TRAM CLUB ROMANIA

[Tom]

Am deschis acest topic pentru a discuta despre variatia dispunerii usilor la autobuze si troleibuze.
Am remarcat faptul ca unii fabricanti de autobuze si troleibuze practica diverse moduri de dispunere a usilor. As dori sa stiu daca exista o motivatie tehnica a acestei dispuneri sau este doar o chestiune de design.
Pentru autobuze de lungimi "standard", am remarcat urmatoarele dispuneri (1=usa indiferent de modul de impartire, 0=fereastra, |=articulatie).
1000001 = destul de neobisnuit la autobuze urbane, dar totusi folosit in multe tari orientale. In Romania, la autobuze interurbane, plus alte autobuze speciale. Midibuzele folosesc si ele aceasta dispunere.
0001001 = practicat la unele Ikarus 260. Mai putem lua in considerare si autobuze utilitare sau speciale.
0010001 = folosit la multe tipuri de autobuze, in Romania doar la DAC'uri pentru export si unele modele de Rocar de Simon.
1010001 = varianta cu 3 usi a modelului de mai sus, in Romania la troleibuzele DAC + autobuzele De Simon, DAF &c. Foarte raspandita.
1001001 = varianta "clasica" de dispunere, regasita la majoritatea marcilor de autobuze care au circulat in Romania (DAC, Ikarus, IK4, Roman &c).
1000101 = exista ??
1001|001001 = varianta "clasica" pentru autobuze articulate.
0001|000001 = varianta des folosita la autobuze articulate interurbane (DAC, Ikarus).
0001|001001 = varianta la unele Ikarus 280.
1000|001001 = tot Ikarus 280.
1001|010001 = de exemplu troleibuze DAC x17E.
0010|001001 = multe modele de autobuze de diverse tipuri.
0010|010001 = printre altele, troleibuze DAC 217E pentru export.
1001|000101 = o varianta de Ikarus 280.
1001|000001 = alta varianta de Ikarus 280.
10010|01001 = DAC 318ET si altele.
In general, rotile se afla sub ferestrele din pozitiile a 2'a din dreapta si stanga, plus fereastra din dreapta articulatiei, cum sunt privite schemele, deci acolo n'au cum sa fie usi.
Nu am luat in considerare ferestre foarte mici, de exemplu dupa usa din spate, acolo unde exista.
Sper ca topicul nu e inutil. Daca e, admin'ii sa-l stearga.

[OAB]

Propun ca ferestrele să fie codificate astfel:
-0 pentru cea a şoferului
-1-6, respectiv 1-9 pentru ferestrele de pe partea opusă uşilor
-1A-6A, respectiv 1A-9A pentru ferestrele de pe partea uşilor. Atenţie: codificare nu arată a câta fereastră este, ci arată fereastra corespunzătoare de pe partea opusă uşilor
În situaţia în care autobuzul are uşi pe ambele părţi, codificarea nu se schimbă; uşa substituie o fereastră. Semnul // ţine locul articulaţiei.
Aşadar, pentru un Ikarus 280 urban şi DAC 117 UD, codificarea ar fi
U,1A, 2A, U, 4A, 5A, //U, 7A, 8A, U
0, 1, 2, 3, 4, 5, //6, 7, 8, 9
Ideea ste că
În faţa axei A se află uşa I
la mijlocul distanţei dintre axele A şi B se află uşa II
la mijlocul distanţei dintre axele B şi C se află uşa III
După axa C se află uşa IV
dat fiind faptul că motorul este chiar în dreptul uşii II iar spaţiul aferent scării funcţionează ca rezonator, rezultă un nivel de zgomot destul de ridicat în salonul pasagerilor. Totuşi, dacă toba de eşapament are probleme, zgomotul aferent acesteia nu se aude chiar atât de tare înăuntru. Motivul: motorul se interpune între tobă şi uşa II
O altă formulă de dispunere a uşilor, formulă pe care am întâlnit-o la unele autobuze din Varna, e următoarea
U, 1A, 2A, 3A, U, 5A, //, U; 7A, 8A, U
0, 1, 2, 3, 4, 5, //, 6, 7, 8, 9
Se vede că uşa II se găseşte în dreptul cutiei de viteze şi a tobei de eşapament (motorul este situat tot între axele A şi B). Astfel, în cazul unor tobe de eşapament transformate (cuma fost cazul autobuzelor clujene 112 UD(M), uneori şi 117 UD între 1986 şi 2003) zgomotul în salon devine, efectiv supărător.
O formulă care diminuează zgomotul, dar asigură o mobilitate suficientă a pasagerilor este una intermediară între cea a autobuzelor urbane şi cele interurbane:
U, 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, //, U, 7A, 8A, U
0, 1, 2, 3, 4, 5, //, 6, 7, 8, 9
--------------------------------------------------------------------
O altă codificare ar fi următoarea:
1. Consola faţă o notăm cu 0
2. Spaţiul corespunzător diametrului roţilor axei A îl notăm cu 1
3. Spaţiul dintre diametrele axelor A şi B (atenţie, spaţiul respectiv e considerabil mai mic decât ampatamentul) se împarte în 3 părţi egale (indiferent de configuraţia ferestrelor) şi se notează cu 2, 3 şi 4
4. Spaţiul aferent diamentrului axei B se notează cu 5
dacă autobuzul e standard, consola spate se poate nota cu 6
dacă autobuzul e articulat, atunci
6. Spaţiul aferent articulaţiei nu primeşte număr, ci codul G sau G1, dacă autobuzul e biarticulat
7. Ceea ce se găseşte între articulaţie şi diametrul roţilor axei C se împarte în două părţi egale şise notazăcu 6 şi 7
8. Spaţiul aferent diametrului roţilor axei C se notează cu 8
9. Consola spate cu 9
dacă autobuzul e biarticulat, atunci:
10. A doua articulaţie, de asemenea, nu primeşte număr, ci codul G2
11. Spaţiul dintre articulaţia şi cel aferent diametrului roţilor axei D se împarte în două părţi egale şi se va nota cu 9, respectiv 10
12. Spaţiul aferent diametrului roţilor axei D se va nota cu 11
13. Consola spate se notează cu 12.
------------------------------------------------------------------------
O codificare a autobuzului prin prisma celor afirmate mai sus ar putea fi următoarea
-pentru autobuzele standard urbane:
0U, 1A, 2A, 3U, 4A, 5A, 6U (partea uşilor)
0, 1, 2, 3, 4, 5, 6 (partea opusă uşilor)
-pentru autobuzele urbane articulate:
0U, 1A, 2A, 3U, 4A, 5A, G, 6U, 7A, 8A, 9U (partea uşilor)
0, 1, 2, 3, 4, 5, G, 6, 7, 8, 9 (partea opusă uşilor)
-pentru autobuzele biarticulate
0U,1A,2A,3U,4A,5A,G1,6U,7A,8A,G2,9U,10A,11A,12U (partea uşilor)
0, 1, 2, 3, 4, 5, G1,6, 7, 8, G2,9, 10, 11, 12 (partea opusă uşilor)
La autobuzele cu 2 osii pe spate, codificarea tronsoanelor s-ar face de la 0 la 7:
-tronsonul 0: consola faţă
-tronsonul 1: spaţiul aferent diametrului roţilor axei A
-tronsoanele 2, 3 şi 4: spaţiul dintre diametrele roţilor axei A şi cele a axei B
-tronsonul 5: spaţiul aferent diametrului roţilor axei B
-tronsonul 6: spaţiul aferent diametrului roţilor axei C: spaţiul dintre ele ste mult mai mic decât diametrul roţilor respective
-tronsonul 7: consola spate
------------------------------------------------------------------------------
O altă modalitate ar fi următoarea:
-consola faţă să se considere un tronson
-ampatamentul să se considere 3 tronsoane
-consola spate un tronson
în cazul autobuzelor articulate
-consola spate un tronson
-ampatamentul faţă 3 tronsoane
-ampatamentul spate 3 tronsoane (unul din acestea fiind corespunzător articulaţiei)
-consola spate un tronson
iar în cazul autobuzelor biarticulate
-consola faţă un tronson
-ampatamentul faţă 3 tronsoane
-ampatamentul mijloc 3 tronsoane
-ampatamentul spate 3 tronsoane (în ambele cazuri, unul din acestea revine articulaţiilor)
-consola spate un tronson.

[Kaleun]

Ce ar fi ca in loc de codificari sa puneti poza?
Si da, exista un motiv in spatele dispunerii intr-un mod sau altul usilor pe partea dreapta a busului. In tema de proiect se dau: numarul de locuri si timpul de golire (in cazul autobuzelor urbane). In functie de cele 2 se face un plan de organizare interioara.
Ma refer la golirea autobuzului in statie, ca sa micsoreze timpul de stationare, nu la rasturnari. Faza cu 2 usi poate fi pentru autobuze la care soferul vinde bilete la usa din fata si la cea din mijloc se coboara. Usa spate nu mai avem pentru a reduce consola spate si a nu avea pasageri care sa se strecoare pe acolo la urcare.
Daca autobuzul are 3 usi, ce ma intereseaza pe mine cate geamuri sunt intre prima si a 2 -a usa? Sau de ce e usa asta mai in fata sau mai in spate, atata timp cat e intre punti?

[OAB]

Care ar fi logica unei asemenea dispuneri a uşilor?


Nu e mai logică dispunerea aceasta?


La autobuzului articulat, ciudăţenia o văd prin absenţa uşii a III-a. Cum poate fi evacuat rapid un asemenea autobuz? Cât priveşte uşa a II-a, deplasarea în faţă se datorează motorizării: motorul de MAN/DAF, fiind prea mare, a trebuit deplasată uşa II în faţă.
Interiorul unui IK 417 cu 3 uşi:

Exteriorul lui:

Poate fi evacuat rapid un animal ca ăsta??
Pentru comparaţie, uitaţi o dispunere mult mai logică. Este vorba tot de un IK 417:

[dm]

In Ungaria la liniile rurarel se folososte prima usa pentru urcare. Soferul vinde biletele. Celealate 2 sunt folosite exclusiv pentru coborare. Eu nu am vazut pe nimeni care sa strecoare in spate, ca sa scape de bilet. Studentii si pensionarii au reducere de 80% din costul biletului, deci nu prea vezi tineretul strecurandu-se prin spate!

[Kaleun]

Pai daca toti pasagerii se pot urca printr-o singura usa, cea fata, nu pot sa si coboare pe unsa singura, cea din mijloc? Adica cea spate e cam in plus pentru organizarea asta. Exact asta am zis si eu, usa fata pentru sofer care vinde bilete, ca la autobuzele din NY si Boston.

[dm]

Probabil ca au vrut sa fie o posibilitate de coborare atat in partea din fata cat si in partea din spate. Varianta cu 3 usi la Volanbusz a aparut dupa 89. Pana atunci se foloseau doar 2.

[OAB]

[guest]

[Kaleun]

Sistem identic la madrid, unde poti sa si cumperi un bilet simplu de la sofer (1 euro). Nimeni nu inceraca sa sunteze sistemul urcand pe la mijloc insa. Cu articulatele nu am avut placerea sa circul, desi sunt destule.