trimite o delegatie de specialisti sibieni la expozitia electrotehnica organizata in 1891 la Frankfurt pe Main, de Oskar von Miller. Un mare specialist al vremii sale, Oskar von Miller (1855-1934) este cel care introduce electricitatea in Bavaria si creaza Muzeul Tehnicii din Germania. La expozitia de la Frankfurt, s-a demonstrat publicului functionarea unei linii electrice lunga de 180 de kilometri. Un lucru senzational in acea vreme. Dupa un an, doi ingineri din München vin sa cerceteze Valea Sadului, in vederea folosirii fortei hidraulice la producerea electricitatii. Proiectul este gata in 1893. Odata cu sosirea lui Oscar von Miller la Sibiu, in mai 1895, se constituie Uzina Electrica sub forma de societate pe actiuni, iar in decembrie 1896, Oscar von Miller inaugureaza uzina Sadu 1, pe care a proiectat-o si construit-o.
Societate de electricitate
Reteaua electrica nou construita alimenta nu doar Sibiul, ci si localitatile Cisnadie, Gusterita, Sadu, Turnisor, Selimbar, Sura Mare si Ocna Sibiului. Miller construieste hidrocentrale similare la Sighisoara, Reghin si Bistrita si intentiona sa unifice uzinele electrice din Transilvania intr-un singur sistem similar cu proiectul pe care l-a realizat in Bavaria. Proiectul nu a putut fi finalizat din cauza inceperii razboiului, dar ideea a fost preluata de urmasul lui Carl Wolff la conducerea bancii, ducind la crearea Societatii de electricitate SETA. In acest fel, la Sibiu se aprind primele becuri electrice o data cu punerea in circulatie, in 1904, a unui tramvai electric fara sine (stramosul troleibuzului). La un an a urmat instalarea sinelor de tramvai, iluminarea electrica a Parcului „Sub Arini" si, in 1911, introducerea incalzirii electrice a bisericii parohiale evanghelice.
Aproape uitat
Carl Wolff s-a stins din viata la 3 octombrie 1929 si a fost aproape uitat. In prezent, doar numele Caminului de Batrini „Dr. Carl Wolff", de pe malul Cibinului, mai aminteste de personalitatea celui prin a carui stradanie Sibiul si-a cistigat un nume de referinta in epoca moderna.
Realizarile lui Wolff
Carl Wolff este, cu incepere din 1880, un membru foarte activ al Siebenbürgische Karpaten Verein (S.K.V.) - Societatea Carpatina Romana. Dupa ce preia conducerea bancii Hermannstädter Algemeine Sparkasse, din Sibiu, o transforma intr-o institutie moderna, ca societate pe actiuni care erau bine cotate si cautate la bursa din Viena, prin care aduce capital strain necesar pentru industrializare. Limitind dividendele pentru actionari la o suma modica, el foloseste surplusul astfel obtinut pentru lucrari publice. Sub controlul bancii Hermannstädter Algemeine Sparkasse, fondeaza, cu incepere din 1885, la sate, Asociatia Raiffeisen, ca asociatie de depuneri si credit rural cu dobinda de maximum trei la suta la credite. In doar citiva ani, 54 la suta dintre taranii sasi au devenit membri ai acestei asociatii. Prin faptul ca aduce bani, ajuta taranii si pe micii producatori prin organizarea de cooperative de producatori si chiar de viticultori. O alta preocupare a lui Carl Wolff este cea de stabilizare a populatiei impotriva emigrarii in SUA. Pentru atingerea acestui obiectiv, cumpara terenuri si cladiri devenite vacante din zona rurala si organizeaza o colonizare rurala interna. Domeniul social si cultural intra si ele in atentia lui Carl Wolff, care finanteaza construirea orfelinatului evanghelic, actuala Casa de Cultura Studenteasca, recladirea Bisericii Johanniskirche, construirea monumentului lui Teutsch, a scolii din Piata Cluj si a scolii catolice din cartierul Terezian. De sprijinul sau se bucura si Muzeul Brukenthal, Asociatia Naturalistilor si Muzeul de Stiinte Naturale, Asociatia pentru Studii Ardelene, Arbeiter Bildungs Verein, Evangelisches Frauenverein, Musikverein, bucataria saracilor, pompierii, teatrul si Asociatia pentru Ocrotirea Copiilor (actuala Policlinica pentru copii).



wolff.jpg
 Descriere:
 Mărime fișier:  12.16 kb
 Vizualizat:  de 45843 ori

wolff.jpg


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Mar 28 Noi 2006 17:11:35    Titlul subiectului: Stiri 39593

Am avut oaspeti in Sibiu...
Iata articolul aparut in Ziarul de sibiu
http://www.ziaruldesibiu.ro/fullnews.php?ID=9374

"Salzburgul speră să devină în 2012 gazda Olimpiadei de iarnă. Unul din atuuri este rețeaua de transport, impecabil pusă la punct. Directorul general al societății care administrează transportul în comun în orașul austriac, Gunter Mackinger, s-a aflat ieri în Sibiu, pentru a se întâlni cu primarul Klaus Johannis. Scopul întâlnirii: sibienii pot învăța din exemplul Slazburgului.
Reporter: De ce a renunțat Salzburgul la autobuze?
Gunter Mackinger: Noi am vrut să reînnoim parcul auto. Am luat în calcul mai multe variante și am ajuns la concluzia că dezvoltarea rețelelor de troleibuze este cea mai rentabilă din punct de vedere economic. A realizat un program bazat pe mai multe criterii și acesta a demonstrat că trebuie să dezvoltăm troleiubuze și trenuri. În 2005 am renununțat total la autobuze. Deja am observat că după mulți ani în care cifra călătorilor era în scădere, am avut un număr crescut de călători.
Rep.: La ce sumă se ridică o astfel de investiție?
G.M.: În Salzburg s-au cheltuit pe dezvoltare, în jur de 3 milioane de euro pe an.
Rep.: Există asemănări între Salzburg și Sibiu?
G.M.: Există chiar o bună asemănare. Ambele orașe au aproximativ aceeași structură, aceeași arhitectură, cu un număr foarte mare de turiști, cu aceeași putere de a atrage imaginea asupra lor. Salzburg se pregătește ca în 2012 să devină gazda Olimpiadei de iarnă, asta și datorită transportului în comun. De fapt, și Atena a făcut același lucru, a investit foarte mult în transport, iar Pekin a făcut acum același lucru.
Rep.: Ce atuuri are troleibuzul în fața autobuzului?
G.M.: Noi în ultimii trei ani am introdus trei linii, iar la anul vom avea o altă linie nouă. Vom ieși din oraș și vom lega anumite localități de lângă oraș. Am realizat multe studii, am tras linie și am văzut avantajele și dezavantajele. Se poate porni chiar de la structura psihologică a omului. Tramvaiul și troleibuzul dau o anumită siguranță, că merg pe o anumită linie. Am constatat că tramvaiul aduce 25 la sută mai mulți călători, iar troleibuzul 15 la sută. Troleibuzul este mult mai economic, nu poluează și are o durată de viață dublă față de autobuz.
Rep.: Ce așteptați de la întâlnirea cu primarul Klaus Johannis?
G.M.: Sper să conving orașul Sibiu că sistemul de troleibuze prezent în oraș este o valoare, pe care multe orașe din Europa nu o au și după care acum tânjesc. Este extrem de dificil acum să implementezi un astfel de sistem, într-un oraș în care până acum nu a existat. Sunt multe orașe care au renunțat și acum revin la acest tip de transport. În mod special în Uniunea Europeană, troleibuzele sunt indicate din punct de vedere economic și al emisiilor de CO. Uniunea are anumite limite ecologice care sunt pe an ce trece tot mai drastice. Pentru Sibiu, troleibuzul este răspunsul corect.
Rep.: Deja în Sibiu s-a investit foarte mult în autobuze. A fost o investiție greșită?
G.M.: Cred că Sibiul va necesita și pe viitor autobuze, pentru că parcul de autobuze trebuie înnoit. Nu sunt investiții pierdute. S-a investit mult și în troleibuze, Sibiul este dealtfel singurul oraș din România care elemente moderne de prindere. În Sibiu sunt și rețele de curbă ce ar permite o viteză mult mai mare în viraje. Trebuie doar folosite. Cred totuși că rețeaua deja existentă trebuie structurată din nou. Rețelele de troleu ar trebui circulate mult mai des. Transportul paralel, cu trolee și autobuze este relativ scump și ar trebui să se renunțe la această procedură. O linie sau alta ar trebui prelungită. Sunt rețele mai rapide.
Rep.: Cum vedeți o posibilă colaborare cu Sibiul?
G.M.: Am putea să sprijinim oamenii din Tursib pentru a-i califica și pentru a fi mai profesioniști în implementarea rețelelor care există. Oricând vom putea face o prezentare, în care troleibuzul să arătăm că troleibuzul este mult mai ieftin decât autobuzul.
S-a realizat de exemplu un studiu în Solingen. Orașul are 80 de troleibuze, dar și autobuze. Costurile pe kilometru pentru un autobuz sunt de 1,46 euro. Costurile pentru un troleibuz sunt de 1,49 de euro. Dar troleibuzele au un sistem care arunc înapoi în rețea curentul electric produs atunci când rulează în relanti. Cu acest sistem implementat, troleibuzul consumă 1,39 euro pe kilometru. Troleibuzul înseamnă bani economisiți, înseamnă protejarea naturii, dar și călători mai mulți. Dacă în Salzburg am avea autobuze am avea 5.600 tone de emisii de dioxid de carbon în plus, anual. Un alt aspect important este dezvoltarea energiei electrice. Din 1991, până în prezent prețul curentului electric a fost cam pe aceeași linie. În schimb, prețul motorinei este în creștere. Am făcut totodată un total al duratei de viață al mașinilor. Un troleibuz costă la început aproape dublu, însă putem să vedem că are o durată de viață mult mai lungă și costuri de întreținere mult mai mici decât autobuzul."
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
sisintea



Data înscrierii: 18/Oct/2005
Ultima vizita: 21/Iun/2008
Mesaje: 455
Locație: Medias

MesajTrimis: Sâm 02 Dec 2006 15:28:23    Titlul subiectului: 40034

Hermanstadt/RO - Hoffnung für den Erhalt des Obusbetriebes
von Mattis am 01 Dec. 2006 12:46
TrolleyMotion kämpft für die Zukunft des Hermanstädter Obusbetriebs.
Zur Zeit fahren nur 3 der 6 Obuslinien (T3 - T5) elektrisch. Der Betrieb zum Bahnhof wurde aufgegeben und die Oberleitungen demontiert.
Anderseits wurde in den letzten Jahren - im Besonderen mit Material von der MVG aus Kapfenberg - an der Infrastruktur einiges verbessert.
Die Stadt hat jedoch nicht weiten in den Obus investiert und hat Dieselbusse gekauft.
TrolleyMotion versucht nun mit einer Initiative den Obus eine Zukunft zu geben.
http://www.forumromanum.de/member/forum/forum.php?action=std_show&entryid=1097749283&USER=user_64773&threadid=2&onsearch=1
_______________________________________________________
http://www.trolleymotion.com/en/ndetails.php?n_ID=216
TrolleyMotion fights for the future of Sibiu trolleybuses.
At the moment only 3 of 6 trolleybuslines are in service (T3 - T5) and trolleybus-service to the railway station is suspended with the overhead withdrawn.
On the other hand much money was spent for the trolleybus infrastructure in the last years - specialy with material from MVG Kapfenberg.
The city of Sibiu no longer wants to invest in trolleybus-service and has ordered a fleet of motorbuses.
TrolleyMotion now runs a campain for the future of the system.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Lun 15 Ian 2007 22:41:26    Titlul subiectului: 43866

Tramvaiele, troleibuzele si vehiculele pentru care nu existã obligativitatea înmatriculãrii vor purta numere speciale. Astfel, numãrul de înregistrare este compus din literele SB si un grup de patru cifre arabe. Pentru tramvaie, acesta se scrie pe pãrtile din fatã, spate si laterale, cu vopsea care contrasteazã cu cea a vehiculului. Pentru celelalte vehicule, numãrul de înregistrare se scrie cu verde, în relief, pe o plãcutã metalicã având în partea stângã emblema municipiului Sibiu si fondul galben.
Ziarul de Sibiu 15.11.2006
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
DAF



Data înscrierii: 26/Mai/2006
Ultima vizita: 01/Dec/2007
Mesaje: 167
Locație: Bucuresti 2 (D-na Ghica)

MesajTrimis: Joi 01 Feb 2007 11:45:22    Titlul subiectului: 75009

Doi șoferi din Sibiu foloseau autobuzul de serviciu pe post de benzinărie
Bărbații au fost prinși în flagrant noaptea trecută, în timp ce furau combustibil din mașina pe care lucrau ca șoferi. Motorina ajungea în rezervorul propriilor autoturisme.

http://www.protv.ro/stiri/social/doi-soferi-din-sibiu-foloseau-autobuzul-de-serviciu-pe-post-de.html

_________________
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger
worker



Data înscrierii: 03/Noi/2006
Ultima vizita: 10/Mar/2009
Mesaje: 36
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Joi 14 Iun 2007 19:54:58    Titlul subiectului: 79578

Tramvaiele si troleibuzele din Sibiu au primit placi cu nr. de inregistrare, confectionate din... placa PVC inscriptionata si acoperita cu folie transparenta?!!!
Deocamdata, unele dintre troleibuzele exploatate de Tursib sint in proprietatea unei societati comerciale din Selimbar, care comercializeaza vehicule si in sistem leasing.



SB.inreg..JPG
 Descriere:
 Mărime fișier:  33.28 kb
 Vizualizat:  de 45314 ori

SB.inreg..JPG


Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Vin 07 Sep 2007 13:08:16    Titlul subiectului: 82455

Iata atitudinea directorului Tursib
Scrisori de la cititori
"M-a repezit de parcă aș fi fost un argat pe moșia lui"
Într-una din zilele trecute a venit la redacție dl. Ioan Rădulescu (Sibiu, str. Rândunelelor nr. 12), om de 82 de ani, cu o îndelungată activitate de voluntariat în slujba comunității din care face parte. Împreună cu vecinii din cartier (Reșița-Lupeni) au întocmit o petiție către SC Tursib SA, prin care solicitau înființarea unui traseu de autobuz mai aproape de nevoile lor (nu de cum le convine celor de la Tursib), adică: blocurile Reșița - străzile Reșița, Petrila, Lupeni, Egalității-Balanța-Bulevard-Piața Cibin-str. N. Teclu-Gară-Lazaret-Reșița. Oamenilor, ing. Olivia Alexandru și ing. Adrian Popa le-au răspuns că: "deoarece străzile din cartierul dv. sunt fie neasfaltate, fie insuficient de largi, pentru manevre cu un autobuz, în momentul de față nu putem să vă satisfacem cererea. Vă sfătuim să folosiți tunelul tehnic subteran, deoarece din data de 4 august 2007, s-a reluat circulația din Gara Sibiu. Prin Piața Gării circulă următoarele autobuze: 12-V-Aaron-Piața Cibin; 4-Țiglari-Sembraz; 5-Gară-Valea Aurie; 2-IRMES-Țiglari. De asemenea, s-a introdus autobuzul 115 Balanța-Takata, cu stație la Piața Cibin, iar de pe str. Constituției circulă troleibuzul T3, care are traseu prin Piața Cibin."
Petiționarii n-au fost mulțumiți de răspuns și l-au delegat pe dl Rădulescu să meargă la Tursib și să explice conducerii societății ce doresc...
"(...) Atitudinea domnului director Popa atrage după sine nemulțumirea întregului cartier. Are alură de dictator și refuză să stea de vorbă cu oamenii. M-am prezentat de două ori la dânsul și pe lângă că nu a vrut să stea de vorbă cu mine, m-a repezit ca și când aș fi un argat la moșia lui. Ca să scape de noi, a deviat autobuzul 10 prin str. Vulcan (care nu este asfaltată până la blocuri) și întoarcerea pe același drum, soluție care nu ne satisface, această variantă netrecând prin centrul cartierului, iar autobuzul nu ajunge la Piața Cibin. (Valea Aurie are 8 trasee, iar noi nici unul.)"

Eu n-am a mai adăuga decât un lucru: vorba dulce mult aduce. Dacă dl. director de la SC Tursib SA le-ar fi explicat oamenilor rațiunile pentru care, deocamdată nu le poate respectat doleanțele - rupându-și un sfert de oră din prețiosul dumnealui timp! - poate că discuția s-ar fi încheiat. Pentru că petiționarii au făcut, acum, o plângere și către dl. primar Klaus Johannis, care, când nu-i plecat prin Europa, e în Sibiu...
Iata un articol spicuit din ziarul Tribuna din data de 7.09.2007(sursa www.tribuna.ro)
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Lun 24 Sep 2007 13:19:33    Titlul subiectului: 82996

"Tursib, ceasul ce rămâne în urmă
Oana Timar, Dragoș BAKO
oanatimar@tribuna.ro, dragoșbako@tribuna.ro
Nu e o noutate că în Sibiu autobuzele și troleibuzele circulă de multe ori independent de un orar stabilit, înscris pe niște tăblii cocoțate pe stâlpii din stații și că șoferii nu sunt întruchiparea amabilității și civilizației. Că Tursibul îți amintește de momentele din adolescență în care așteptai câte o oră o pereche de ochi verzi, căprui sau albaștri, e o chestie știută și ea. Ai prefera să aștepți o fătucă/un băiat decât un autobuz, dar de, ai treabă, s-a dus adolescența. Așa că aștepți tărăboanța Tursibului. Și aștepți. Și tot aștepți. Dacă ai baftă, te întâlnești cu niște cunoscuți care merg în aceeași direcție și te combini la un taxi, e mai ieftin. În plus, nu mai trebuie să suporți o sumedenie de duhori de transpirație deținute sub braț de concitadinul certat cu apa, ajungi mai repede și nu-ți mai faci păcate invocând toți sfinții, în așteptarea autobuzului. Înjurat aproape ca Electrica sau E. ON Gaz, Tursibul cel de toate zilele țese de ani buni vechea poveste; cea în care fraierul așteaptă în stație mijlocul de transport în comun, care mijloc întârzie mai ceva ca o cocotă convocată la întâlnire. Iar dacă ai tupeul să încerci să dezlegi misterul întârzierii, ai șanse mari să descoperi niscaiva atitudini suburbane, tolănite pe scaunul din fața volanului.
În timp ce costul biletelor de autobuz a crescut cu 50 la sută, nu același lucru se poate spune și despre serviciile companiei, despre care mai mulți cititori ne-au trimis sesizări la redacție. Sibienii sunt indignați că, în ciuda sesizărilor adresate TurSib-ului, nu a fost luată nicio măsură.
Orare, stații... detalii nesemnificative
Un număr mare dintre șoferii autobuzelor din Sibiu par să considere orarul de circulație al mașinilor drept un detaliu nesemnificativ, care nu le afectează ritmul de lucru. Astfel, întârzierile ajung să depășească o oră și, uneori, mașinile nu mai ajung deloc, lăsând oamenii să aștepte în stație. ?În ziua de miercuri 12.09.2007, la ora 18.20, autobuzul a venit cu o întârziere de o oră și 10 minute, iar vineri, același autobuz 115, în loc să plece de la Takata la 16.00 a ajuns la 16.25?, ne sesizează Viviana Pâzgu, o cititoare care se plânge că, deși a semnalat aceste nereguli controlorilor și dispeceratului TurSib, situația a continuat să se repete. ?Cum se face că de fiecare dată 113 și 114 se încadrează în grafic, iar 115 niciodată??, este nedumerită doamna de răspunsul TurSib, care dă vina pe traficul infernal din oraș, trafic ce întârzie doar anumite autobuze, mereu aceleași.
Mai nou, lipsa de respect pentru călător ajunge până la ignorarea traseului, încât, pentru unii șoferi TurSib culoarea verde la semafor este mai importantă decât stația. Doar miercuri, la ora 12.41, conducătorul autobuzului 17 a ?uitat? de stația de la Autogară, preferând să ?prindă? culoarea de trecere la semafor și oprind abia în stația următoare de pe șoseaua Alba Iulia, la câteva sute de metri de cea în care unii călători doreau să coboare. Ținem să subliniem că această sesizare ne-a fost făcută la redacție de către un domn de 60 de ani, pentru care sutele de metri de mers pe jos nu au fost chiar o plimbare mult așteptată.
?Lasă-le, bă, pe jos, că s-au învățat să-i ducem până în secție?
Obrăznicia unor șoferi de autobuz din Sibiu strică ziua călătorilor, care se văd umiliți pe propria cheltuială. Comoditatea i-a făcut pe unii lucrători TurSib să ?uite? să afișeze modificările de traseu ale mașinilor pe care le conduc. ?Luni, 17 septembrie, am avut surpriza ?plăcută? să fiu lăsată la capăt de linie de traseu 115, la Harting?, se plânge Viviana Pâzgu care, la întrebarea de ce nu a fost pus un afiș în autobuz/stație în care să se anunțe schimbarea capătului de linie, a primit un răspuns în doi peri din partea șoferului: ?Păi, doamnă, cine vreți să pună afișe? Noi?! Credeți că plăcuțele alea se schimbă în fiecare zi??. Mai mult, un coleg de breaslă, șofer pe 113, s-a băgat și el în vorbă: ?Lasă-le, băi, pe jos, că s-au învățat să-i ducem până în secție?, ne relatează cititoarea.
Orare după ureche
Noile schimbări de orar în circulația autobuzelor nu au luat în considerare și programul de lucru al oamenilor. Același autobuz 115 o nemulțumește și pe Mariana Poparlan din Sibiu. ?Autobuzul pleacă acum mai târziu de la Balanța, la 7.15 și ajunge la serviciu (n.r. Simea Sibiu) la 7.45, iar la prânz pleacă la 16, din față de la Takata. Deci noi nu ne mai încadrăm în cele 8.5 ore de muncă?, se plânge cititoarea, care susține că s-au făcut sesizări la TurSib, s-au adunat semnături și s-au trimis pe faxul companiei, dar totul a fost în zadar.
Sfântul și binefăcătorul concediu
Cum era firesc, am încercat să aflăm și punctul de vedere al celor de la societatea care asigură (mă rog, încearcă să asigure) transportul local în comun. Din păcate pentru noi și din fericire pentru ei, cei care ar fi putut să ne furnizeze un punct de vedere (pe care îl intuim de altfel) sunt în concediu. Toți. Așa se face că am rămas fără poziția TurSib, deși, în virtutea respectării deontologiei profesionale, am fi dorit să prezentăm și replica reprezentanților societății.
În timp ce în București, pentru un traseu dintr-un capăt într-altul al orașului, adică pentru o ?excursie? de trei ore cu autobuzul, călătorul scoate din buzunar 1,1 RON pentru un bilet, sibianul plătește 1,5 RON pentru trasee de maxim 45 de minute. Dacă în majoritatea orașelor, scumpirea biletelor de anul acesta a fost de 25 la sută, doar la Sibiu, aceasta a fost de 50 de procente. În unele orașe (Alba-Iulia sau Suceava, de exemplu), Consiliile Locale au refuzat majorările propuse de firmele de transport, motivând că afacerea este oricum profitabilă și prețul carburanților nu s-a mărit. Momentan, vâlcenii plătesc cel mai scump bilet de autobuz din țară, 1,7 RON."
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Mar 02 Oct 2007 13:59:58    Titlul subiectului: 83291

Iata si replica Tursib
Sursa:www.tribuna.ro
Primim la redacție
Domnule director,
Urmare a articolului publicat în data de 24 septembrie în cotidianul dumneavoastră ("Tursib, ceasul ce rămâne în urmă"), vă solicitam să publicați următorul drept la replică. Acesta NU a fost solicitat conducerii societății, contrar a ceea ce se susține în articol. Și la acea dată și acum, conducerea societății Tursib era disponibilă să poarte un dialog pe temele semnalate. Ca atare, vă rugăm să reproduceți integral dreptul la replică, pentru a se cunoaște poziția societății noastre față de cele semnalate în articolul din 24 septembrie.
1. Conducerea Tursib este conștientă de faptul că încă mai sunt probleme de rezolvat la nivelul prestării serviciului de transport public. Faptul că presa și cetățenii le semnalează este un fapt pozitiv, iar conducerea societății analizează permanent sugestiile. Traseele modificate sau nou create sunt în parte rodul sugestiilor cetățenilor, dar și al studiilor privind optimizarea traficului.
2. Fără a da vina pe factori exteriori, semnalăm că aglomerația de pe șoselele municipiului Sibiu este o realitate obiectivă, resimțită de toți participanții la trafic. Mijloacele de transport public ale Tursib circulă în mare parte în zonele aglomerate, acolo unde apar și întârzierile semnalate în articol. Sugerăm semnatarilor articolului să cronometreze cât durează traversarea orașului la orele de vârf, de la intersecția în sens giratoriu de la Șelimbăr și până la ieșirea din Zona Vest, ca să înțeleagă că nu "se dă vina" pe traficul infernal, ci acesta creează probleme oricărui participant la trafic. Un studiu realizat pentru optimizarea traficului de o firmă de consultanță din Olanda menționează printre altele că viteza de trafic pe tronsonul Zona Vest-B-dul V. Milea este după-amiaza de 12 km/h, în loc de 30-40 km/h pe alte rute din municipiu.
3. În intervalul menționat (12.09.2007, după-amiaza) au fost întârzieri între 10 și 40 de minute, iar nu de o oră și 10 minute, cum s-a semnalat de cititoarea dvs., Viviana Pâzgu. Au existat blocaje în zonă, generate de același trafic aglomerat, deci întârzierile nu s-au datorat lipsei mijoacelor de transport sau indisciplinei în executarea sarcinilor de către personalul Tursib.
4. Efectuând transport public de călători, obligația Tursib este de a asigura necesitățile de deplasare pe întreg teritoriul municipiului Sibiu. Deoarece numărul de salariați ai societăților din Zona Vest a crescut, programele de circulație au fost adaptate (și) acestor necesități. Menționăm că și conducerile acestor societăți au înțeles dificultățile generate de trafic și au găsit soluții (spre exemplu, orare mai flexibile).
5 În condițiile obiectivității articolului, era recomandabil să se observe și că pe anumite trasee (din care enumerăm exemplificativ T1, T2, 5, 6, 17), mijloacele de transport ajung la timp, deoarece zonele sunt mai puțin aglomerate. Aceste aspecte, care reflectă niște eforturi de ajungere în normalitate acolo unde se poate, a scăpat autorilor articolului. Deci orele și stațiile nu sunt "detalii nesemnificative", ci respectarea lor reprezintă o preocupare constantă a conducerii și conducătorilor auto.
6. Referitor la ceștia: poate că nu întotdeauna au cea mai reverenționasă atitudine, însă nici nu trebuie să se reproducă declarațiile unor călători fără a fi verificate. Avem nenumărate situații în care echipajele de inspectori de trafic sunt sesizate în stații că un autobuz nu a mai trecut de o oră, în vreme ce aceiași inspectori, care veniseră cu 10-15 minute înainte, văzuseră mașina oprită în stație la venirea lor. Iar dacă există atitudini jignitoare ale șoferilor, din ce în ce mai izolate, nu este cazul să se generalizeze aceasta la toți șoferii, așa cum se întâmplă în articolul menționat, deoarece sună a rea-credință.
7. S-a sesizat bine de către autorii articolului că abonamentele pe diverse linii au un procent de creștere identic cu cel din țară. Menționăm că biletele reprezintă circa 40% din totalul încasărilor, societatea Tursib încurajând însă achiziționarea diverselor tipuri de abonamente, așa cum se întâmplă în marile orașe ale țării.
Conducerea SC Tursib SA mulțumește cotidianului Tribuna pentru buna colaborare pe care o dorește dezvoltată în continuare, dar solicită o informare corectă și obiectivă a populației în privința aspectelor ce țin de societatea noastră.
Cu stimă,
ing. Adrian POPA,
director general SC Tursib SA
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Mie 24 Oct 2007 16:04:05    Titlul subiectului: 84293

Cu cateva zile in urma Tursib a inchis forumul de discutii care exista pe siteul www.tursib.ro/forum
Iata explicatia:
Stimati utilizatori ai Forumului S.C. TURSIB S.A. Motivatia infiintarii Forumului S.C. TURSIB S.A. a fost crearea unui “spatiu” pus la dispozitia onoratei clientele a S.C. TURSIB S.A. care doreste sa puna intrebari, sa faca sugestii, reclamatii si comentarii in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de transport public. Astazi, 18.10.2007, conducerea S.C. TURSIB S.A.. a luat decizia inchiderii acestui Forum. Motivele tin de faptul ca acesta nu mai serveste scopurilor pentru care a fost creat (comunicarea civilizata), fiind evident pentru vizitatori ca limbajul folosit a degenerat pana la un nivel sub-vulgar. Dorim sa purtam in continuare un dialog civilizat si ii rugam pe toti cei care, cu buna credinta, intentioneaza sa faca propuneri pentru imbunatatirea transportului public de calatori, sa isi prezinte in scris opiniile, pe adresa societatii (Sibiu, Calea Dumbravii, nr. 133-135) sau la adresa tursib@xnet.ro. Comentariile si reclamatiile nominalizate ce se vor primi in scris vor fi analizate si li se va da curs/raspuns la adresa indicata de expeditorul propunerii. Conducerea S.C. TURSIB S.A., contrar multelor acuze aduse pe acest Forum, si-a aratat interesul si implicarea in imbunatatirea transportului public din Municipiul Sibiu. Mai sunt multe de facut, multe trebuie perfectionate si regandite, dar se pare ca pentru unii conteaza numai ce nu s-a putut inca sa se realizeze. Regretam intreruperea temporara a acestei cai de comunicare in relatia cu utilizatorii Forumului care au manifestat opinii civilizate si pertinente (chiar daca au fost critice), iar in continuare dialogul se va desfasura pe caile aratate mai sus. Cu deosebita consideratie, Conducerea S.C. TURSIB S.A.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Vin 26 Oct 2007 23:44:46    Titlul subiectului: 84361

Tot la cateva zile, in acelasi ziar un articol reclama
www.monitorulsb.ro
Troleibuze „in tratament"
Autor: Laura CATUNEANU
De anul viitor, troleibuzele din curtea Tursib ar putea concura cu unele noi noute. In jur de 25 la numar, acestea ar putea fi reconditionate de o firma straina. Adrian Popa, directorul SC Tursib SA, a inceput deja discutiile cu cei care ar urma sa se ocupe de modernizarea mijloacelor de transport. „Urmeaza ca firma respectiva sa vina aici, sa vada troleibuzele si sa incepem negocierile. In principal, reconditionarile vizeaza schimbarea instalatiilor electrice. Nu stiu exact costurile reconditionarilor, insa va pot spune ca pretul ar fi de maxim 30 la suta din pretul unui troleibuz nou", a precizat Popa. Potrivit acestuia, pretul unui troleibuz nou se invirte intre 300.000 de euro si o jumatate de milion. In planul de modernizare intra si tramvaiul de Rasinari. Una din intentiile lui Popa este de include traseul tramvaiului si in zona de agrement de 18 hectare din padurea Dumbrava, in cazul in care planurile de constructie ale acesteia nu sint date peste cap de recenta ordonanta a Guvernului.
Autobuzul 1, traseu nou
Din 5 noiembrie, autobuzul 1 va avea un nou traseu, care va cuprinde si zona Ciresica, de unde va continua, apoi, spre cimitir. Directorul Tursib spune ca noul traseu a fost solicitat de mai multi sibieni, in special de cei din zona Ciresica. „E un lucru bun ca am reusit sa prelungim traseul. Autobuzul 1 va iesi pe strada Dima, pina la Ciresica. Noi aveam in vedere si realizarea unui traseu spre gara Turnisor dar, deocamdata, e imposibil, pentru ca trebuie modernizate drumurile", a adaugat Adrian Popa.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Mie 31 Oct 2007 13:28:37    Titlul subiectului: 84411

Iata un alt articol "pro" Tursib aparut de data asta in ziarul Sibianul www.sibianulonline.ro
"Ce nu găsești într-un autobuz? Loc!", glumesc sibienii. Nemulțumiți de înghesuială, cei mai mulți călători se ceartă pe locuri și îi găsesc vinovați pe ceilalți pasageri. Tinerii dau vina pe pensionari, batrânii pe elevi, iar dacă autobuzul continuă să fie aglomerat, problema nu poate fi decât numărul prea mare de navetiști.
"Autobuzul de dimineață e plin din cauza copiilor", crede Teodor Popovici, în vârstă de 65 de ani care, deși pensionar, lucrează ca electrician
Mai mult de o treime din populația Sibiului circulă zilnic cu autobuzul, uneori în condiții greu de imaginat. Reporterii SIBIANUL au testat pe pielea lor cum e să folosești transportul în comun la orele de vârf - dis de dimineață și după amiaza. Călătorii nu își pun totuși problema că vina ar fi tocmai a Tursibului, care nu pune suficiente mașini pe trasee și care este, de fapt, singura responsabilă pentru condițiile mizearbile de călătorie.
Click pentru a mari
"La noi autobuzele nu sunt atât de aglomerate și circulă mai des", spune orădeanul Iulian Oprean care lucrează de o lună în Sibiu în instalații electrice
Autobuzul cu ghiozdane
Ne urcăm dis-de-dimineață în autobuzul 11, aflat la capăt de linie în stația Cedonia. Dincolo de ușile care te îmbie să te adăpostești de frigul de afară îi descoperim pe călătorii matinali - o mulțime de elevi - așezați pe scaune sau sprijniți de barele de susținere. Când motorul se pornește, câțiva băieți suie repede aruncându-și afară țigările aprinse. "Mergeți mai în față!", strigă nervoasă o femeie, care încearcă să intre la prima stație. Autobuzul e deja destul de aglomerat. "Unde să mă duc, că nu am loc?!", îi dă replica, râzând, un tânăr cu un ghiozdan imens în spate. Până la următoarea oprire, geamurile s-au aburit, iar înăuntru e înăbușitor. "E loc destul în mijloc, dacă v-ați mișca!", urlă un bărbat care abia urcă de pe Bd. Milea. Elevii aflați în fața lui nu se mișcă din loc și își continuă discuțiile despre școală și teme.
"Sunt zile când se merge numai pe scări", crede Nicoleta Mitrea, 39 de ani
Drumul spre piață
Să cobori după-amiaza din autobuzul 12 e o mare încercare. De urcat am urcat de la stația de la gară. Pe Bd. Spitalelor, rândurile încep să se strângă, iar călătorii să vocifereze. "Pensionarii ăștia, nu pot să stea acasă...", remarcă, plină de năduf, o femeie cu părul făcut permanent, așezată comod pe scaun. "Da' ce, ne oprești dumneata să ne facem treaba?", îi răspunde rapid un bătrân care stă în picioare, aproape de ușă. De lângă el, un bărbat între două vârste îl privește cu circumspecție. "Măcar eu dau bani pe bilet, nu ca dumneata", îi spune el pensionarului. "Lasă că am dat și eu la timpul meu", șoptește bătrânul, ca pentru sine.
Unii călători nu înțeleg motivul disconfortului lor - numărul mic de autobuze sau cursele prea rare - și găsesc perfect logică afirmația că de vină ar fi elevii, pensionarii sau navetiștii. După caz.
Brașovul, mai civilizat
O comparație între transportul în comun din municipiul Sibiu și municipiul Brașov nu este în avantaj pentru orașul de pe malul Cibinului. "În Sibiu circulă zilnic 74 de autobuze și 8 troleibuze", a declarat pentru SIBIANUL Olivia Alexandru, inginer Tursib. Situația e alta la Brașov. "În municipiul nostru circulă zilnic la orele de vârf - dimineața și după-amiaza - un număr de 121 de autobuze și 23 de troleibuze", spune Dumitru Crăciun, inginer la serviciul Producție al Regiei Autonome de Transport (RAT) Brașov, unde un autobuz pe același traseu vine tot la 5 minute, în schimb ce la Sibiu trebuie să aștepți minim 15 minute.

--------------------------------------------------------------------
Replica nu a intarziat sa apara astazi in ziarul Tribuna:
Un titlu macabru, din care cred ca Tursibul a gasit solutia problemelor, drumul spre cimitir. Macar aceste mijloace de transport sa vina la "fix".
Mai multe autobuze și troleibuze spre Cimitir
Conducerea SC Tursib SA Sibiu anunță că în zilele de 31 octombrie și 1 noiembrie, între orele 8 și 18, va suplimenta numărul de mijloace de transport de pe traseele care trec prin stația Cimitir.
Astfel, pe traseul T1 vor circula patru troleibuze, la un interval de 15 minute, pe traseul 9, între orele 6-17 vor circula patru autobuze, la 20 de minute distanță, iar pe traseul 17, în același interval orar, vor circula șase autobuze la 15 minute unul față de celălalt. (I. S.)
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
virgilius



Data înscrierii: 21/Noi/2006
Ultima vizita: 18/Iun/2023
Mesaje: 316
Locație: Constanta

MesajTrimis: Joi 01 Noi 2007 05:48:30    Titlul subiectului: 84435

Mi se pare incredibil ce se intampla la SIBIU. In CONSTANTA , intervalul dintre doua autobuze/troleibuze este de maxim 10 minute, si asta doar dupa ora 21. In alta ordine de idei , de ce se merge mai departe cu "prostia" T1,T2, etc. ??? La fel ca in ORADEA cu tramvaiele 3 Rosu si 3 Negru !!!
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Ionescu



Data înscrierii: 27/Oct/2005
Ultima vizita: 11/Feb/2021
Mesaje: 1204

MesajTrimis: Joi 01 Noi 2007 11:48:26    Titlul subiectului: 84445

virgilius pe TOATE liniile? Se poate, caci Constanta are cateva linii mari si late! Pe undeva este chiar foarte eficient cum e la Constanta. Nu-s nici prea multe si nici prea putine linii, ci suficiente.
_________________
GEORGE SCRIPCARU #CONCRET primarul sufletelor noastre--Vorba olteanului: cand ajungi la Brasov, in Romania nu te mai intorci
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Codul Yahoo Messenger Codul MSN Messenger
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Joi 01 Noi 2007 13:11:35    Titlul subiectului: 84455

Intr-adevar in Sibiu s-a inceput cu T1 si T2 in 17.08.1983, atunci cand s-au introdus primele trasee de troleibuz. Deoarece transportul era asigurat in majoritate de autobuze, acestea au primit relativ recent trasee, care incepeau de la 1 si se terminau pe la 37... La Sibiu nu s-a luat modelul Constanta (sau Iasi) ci s-a dorit o numerotare de la 1. Pentru a se diferentia s-a luat apelativul "T" de la (Troleu, Traseu) - astfel s-au inffintat T1 si T2 urmat de T3, apoi T4(T4barat) si T5, scurt timp T6 si T6barat, CS=T7 si mult timp si T8. In prezent situatia este cea mai urata de cand s a infiintat troleibuzul - doar 8 troleibuze pe 4 trasee.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Dum 11 Noi 2007 17:39:15    Titlul subiectului: 84692

Inca o aberatie marca Tursib. Propunerea a fost luata de pe forumul Tursib care acum nu mai exista. Sursa actuala este ziarul Monitorul: www.monitorulsb.ro
De la inceputul acestei saptamini, autobuzul 1 are un nou traseu. Acesta cuprinde si zona Ciresica, de unde continua, apoi, pe traseul obisnuit, spre cimitir. Directorul Tursib, Adrian Popa spune ca noul traseu a fost solicitat de mai multi sibieni, in special de cei care locuiesc sau lucreaza in zona Ciresica. „Este un lucru bun ca am reusit sa prelungim traseul. Autobuzul 1 iese pe strada Dima, pina la Ciresica. Noi aveam in vedere si realizarea unui traseu spre gara Turnisor dar, deocamdata, e imposibil, pentru ca trebuie modernizate drumurile", a adaugat Adrian Popa.
Am spus ca este o aberatie deoarece modul de exprimare al directorului nu este unul potrivit. Ruta este buna, autobuze are, noroc ca i-am sugerat noi pe forumul Tursib sa faca miscarea aceasta, care de altfel s-a lasat mult asteptata. In legatura cu Gara Turnisor ar avea sosele, doar minte sa gandeasca NU. Cine cunoaste Sibiul stie ca la Gara Turnisor poti ajunge foarte bine prin str. Magheranului si acoperi buna parte din zona Terezian, dar in Tursib din nou nu are cine sa gandeasca. De aceea am facut afirmatia anterioara.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Vin 16 Noi 2007 00:49:22    Titlul subiectului: 84821

Din ziarul Tribuna aflam:
Agenție nouă TURSIB
SC TURSIB SA pune la dispoziția onoratului public călător o nouă agenție Tursib, pe Calea Dumbrăvii nr. 12 (lângă Simba).
Persoanele interesate pot achiziționa bilete și abonamente de la acest nou punct de lucru, de luni până vineri între orele 9 și 17.
De asemenea, publicul călător se poate interesa în legătură cu programele de circulație, dar și cu traseele societății. În perspectivă, intenționăm să extindem activitatea acestei Agenții, prin preluarea comenzilor de curse speciale.
www.tribuna.ro

PS Comentariul pe seama articolului in format electronic
"Mi e scarba de tursib"
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Joi 06 Dec 2007 16:47:57    Titlul subiectului: 85459

Tot din acelasi unic ziar Tribuna, aflam de datoriile Sibiului si de cum vor fi alocati banii la anul.Spicuiesc doar ce ne intereseaza.Restul articolului se poate citi aici:
http://www.tribuna.ro/index.php?id=372&no_cache=1&tx_ttnews[year]=2007&tx_ttnews[month]=12&tx_ttnews[day]=06&tx_ttnews[tt_news]=15227&tx_ttnews[backPid]=363
"...Din bugetul total de 389.970.000 de lei propus pentru anul viitor, capitolul care va primi cele mai mari fonduri vor fi tot transporturile. Aproximativ 27 de milioane de lei din totalul de 31 de milioane de euro vor fi ?băgați? în străzile orașului. Restul banilor vor fi cheltuiți pentru materiale, subvenții sau transport în comun.
..."
Unde merg banii în 2008 (2007)
Autorități executive - 21.159.000 lei (15.146.000 lei)
Alte servicii publice generale - 7.310.000 lei (3.841.000 lei)
Dobânzi - 10.214.000 lei (4.319.000 lei)
Tranferuri între diferite nivele ale administrației - 19.000.500 lei (27.000.700 lei)
Apărare, ordine publică, siguranță națională - 9.000.000 lei (7.400.000 lei)
Învățământ - 103.922.000 lei (85.915.400 lei)
Sănătate - 438.000 lei (410.000 lei)
Cultură, religie, alte activități sportive și de tineret - 18.950.000 lei (53.600.000 lei)
Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare, indemnizații - 16.527.400 lei (15.364.890 lei)
Servicii și dezvoltare publică, locuințe - 86.565.800 lei (62.604.920 lei)
Protecția mediului - 6.450.000 lei (6.032.000 lei)
Combustibili și energie - 1.450.000 lei (1.358.000 lei)
Transporturi - 105.132.000 lei (89.946.240 lei)
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Joi 10 Ian 2008 23:34:00    Titlul subiectului: 86872

Un articol din Monitorul de Sibiu, din 10.01.08.E vorba de masterplanul primariei despre transport unde mie imi surade doar o propozitie unde e vorba de troleibuze si tramvaie.

Indraznet l Masterplanul de transport local poate stirni ambitii mari la Primarie

Sibiul deceniului viitor
Autor: Laura CATUNEANU

Parcari subterane in centrul orasului, linii de tramvai, piste pentru biciclisti, sisteme de informare in trafic de ultima generatie, pasaje, pasarele si poduri. Sint doar citeva din proiectele care alcatuiesc masterplanul de transport local comandat de Primaria Sibiu.
Specialistii arata ca flota Tursib nu poate face fata, deocamdata, cerintelor orasului

Daca proiectele din cele peste 300 de pagini depuse la Agentia pentru Protectia Mediului, in vederea avizarii, ar prinde viata in afara hirtiei, Sibiul ar deveni, peste noapte, o adevarata metropola. De la cele mai mici detalii, pina la cele mai mari investitii, costurile transpunerii in realitate ar depasi lejer 120 de milioane de euro. Firma britanica WSP Group, in colaborare cu alte doua firme straine, a analizat zeci de modalitati de imbunatatire a traficului din oras si din afara lui, tinind cont de toate etapele necesare implementarii, dar si de normele europene in vigoare.

Proiecte scumpe

Unul din cele mai costitoare proiecte, de peste opt milioane de euro, are in vedere fluidizarea traficului in zona de nord, care incepe sa se aglomereze, pe fondul investitiilor imobiliare. Desi specialistii au amintit des si de problema traficului de linga Real, solutiile pe care le-au propus tin in special de semaforizare si de centura ocolitoare. Un alt proiect costisitor, de peste sapte milioane de euro, este construirea unei pasarele peste calea ferata intre strada Kogalniceanu si Calea Surii Mici.

Parcari subterane

Desi in 2007 sibienii au mai cistigat citeva zeci de locuri de parcare in zona centrala, e limpede ca acestea nu sint suficiente. De aceea, propunerile de parcari subterane in Piata Unirii, Parcul Tineretului, Ocnei si „9 mai" par singurele solutii care stau in picioare. Si nici nu sint foarte costisitoare. Potrivit planului de transport urban, costurile sint estimate la 1.482.000 de euro, cu TVA inclus.

Sistemele de semaforizare sincronizate intre ele si cele de informare a soferilor aflati in trafic, cu locurile disponibile de parcare si rute ocolitoare, in caz de aglomerari, sint alte solutii pentru decongestionarea traficului. In total, cinci milioane de euro pentru un sistem inteligent de tafic.

Proiecte pentru Tursib

Dincolo de fluidizarea traficului, un alt scop al proiectului este reducerea riscului de poluare prin modelul european de folosire a bibicletelor si a mijloacelor de transport in comun, in special de troleibuze si tramvaie. Varianta agreata si de Dumitru Ungureanu, directorul ARPM Sibiu. „Noi avem o mentalitate gresita. Ne jenam sa mergem cu mijloacele de transport in comun, preferam masinile. In alte tari din Europa, directorii circula cu metroul si tramvaiul", spune Ungureanu. Realizatorii proiectului arata insa ca Tursib nu e pregatita pentru un numar mai mare de calatori. „Cresterea rapida din domeniul auto a fost insotita de o crestere a prosperitatii orasului. Transportul public, pe de alta parte, nu poate face fata cerintelor orasului. Cu flota de vehicule vechi, servicii nesigure si masini supraaglomerate, el este evitat de localnici, care recurg la masini personale de indata ce si le pot permite", se arata in proiect.

Tramvaie in oras

Vechiul proiect al primarului Johannis, acela de a aduce tramvaiul in oras, este propus si de realizatorii masterplanului, care vorbesc despre „infiintarea unei linii marginase de tramvai in jurul Sibiului, in sectoarele de dezvoltare Zona Industriala Vest, aeroport, Terezian, Zona Industriala Est, Calea Cisnadiei si Valea Aurie".

Sursa: www.monitorulsb.ro
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
radu



Data înscrierii: 24/Oct/2005
Ultima vizita: 16/Mar/2024
Mesaje: 1351
Locație: Sibiu

MesajTrimis: Joi 17 Ian 2008 00:02:04    Titlul subiectului: 87113

Iata un articol din ziarul Tribuna din data de 17.01.07

Bătrânețe, haine crețe
Zilele negre ale "Marelui Alb"

E mare, alb, are aproape o jumătate de secol și s-a pensionat. Nu e vorba despre vreun personaj al urbei, despre vreun "VIP" local, ci despre "Marele Alb", un troleibuz fabricat în 1959, adus la Sibiu în 1991 din Elveția, de la Lausanne. "Le grand blanc"; așa a fost botezat în patria mamă troleul ce avea să "iasă la pensie" departe de "casă", la Sibiu. "Marele alb"; așa l-au adoptat sibienii care între 1991 și 2000 au circulat cu el pe traseul T1. Azi troleul fabricat la jumătatea secolului e o amintire ce-și duce bătrânețile în curtea Tursibului.

Text și foto: Dragoș BAKO

Troleibuzul marca FBW a fost donat Sibiului în 1991 și a fost adus în orașul de pe malurile Cibinului, remorcat. Cei care au mers după el - printre care și directorul de atunci al societății de transport local în comun, Mihai Zavat - spun că troleul a făcut furori prin orașele prin care a trecut. A fost fotografiat și prezentat în publicații locale din Germania, fiind o raritate. Drumul a fost unul cu peripeții, troleul fiind singurul de acest gen care a ajuns în România. La sfârșitul secolului XXI, un singur astfel de model mai deservea locuitorii unui oraș, la Zürich.

Greu de manevrat

"Marele alb" și-a făcut bine treaba, transportând sibienii pe traseul T1 aproape un deceniu. Cei care l-au condus spun că era destul de greu de manevrat din cauza dimensiunii mari, dar recunosc că era o un vehicul mult mai bun decât unele fabricate în anii nouăzeci. Era singurul troleibuz care avea scaunele așezate față în față (ca la metrou), avea două motoare de tracțiune și totodată singurul mijloc de transport în comun dotat cu buncăre de nisip, care pe timp de iarnă puteau fi acționate automat asigurînd astfel o circulație sigură. Confortul "Marelui Alb" se putea "bate" cu cel întâlnit la troleele cu certificat de naștere mult mai recent.

Amintiri și muzeu pe roți

Cristian Pavel, director tehnic la Tursib spune că "Marele Alb" a fost scos din circulație deoarece nu mai prezenta siguranță în circulație și este casat. Totuși, troleul - legendă nu va fi distrus. "Este ca și cum ai distruge un tablou. Cred că mult mai nimerit ar fi ca "Marele Alb" să fie expus undeva, pentru că este până la urmă o piesă de muzeu", spune Cristian Pavel. Până atunci, troleul care trezește atâtor sibieni amintiri îngropate undeva în anii de pionierat ai originalei democrații mioritice își duce bătrânețile în curtea Tursib. O amintire. Asociată cu pantofii Gregorio Rizo, cu jeleurile Jelibon, guma Turbo sau cu FSN-ul.

sursa:
click
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat
Afișează mesajele pentru a le previzualiza:   
Crează un subiect nou   Răspunde la subiect    Pagina de start a forumului TRAM CLUB ROMANIA -> Judetul SIBIU Ora este GMT + 2 ore
Du-te la pagina 1, 2, 3, 4, 5, 6  Următoare
Pagina 1 din 6

 
Mergi direct la:  
Nu puteți crea un subiect nou în acest forum
Nu puteți răspunde în subiectele acestui forum
Nu puteți modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteți șterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteți vota în chestionarele din acest forum
Puteți atașa fișiere în acest forum
Puteți descărca fișiere în acest forum



Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group
Varianta în limba română: Romanian phpBB online community