TRAM CLUB ROMANIA

[subway guru]

Nu vrei sa fi asa de dragut si sa ne arati si noua 'la nivel de schita sumara' cum ar fi trebuit sa arate statia 'Gorjului' 'in conformitate' cu ideile tale?
Ca sa putem si noi comenta ceva 'concret & la obiect' privind o astfel de idee antologica si sa putem compara solutiile!
Dar sa nu te faci ca ai uitat cumva de canalul colector de pe mijlocul bulevardului...
In rest vad ca de fapt n-ai nimic impotriva celor ce am spus, incepand cu 'constatarea' ca statia Gorjului 'e doua statii'...
Si te rog mai tine cont ca pt a fi o statie 'normala' ar fi trebuit sa arate ca Grivita de exemplu, nu ca Bazilescu.

[sab]

Statia Gorjului ar fi trebuit sa arate ca orice alta statie cu peron central. Exemple prea multe nu cred ca nu are rost sa dau si nici schita sa fac, intelegi foarte bine la ce ma refer. Ideea de baza este sa fie un tot unitar (un singur peron comun, stalpi de sustinere, etc,) cam asta este la ce ma refer (Lujerului, Pacii, Grigorescu etc care sunt cam acelasi model de statie sunt exemple in acest sens). Daca ai citit mica noastra polemica legata de aceasta statie tocmai cu acest aspect a fost de acord majoritatea persoanelor, ca arata cel putin ciudat in forma actuala cu doua nave semiindependente. Aceste peroane nici macar nu sunt simetrice sau construite dupa aceeasi idee. Este adevarat ca semana oarecum, dar totusi nu sunt la fel. Si inca o data nu ma refer la finisajele diferite, desi poate si aici ar fi trebuit sa existe o abordare unitara, pentru ca estetic este un mare esec. Functional, la fel...A fost gandita cu iesire situata oarecum central, spre care convergeau toate scarile (fixe si rulante) fata de exemplele clasice de pana acum cu iesiri la capete. Pana la urma experienta a dovedit ca nu a fost o idee buna si a fost nevoie de inca un acces la intersectie, situat la doar cativa metri de primul.. Numai ca acum lumea urca cu scara rulanta, apoi coboara scara fixa si parcurge jumatate din statie pentru a iesi spre piata...Poate ne lamurim ce este si cu acest al doilea acces al navei1, cum a aparut el..
Pana si Bazilescu arata mai normal pentru o statie decat Gorjului, chiar daca a fost construita ulterior.Nici acolo, sa fiu sincer, nu inteleg de ce nu s-a preferat ideea decopertarii totale si a construirii unei statii de la zero, in loc sa se pastreze acel aspect de Dristor1 prin mentinerea partiala a tunelului circular si "camasuirea" lui cu un strat de beton. Poate nu intelegem noi "normalitatea" in proiectarea statiei Gorjului, daca tu sustii ca este o statie normala.
Sa inteleg ca la Lujerului sau la Pacii nu exista canal colector pe centrul bulevardului ?

[andrei11]

Vreti voi sa acceptati sau nu, eu in anul 198..., nu mai tin minte, am vazut in schite Statia Gorjului. Nu confund nimic, la data aceea habar nu aveam de cartierul Militari - aveam vreo 20 de ani, am facut rost de o harta a Bucurestiului ca sa studiez problema sa vad unde este Piata Gorjului. Pentru ca acolo trebuia sa fie statia, la Piata Gorjului. Revin la data 198.... Asadar îi intreb pe cei mai cunoscatori in constructii decat mine - cum faceau ei statia Gorjului cu Colectorul la mijloc ?

[bucsan]

16 martie 1990. Vezi undeva pe schiţă GORJULUI ?

[andrei11]

Eu am precizat anul 198... Hai sa luam un an mai exact ca sa fie mai clar, poftim, 1981. E bine acum? Harta pe care o prezinti tu este o fantezie pura - vezi M 3 (sectiunea din Balta Alba) care nici macar nu trebuia sa se intalneasca cu M 1 la Nicolae Grigorescu (Salajan). Deci repet, in anul 1981 "Gorjului" era in carti. Am explicat cum mi s-a intiparit in minte statia Gorjului, nu mai reiau.
Asa cum au fost in carti si statii ca Dorobanti si Circ, nu mai insist in directia asta. Nu ma intrebati in ce ziar / almanah a aparut pentru ca mi-e imposibil sa stiu.

[bucsan]

[vaDer]

Si eu stiu ca prin anii 198... Statia Gorjului era in schite.
Am impresia ca a inceput proiectarea inainte de 1989, dar s-a oprit din pricina revolutiei.

[subway guru]

Ca se discuta aici sub denumirea de Statia Gorjului sunt doua lucruri complet diferite:
1. Statia Gorjului la nivelul anului1980 (in '81 constructia si proiectul erau pornite 'fara') ce nu a apucat nici macar sa fie pusa ca lumea pe plansete;
2. Statiile Gorjului la nivelul anilor '90, construite pe tunelele existente si pe o magistrala in exploatare, nascute din elanul revolutionar de a incerca sa se 'carpeasca' deciziile gresite ale 'carmaciului'.
E ceva mai clar acum?

[andrei11]

Subway guru are dreptate, eu vorbesc de un proiect "Gorjului" venit " din negura timpului " , poate chiar din anii 197.... A trecut foarte mult timp de atunci si anii se mai pot incurca.
Ca sa fiu mai precis, o schita de dinainte de "prima sapa" in cartierul Militari.
Off topic Un proiect pentru Podul Basarab il stiu tot asa, de prin anii '70, de asta data stiu si unde, intr-un almanah de sfarsit de an. Podul era normal si nu se pomenea de nici un metrou. Deci anul s-ar putea sa fie '70 - '71. Totusi avea prevazuta statia de tramvai deasupra liniilor CFR. Asta stiu sigur. Asadar ideea statiei este veche, nu este de actualitate.

[bucsan]

Şi uite aşa, tot întorcându-ne în timp (în negura timpului), ajungem în anii 1930 (una mie nouă sute treizeci), când inginerul ELIE RADU (Ştiţi cine a fost ?, o stradă de lângă Primăria Capitalei îi poartă numele), a proiectat sistematizarea Bucureştiului, conţinând, printre altele, transformarea Dâmboviţei în canal navigabil cu continuare spre Argeş şi Dunăre, linie de tramvai metropolitan subteran de-a lungul Dâmboviţei, pasaj suprateran la Basarab peste pachetul de linii de cale ferată şi altele.

[sab]

[subway guru]

[andrei11]

Intrebare "nevinovata": Nu trebuiau mai intai sa consolideze stalpii si mai apoi sa construiasca rampa podului?
Apropo: Stii cum au facut ei (dupa parerea mea?) Au schimbat sarcina utila a unei masini, au schimbat si motorul si dupa vreo 10 km de drum s-au gandit sa schimbe si planetarele. Cred ca m-am facut inteles.

[subway guru]

@bucsan:
Ideile 'bune' in materie de urbanism vin mai mereu 'din negura vremilor'.
Pot sa-ti spun ca am gasit la Arhivele Statului in perioada cand ma documentam pentru constructia pasajului pietonal Unirii1-Unirii2 planurile originale ale planseului peste Dambovita.
Ceva superb, desene in tus, pe calc englezesc panzat bleu, cu litere caligrafiate in penita, planuri de armare, tot, absolut tot (anul 1934 sau 1936).
Podul-planseu are trei deschideri, deschiderea centrala acomodand Dambovita 'canalizata' si taluzata.
In deschiderile laterale, era marcat cu linie 'punctata' gabaritul pentru un viitor metrou!
Oamenii aia aveau cu adevarat 'viziune'! si erau tot niste 'romanasi' ca si noi.
Pe planuri era desenata si vechea podina din grinzi si dulapi de stejar, rezemata pe mini piloti tot din lemn a fundului albiei, pe care la executia pasajului am gasit-o aproape intacta exact acolo unde spuneau planurile ca trebuia sa fie!

[andrei11]

Off topic Bunicul meu sustinea ca prin 193... au vrut sa faca un pasaj la Piata Victoriei cu 2 benzi de circulatie / sens, linie de tramvai si statie de tramvai in pasaj. Si asa cum sustinea subway guru pentru alte proiecte, planurile erau gata, dar a venit razboiul...

[subway guru]

@andrei11:
Atata vreme cat capacitatea portanta a stalpilor statiei nu e depasita nu e nici un motiv sa-i opreasca cineva sa faca ce au facut deja.
Ca sa poata continua trebuie sa faca 'consolidarea'.
Altfel nu le vom admite sa continue si sa puna in functiune rampa.
Ca sa folosesc 'metafora' ta deocamdata merg cu masina 'descarcata'.
Este cat da cat clar?
Din pura intamplare ma ocup de 'ambele chestiuni', asa ca sa fi sigur ca nu-i las sa faca vreo 'boroboata'.

Dupa ce am depasit subiectul galeriei dr. Juvara, hai sa continuam mica noastra incursiune pe M1-tr3 cu Tunelele de sub Gradina Botanica.
Traseul asta a pus o problema din start:
Cum poti sa executi tunelele in 'uscat' prin depresionarea apelor subterane sub cota vetrei tunelurilor fara ca sa 'usuci' in acelasi timp si toata vegetatia din gradina?
Proiectantii hidro-geologi de la 'epuismente' au imaginat si pus in practica un sistem de siruri de foraje de apa care sa 'scoata apa din preajma tunelelor' si sa o re-introduca in exterior pentru a restabili nivelul normal pt prezervarea vegetatiei.
Adancimea proiectata a tunelelor a fost aleasa cat mai mica posibil pentru ca epuismentul sa fie si el minim.
La executie s-a produs insa 'un eveniment politic'.
Santierul a fost declarat 'santierul tineretului' (dupa modelul Giurgiu-Razmiresti, la moda in acele timpuri).
A inceput o circoteca intreaga iar rezultatul a fost o executie aproape de 'execrabil' din punct de vedere calitativ.
Tunelele prezentau numeroase deficiente de executie si apa intra prin toate rosturile posibile si imposibile.
A fost nevoie de o campanie indelungata de injectii de etansari si impermeabilizari, cu numeroase reveniri si para-ras-reveniri.
Dar sa nu va inchipuiti ca a fost asa usor.
Executia neglijenta crease numeroase 'planuri de alunecare' care coroborate cu acoperirea mica de pamant si cu radacinile adanci ale arborilor seculari faceau ca tot ce injectam, in loc sa 'inveleasca' tunelele sa iasa imediat la suprafata.
Aveam permanent la suprafata un baiat cu statia radio in mana care patrula de zor zona zi si noapte si striga: 'Stooop, iar a busit injectia afara!' Opriti pompele!
Ba mai mult, din cauza ca injectiile produceau o sub-presiune suplimentara in vatra tunelului, ce amplifica forta 'arhimedica' la care e supus orice corp scufundat in apa, terenul afanat de deasupra nu mai reusea sa tina tunelul 'la locul lui' si se manifesta o tendinta evidenta de 'plutire' cu un inceput de miscare de 'expulzare' a tunelelor din pamant spre suprafata.
Toata lucrarea a fost de absolut cosmar. Cinste 'santieristilor tineretului!'.
Dar cu rabdare si perseverenta am scos-o la fata!
Sistemul de puturi a ramas in folosinta Gradinii Botanice care il foloseste si in ziua de azi pentru irigatii, si nici un copac nu s-a 'uscat' din cauza metroului.
Asta a fost!

[sab]

[subway guru]

Intre cele doua lucrari e un interval de doua decenii, fara ca in acest timp sa existe si 'certitudinea' aparitiei pasajului.
Si a existat mereu optiunea amplasarii rampelor pasajului in axul Caii Grivita, doar ca acolo trebuiau sa se aseze pe un canal colector!
Cheltuiala si deranjul ar fi fost mai mare decat o banala camasuire de stalpi.
Asa, practic au economisit la fundatiile rampelor pt ca au folosit peretii mulati ai metroului.
Si un mic comentariu la problema de principiu pe care ai pus-o.
Daca vecinului de deasupra ii vine cheful sa-si bage in casa mai stiu eu ce mastodont de 'n'-spe tone, inseamna ca tu, vecinul de dedesubt ar fi trebuit sa ai 'premonitia' de a-ti face din timp tavan de cazemata, doar asa in caz de?
Nu, nici vorba!
Daca vecinului de sus i-au venit idei marete, atunci el va suporta si toate costurile aferente aducerii tavanului casei tale la nivel de 'cazemata'! Orice distractie costa!
Pentru axul principal al pasajului s-au luat masuri de facilitare a executiei acestuia.
Din pacate/fericire datorita schimbarii solutiei constructive masurile luate au fost complet inutile si nu au facut decat sa 'incarce' degeaba (dar nu cu mult) factura Metrorexului la M4.

[ByOnu]

Totusi, daca erau mai atenti de la inceput, sau chiar si cand si-au dat seama.. cred ca puteau face un "pas mare" peste statie, nu? Vreau sa spun ca o aranjare "corecta" ar fi putut face ca picioarele podului sa nimereasca chiar pe marginile statiei...

[andrei11]

@subway guru. Nu stiu cum faceti voi planificarile de constructie a statiilor - sunt convins ca va ganditi la extrem de multe lucruri - dar dupa parerea mea trebuia sa stiti de Pasajul Basarab, prea era un proiect care trebuia sa apara in cativa ani (de la constructia statiei Basarab 2 ). Evident ca este o parere strict personala. Oricum forma pasajului este cea din 1988 - am scris bine anul, nu ma insel, deci stiati cu siguranta ca rampa de acces va fi peste planseul statiei. Mai ales ca dimensionarea din start a stalpilor statiei ca sa tina si rampa nu cred ca incarca semificativ costul constructiei. Mai trebuie subliniat ca Metrorexul nu este societate cu capital privat, deci nu se pune problema incarcarii costurilor pentru constructia statiei daca stalpii respectiv erau cu 40 cm mai grosi (dimensiunea am pus-o din burta, nu stiu cu cat mariti diametrul stalpului).

[ByOnu]

Totusi, este clar ca marmura originala nu o sa se mai potriveasca daca stalpul a fost ingrosat. Deci, ma intreb ce fel de marmura o sa puna in loc...

[sab]

De aia de care au pus si la Costin Georgian cand au refacut stalpii

[Kaustik]

[subway guru]

Canalul colector e practic in axul strazii.
Intrebarea la care se cerea raspuns a fost 'de ce la Gorjului nu e o statie normala' (cu peron central adicatelea).
Revezi te rog si 'clarificarile' privind modul in care se proiecteaza traseele cu tunele intre doua puncte date (Lujerului si Pacii).
Ia in considerare si faptul ca 'statiile' Gorjului trebuiau facute pe o magistrala in exploatare.
Concluziile le tragi singur, ai suficiente elemente ca informatie.
Stiu ca poti!

[armyuser]