TRAM CLUB ROMANIA

[adymocan]

Inca nu s-a publicat nimic in SEAP.
Si avand in vedere ca la licitatia anterioara (cea pentru autobuzele SH) au trecut aproape 2 luni intre termenul limita de depunere al ofertelor si data publicarii anuntului de atribuire s-ar putea ca si acum sa avem un raspuns abia prin noiembrie.

[Volvo]

In mod normal in termen de 25 de zile dupa licitatie trebuie atribuit contractul. De exemplu in ceea ce priveste autobuzele Solaris, s-a respectat acest termen, insa in ceea ce priveste autobuzele Iveco a durat aproape trei luni pana s-a anuntat castigatorul.

[Robert]

Perioadă de negocieri

[Volvo]

Se vorbeste din nou de tramvaie spre Floresti.
Specialiștii de la Universitatea Tehnică Cluj au propus prelungirea liniei de tramvai de la Podul Calvaria, pe Calea Floresti si pana in cartierul Cetatea Fetei, din comuna Floresti.
[url] http://www.stiridecluj.ro/politic/tramvai-spre-floresti-gilau-si-centura-de-la-podul-n-manastur-pana-in-marasti-la-selgros [/url]

[OAB]

Se doreşte desfiinţarea Zonei de Restricţie Sanitară de lângă Sun? Aşa rezultă: "Până când nu se face un drum alternativ la DN 1, nu putem face nimic. Ori se face pe malul Someșului așa numitul drum rapid de la sensul giratoriu de la autostrada Transilvania și până la Cora, ori celălalt drum prin spatele supermarketurilor, și atunci putem găsi soluții pentru a duce tramvaiul sau troleibuzul în Florești”, a mai explicat Emil Boc". Sursa: Ştiri de Cluj.

[Carligu]

Cele 20 de troleibuze Astra
http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cele-20-de-troleibuzele-asteptate-la-cluj-sunt-verisoare-cu-sageata-albastra-cand-sosesc--142276.html

"CTP şi AVCA au semnat săptămâna trecută contractul cadru. S-a stabilit, de asemenea, şi calendarul livrării troleibuzelor. „Primul troleibuz urmează să ajungă în mai 2016. Vor sosi câte unul, două troleibuze în fiecare lună, urmând ca ultimul să ajungă în iunie 2017", a dezvăluit Liviu Neag, directorul CTP. Acest calendar ajută municipalitatea şi CTP să prindă în bugetele pe doi ani, nu doar pe unul, cele 42 de milioane de lei."

[Ed]

DNA a luat din nou in vizor sistemul de ticketing. Poate ca de data asta vor gasi si vinovatii !

http://www.stiridecluj.ro/politic/perchezitii-dna-la-primaria-cluj-napoca-este-verificat-proiectul-de-ticketing

[Ed]

Acelasi subiect, alta sursa... Sublinierile si frazele scrise cu majuscule le apartin autorilor, eu am luat articolul cu copy-paste

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/dna-la-primarie-pentru-ticketing-cum-a-fost-receptionat-sistemul-fara-sa-fie-functional--142630.html

[guest]

Sa ii ia pe toti cei vinovati la puscarie. Postez un articol de pe Mediafax referitor la acest subirct. Acesta se gaseste aici.

[Ed]

Se strange latul, DNA a intrat si in CTP Cluj!

http://www.stiridecluj.ro/social/dna-s-a-dus-si-la-sediul-ctp-cluj-sunt-infractiuni-indreptate-impotriva-intereselor-financiare-ale-uniunii-europene

DNA s-a dus și la sediul CTP Cluj: Sunt infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene


DNA a descins și la sediul Companiei de Transport Public Cluj, după ce procurorii s-au dus la Primăria Cluj-Napoca și au făcut percheziții la 22 de locații în București, Cluj-Napoca și Brașov.

”Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2012 – 2015.

În cursul zilei de 10 noiembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 22 locații situate în municipiul București și județele Cluj și Brașov, din care 2 sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, a Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj Napoca, din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și a Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj Napoca”, precizează procurorii.

[Ed]

Acelasi subiect ceva mai detaliat, aparut de aceasta data in citynews.ro, cu o declaratia data de directorul CTP Cluj.

http://citynews.ro/eveniment/dna-descins-la-primaria-cluj-se-fac-verificari-privind-sistemul-de-ticketing-1283199

FOTO: DNA a făcut descinderi la Primărie şi CTP Cluj. Se fac verificări cu privire la implementarea sistemului de ticketing (UPDATE)

Procurorii DNA au descins în această dimineaţă la Primăria Cluj-Napoca. Aceştia verifică implementarea sistemului de ticketing, care a beneficiat de fonduri europene. DNA a precizat că, pe lângă cele două percheziţii la instituţiile publice, au avut loc şi 22 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi județele Cluj și Brașov. Este vorba de cercetări într-o cauză penală care vizează săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2012 – 2015.

UPDATE

61 de automate de vânzare de bilete pentru mijloacele de transport în comun din municipiul Cluj-Napoca au fost instalate de Primărie. Primul a fost dat în funcţiune în luna septembrie a acestui an. Sistemul de ticketing a costat aproximativ 27 de milioane de lei.

Contractul pentru implementarea sistemului de ticketing a fost semnat în luna iulie 2013 cu asociaţia SC Ramb SRL şi SC Vision SRL. Termenul de finalizare a proiectului a fost depăşit.

UPDATE 1

Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, a declarat pentru citynews.ro că Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat documente privind sistemul de eliberare a biletelor de călătorie pe mijloacele de transport în comun din Zona Metropolitană.

"Se verifică modul de implementare a acestui sistem şi au fost solicitate documente. Deocamdată, din câte ştim, nu este vizată o persoană anume", a declarat Oana Buzatu.

Sistemul nu este încă finalizat. Evaluat inişial la 33 de milioane de lei, sistemul este implementat pentru aproximativ 27 de milioane de lei.

UPDATE 2

Procurorii DNA au descins şi la Compania de Transport în Comun Cluj-Napoca. Liviu Neag, directorul CTP Cluj a declarat pentru citynews.ro că nu ştie ce este în neregulă cu acest proiect.

"S-au ridicat documente, nu este vizată nicio persoană. Se ridică documentele de la persoanele care au lucrat la acest proiect. De la noi au fost două persoane. Una pe partea de soft, IT, iar o altă persoană pe partea de construcții", a declarat Liviu Neag.

UPDATE 2

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii clujeni efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2012 – 2015.

"În cursul zilei de 10 noiembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 22 locații situate în municipiul București și județele Cluj și Brașov, din care 2 sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice", arată DNA.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, a Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și a Grupării de Jandarmi Mobilă Cluj Napoca.

[Ed]

Si in fine - si cu asta inchei subiectul asta care tine capul de afis in presa clujeana si se pare ca retine deja atentia si pe plan national - un articol in care apar noi date despre ancheta DNA care a ajuns si la CTP Cluj. Noutatea e ca aici apar si documente care demonstreaza cat de grava e situatia. Dar pana la urma, asa cum e normal, Justitia e cea care va dovedi vinovatia sau nevinovatia sefilor din Primaria Cluj-Napoca si a celor de la CTP Cluj.

http://www.evz.ro/descinderile-procurorilor-dna-la-primaria-cluj-napoca-si-la-compania-de-transport-public-din-cluj-napoca-vizeaza-o-mega-frauda-cu-fonduri-europene.html

Descinderile procurorilor DNA la Primăria Cluj-Napoca și la Compania de Transport Public din Cluj-Napoca vizează o mega fraudă cu fonduri europene

Pe firul anchetei, pe lângă procurorii anticorupție au intrat și inspectorii de la Departamentul de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene, deoarece la mijloc este vorba despre finanțări din fonduri UE, destinate achiziționării unui sistem de ticketing la Compania de Transport Public din Cluj Napoca.

Scandalul, susțin surse judiciare, va fi mai mare decât cel care a fost în 2011, cînd a fost arestat fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, unul dintre capetele de acuzare ale DNA, fiind că a luat șpagă proape 100.000 de lei pentru asigurarea parcului auto al CTP, la o anumită firmă de asigurări.

În cursul dimineții de marți, procurorii DNA au cerut de la Primăria Cluj Napoca, caietul de sarcini și alte documente de la licitația organizată pentru desemnarea firmei care urma să implementeze sistemul de ticketing compus din computere de bord, validatoare de bilete și de automate stradale de vânzare a biletelor de călătorie. Suma asigurată din fonduri europene, plătită prin Ministerul Dezvoltării a fost de 33.6 milioane de lei. În total au fost 22 de percheziții la firma care a câștigat licitația, la Primăria Cluj Napoca dar și la Compania de Transport Public din Cluj Napoca.

La licitația pentru sistemul de ticketing s-au înscris patru firme, între care UTI SA condusă de arestatul la domiciliu pentru fapte de corupție, Tiberiu Urdăreanu și CS Vision SRL din Brașov. În cele din urmă, licitația a fost adjudecată de CS Vision în baza unui caiet de sarcini care nu a mai fost respectat ulterior.

Caietul de sarcini, o hârtie bună de aruncat

În caietul de sarcini se prevedea că societatea care va câștiga licitația, să monteze pe cele 40 de autobuze noi, marca Solaris, validatoare normale, adică celebrele compostoare. La momentul livrării autobuzelor s-a constatat că acestea sunt dotate cu validatoare dotate cu imprimantă termică, capabile să valideze doar bilete tipărite pe hârtie termică, de trei ori mai scumpă decât hârtia normală, de tip offset, pe care erau tipărite vechile bilete.

Aceste validatoare termice, au costat aproximativ 1.900 de euro/bucată, de trei ori mai scump decât prețul pieței. Surse judiciare susțin că cei de la Compania de Transport Public și funcționarii de la Primăria Cluj Napoca, s-au făcut că nu văd noile validatoare, ba mai mult le-au și decontat fără să facă observații.

Un fals pentru obinerea licitației din fonduri europene

Cel mai grav, susțin aceleași surse judiciare este faptul că societatea CS Vision din Brașov a prezentat la licitație acte false. Pentru fiecare dintre cele trei produse care trebuiau livrate, trebuia ca firmele participante să prezinte un certificat de atestare emis de un instititut abilitat. Ei bine, la dosar există o adresă a trimisă de Incertrans SA București, un institut de cercetări în transporturi, în care se arată că niciodată firma CS Vision din Brașov nu a solicitat efectuarea unor încercări, pentru produsele livrate. Pentru aparatura electronică, cum ar fi computerul de bord, Incertrans SA București nu putea efectua niciun test deoarece nu era calificat.

Această adresă a fost trimisă societății Solaris, care a câștigat licitația pentru livrarea celor 40 de autobuze mov, și care trebuia să monteze aparatura oferită de CS Vision. Cei de la Solaris, au trimis această adresă în care se semnala falsul la Primăria Cluj Napoca și la Compania de Transport Public dar nimeni de la cele două instituții nu a luat nicio atitudine cu privire la aceste nereguli grave.

Dosarul din februarie 2015

Dosarul penal a demarat de la o sesizare depusă de societatea Radcom din București, la Ministerul Dezvoltării, care ulterior a sesizat DNA și DLAF.
Ionuț Filipoiu de la Radcom a declarat că societatea CS Vision din Brașov a declarat la licitație că are experiență similară în acest tip de activitate, că a montat un computer de bord, un validator de tichete și un aparat care livrează aceste bilete, pentru o companie privată. ”Când am verificat, respectiva firmă privată de transport ne-a precizat că nu are niciun autobuz care să aibe astfel de dotări. Am spus peste tot aceste lucruri dar nimeni nu a vrut să ne audă. Sesizarea la DNA este din luna februarie 2015 și mă mir că au acționat abia acum”, a spus Filipoiu.

[Ed]

Cam asa este vazut transportul public din Cluj de specialistii care au realizat Planul de Mobilitate Urbana Durabila. Acestia subliniaza ca flota CTP Cluj trebuie neaparat innoita in cea mai mare parte si ca este nevoie de o serie de proiecte serioase pentru a avea un transport public cu adevarat civilizat, modern. Aici este articolul complet in care sunt cuprinse o parte dintre concluziile celor care au realizat PMUD:

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/proiectele-must-do-ale-clujului-masuri-pentru-un-transport-public-civilizat-si-pentru-un-sistem-de-parcari-modern--143760.html

Proiectele must-do ale Clujului. Măsuri pentru un transport public civilizat şi pentru un sistem de parcări modern

Un grup de specialişti a studiat traficul din Cluj şi a venit cu soluţii. Astăzi vă prezentăm proiectele considerate must-do, de făcut neapărat.

Studiul de mobilitate pentru Cluj a fost comandat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar măsurătorile au avut loc în prima parte a acestui an. Firma care l-a realizat este ARUP, din Marea Britanie; echipa de specialişti a fost coordonată de Willem Brouwer. Rezultatele acestui studiu, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care are 300 de pagini, se află în consultare publică pe website-ul Primăriei Cluj-Napoca.

Planul prezintă rezultatele măsurătorilor efectuate la Cluj, interpretarea lor şi prezintă un plan de acţiune. El vizează crearea unui sistem de transport pentru facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă și la servicii pe toate caile posibile, îmbunătățirea siguranței și securității în deplasare, reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie, creșterea eficienței și a eficacității costurilor pentru transportul de persoane și mărfuri, creșterea atractivității și a calității mediului urban.

Transportul public trebuie reorganizat

În cadrul PMUD există şi 16 proiecte care sunt de "prioritate zero". Acestea sunt considerate a fi „precondiții" ale planului și includ proiecte privind implementarea unor reforme organizaționale sau instituționale, proiecte necesare pentru buna funcționare a sistemului de transport în comun, proiecte critice pentru creșterea atractivității transportului în comun și sporirea cotei modale a acestuia, proiecte critice pentru creșterea cotei modale a transportului nemotorizat, cu accent pe creşterea spaţiului pietonal şi extinderea reţelelor de piste de biciclete, alte proiecte privind îndeplinirea unor cerințe fundamentale de sustenabilitate a mobilității sau de rezolvare a unor probleme critice.

ZIUA de CLUJ vă prezintă cele mai interesante proiectele „must-do", dintre cele 16. Poate nu întâmplător, mai multe astfel de proiecte sunt legate de transportul public. PMUD include în plan înnoirea flotei de transport în comun (conform statisticilor, sunt 22 de tramvaie vechi, arătate cu degetul şi de harta de zgomot a Clujului, şi doar 4 noi), reorganizarea punctelor majore de transfer în transportul public şi modernizarea stațiilor de transport în comun și a accesului la acestea. Chiar dacă avem un sistem de ticketing nou, realizatorii PMUD au ajuns la concluzia că accesibilitatea în staţiile de transport public este în proporţie de 45% slabă sau moderată, iar calitatea zonei de aşteptare este în proporţie de 40% slabă sau moderată.

În PMUD apare şi recomandarea de a se înfiinţa o agenție metropolitană pentru planificarea transporturilor. Acest punct pare mai degrabă o critică la adresa Asociației de dezvoltare intercomunitară „Asociația Metropolitană de Transport Public Cluj", care nu şi-a asumat o astfel de planificare.

Avem deja prima recomandare a specialiştilor ignorată de Consiliul Local

Specialiştii vorbesc şi despre o reformă a politicii de parcare, prin eliminarea abonamentelor în zona centrală pentru non-rezidenți. Deşi acest lucru a fost pe punctul de a fi implementat, pentru că a existat un amendament în acest sens dezbătut în consiliul local, cei care conduc oraşul au decis să nu facă valuri, ca să nu aibă surprize în 2016, an electoral.

ZIUA de CLUJ a scris ieri că amendamentul viceprimarului Horvath Anna, pe tema parcărilor din zona centrală, a divizat Consiliul Local. A primit voturi insuficiente, 11, dar din tot spectrul politic. La PSD, Gabriel Oniga a fost de acord, Claudia Anastase s-a abţinut. La PNL, Ovidiu Florian a susţinut amendamentul, Radu Moisin, nu. Doar UDMR-iştii au votat in corpore de partea colegei lor. Consilierii au socotit că decizia este prea importantă şi că este nevoie de o dezbatere publică. Întrebarea este de ce s-au mai angajat specialişti precum cei de la ARUP dacă tot nu avem curajul să luăm măsurile recomandate.

PMUD mai prevede creșterea spațiului pietonal în zona urbană şi amenajarea de locuri de încărcare / descărcare de marfă în centrul orașului.

[Ed]

Transportul in comun reprezinta prioritatea numarul 1 pentru Cluj in acest an. Cel putin asta spune Emil Boc, acum, la inceput de an. Autobuzele electrice care au fost promise inca din 2012, 12 troleibuze si mai multe tramvaie care ar urma sa fie achizitionate cu fonduri europene (nu s-a specificat numarul lor), toate ar urma sa ajunga la Cluj in 2016. Sa vedem daca se va tine de cuvant sau daca si de aceasta data este vorbarie goala, asa cum se obisnuieste nu numai in Cluj, ci in toata tara. Mai jos e articolul aparut azi in presa locala, mai exact in Ziua de Cluj:

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/topul-prioritatilor-primarului-emil-boc-pentru-2016-si-toate-detaliile--143916.html

Topul priorităţilor primarului Emil Boc, pentru 2016. Şi toate detaliile

Primarul Emil Boc a anunţat, pentru ZIUA de CLUJ, care sunt principalele sale priorităţi pentru 2016.

A început un an nou şi, odată cu acesta, au apărut şi planuri noi pentru Cluj. Sau mai vechi, dar cărora acum le vine rândul la implementare. La solicitarea ZIUA de CLUJ, primarul Emil Boc a făcut un top 3 al priorităţilor municipalităţii pentru 2016. Pe primul loc se află modernizarea transportului public de persoane, pe al doilea, realizarea proiectului Cluj Innovation City, dat ca exemplu de bună practică în raportul Uniunii Europene, iar pe a treia poziţie se află construirea, sau măcar începerea procedurilor pentru edificarea cartierului dedicat tinerilor din Borhanci.

Tramvaie pe fonduri europene, autobuze pe fonduri elveţiene

„E clar, întâietate are transportul în comun. Prin transportul în comun înţeleg două priorităţi. Una este achiziţionarea de minimum 12 troleibuze noi, autobuze electrice şi tramvaie; autobuzele electrice pe fonduri elveţiene, tramvaiele pe fonduri europene, în funcţie de ce sumă ne va fi alocată. O altă prioritate este realizarea de linii dedicate pentru mijloacele de transport în comun. Specialiştii ne vor spune de când se pune în practică acest lucru, probabil la începutul primăverii, când se vor putea marca benzile. De asemenea, o prioritate este şi menţinerea facilităţilor la transportul în comun pentru categoriile cunoscute: elevi, studenţi şi pensionari", a spus Boc.

S-ar putea ca anul acesta să vină 12 autobuze, dar contractul-cadru pe care Compania de Transport Public l-a semnat cu Astra Vagoane Călători Arad prevede cumpărarea a 20 de troleibuze articulate. Astra a câştigat licitaţia care a avut loc în 23 septembrie 2015 şi la care au mai participat cehii de la SOR şi Skod. Directorul CTP, Liviu Neag, a explicat că înţelegerea cu firma arădeană cotrolată de omul de afaceri Valer Blidar se întinde pe durata a doi ani şi că troleibuzele vor sosi din mai 2016 până în iunie 2017. Acest calendar ajută municipalitatea şi CTP să prindă în bugetele pe doi ani, nu doar pe unul, costul total de 42 de milioane de lei al troleibuzelor.

În ce priveşte autobuzele electrice, acestea ar urma să fie cumpărate din fonduri elveţiene. Teoretic, ar trebui să le vedem pe străzile Clujului până la finele acestui an. Proiectul prevede cumpărarea a zece autobuze, a unor staţii de încărcare rapidă pentru timpul zilei şi a unor staţii de încărcare lentă, pentru timpul nopţii. Acordul dintre municipalitatea clujeană şi Ministerul Finanţelor, pentru acest proiect, s-a semnat în iulie 2015, iar primarul Emil Boc a precizat atunci că termenul de finalizare este de 18 luni. "Cele 10 autobuze vor fi scurte, de 12 metri, şi vor face legături între cartiere, dar şi între aeroport şi gară. Scopul este ca în centru să avem mai puţine noxe. E important că va creşte calitatea serviciului de transport public", afirma, la momentul respectiv, directorul CTP, Liviu Neag.

Cât priveşte tramvaiele, în acest moment circulă pe şine doar patru unităţi noi, cumpărate în 2011-2012. Realizatorii hărţii de zgomot a Clujului au precizat că cele 22 de tramvaie vechi care pot fi văzute traversând oraşul sunt unele dintre principalele vinovate de depăşirea limitei admise a decibelilor.

Primarul a vorbit şi despre linii dedicate pentru mijloacele de transport, unde a spus că decizia le aparţine specialiştilor. O comisie formată din reprezentanţi ai Companiei de Transport Public, ai Poliţiei Rutiere, Poliţiei Locale şi Serviciului de Siguranţa Circulaţiei Rutiere din cadrul primăriei a elaborat deja un set de propuneri, care urmează să fie discutate şi aprobate pentru a putea fi puse în aplicare. „Ne-am dorit ca traseul să urmeze axa est-vest, de la intrarea pe Calea Moţilor, intersecţie cu Clinicilor, până la sensul giratoriu din Mărăşti, pe ambele sensuri. Cam asta este gândirea noastră. Depindem şi de realizarea marcajelor necesare, respectiv de revizuirea programelor de semnalizare", explica, în decembrie, pentru ZIUA de CLUJ, Mirela Mărincean, şefa Serviciului de Siguranţa Circulaţiei. Vorbim practic de un traseu Bulevardul 21 Decembrie - Piaţa Unirii, latura nordică - Memorandumului - Moţilor, până la intrarea pe strada Clinicilor.

Fără benzi dedicate, mijloacele de transport se târăsc prin oraş. Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, aflat în consultare publică, viteza medie a transportului public a fost în 2014 de 15,5 km/h pentru autobuze, 15,8 km/h pentru troleibuze și 15,7 km/h pentru tramvaie.

20.000 de locuri de muncă în Lomb

„A doua componentă ar fi dezvoltarea proiectului Cluj Innovation City. Studiile de prefezabilitate să fie efectuate şi după aceea să se facă master-planul celor 200 de hectare pentru a atrage fondurile necesare dezvoltării proiectului, ceea ce înseamnă 20.000 de locuri de muncă şi investiţii pentru următorii zece ani în Cluj. Cluj Innovation City este o prioritate majoră pentru dezvoltarea strategică a Clujului. Trebuie ca împreună cu Fundaţia Cluj Innovation City, cu Clusterul IT şi universităţile clujene să facem şi alţi paşi decisivi pentru implementarea proiectului", a dezvăluit primarul.

Cluj Innovation City, dat ca exemplu de bună practică în raportul Uniunii Europene, este un proiect de dezvoltare urbană integrată demarat în 2012 la inițiativa Cluj IT Cluster, cu orizont de finalizare în 2030. Gândit ca o rețea colaborativă de cercetare și afaceri, Cluj Innovation City are la bază premisele educației, ale inovației și ale antreprenoriatului, iar principalul obiectiv este să genereze dezvoltare social-economică regională sustenabilă. În cadrul proiectului din Lomb se dezvoltă Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere (TEAM), denumit „Sillicon Valley de Cluj", dar şi Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), supranumit „Hollywod-ul pitic" sau "Buftea de Cluj".

Locuinţe noi în Borhanci. Cartier de case unitare ca formă

„Al treilea proiect important, care se leagă oarecum cu precedentul, este dezvoltarea unui cartier de locuinţe pentru clujeni în Borhanci. Acesta se va realiza prin concesionare sau vânzare de parcele de teren, inclusiv prin concesionarea sau vânzarea de parcele de teren pentru case, care vor avea un model prestabilit de primărie, unitar ca formă. Se vor crea din start utilităţile necesare, mă refer la şcoală, grădiniţă, centru de cartier. După ce vom aproba bugetul, vom începe toate procedurile pentru pornirea acestui proiect", a mai menţionat Emil Boc.

Terenul de 70 de hectare din Borhanci a fost subiectul unor controverse în consiliul local, anul trecut. Arhitectul Adrian Borda, "părintele" PUG-ului, a fost de părere, în şedinţa din 3 septembrie 2015, că terenul pe care îl va concesiona acum primăria pentru construcţia de case trebuie să rămână agricol. Borda a amintit că terenul este unul pitoresc, vizibil, între trei vârfuri de deal și că a fost plimbat ca destinație între mai multe teme în ultimii ani: să se facă un cimitir în zonă sau să se amenajeze locuințe sociale. Primarul Emil Boc a replicat însă că terenul nu poate rămâne arabil, în condițiile în care există transport în comun care deserveşte zona, iar utilitățile sunt în proximitate. „Este un proiect care cere timp, acum facem un prim pas, dar sunt convins că în doi ani îl vom finaliza", a subliniat Boc. El a cerut votul consilierilor locali, care au aprobat cu majoritate schimbarea destinaţiei terenului.

[guest]

Daca transportul reprezinta o prioritate pentru Cluj astept cu mare interes sa vad benzile dedicate pentru transport in comun asa cum sunt in toate orasele civilizate din vestul Europei inclusiv in Budapesta. Si cale de rulare separata pentru tramvai.

[radu]

Sa nu fim carcotasi, dar Clujul chiar are benzi dedicate transportului in comun. La calea de rulare a tramvaiului e o problema. Sunt multe portiuni unde ar trebui largit drumul pt a putea iesi de pe linii. Dar nu cred ca reprezinta o problema. Ca tot vorbim de orase din vest demne de urmat, daca orase din Romania ar fi luat exemplul Clujului numai pe sfert, atunci mai aveam troleibuze in Sibiu, Satu Mare, Brasov, Iasi, Braila, Slatina, Targoviste, Constanta, in unele chiar si tramvai.

[guest]

Nu neg faptul ca s-au factu progrese mari in Cluj in ceea ce priveste transportul in comun. Dar, sincer, pe benzile dedicate nu circula numai mijloacele de transport in comun. Ele stau blocate alaturi de masini in trafic.
Primul lucru pe care trebuiau sa il spuna este faptul ca trebuie sa asigure prioritizarea circulatiei transportului in comun fata de masini. Pe urma utilaje noi.
Eu personal, cred ca cel mai bun expmplu de urmat, referitor la transportul in comun este Budapesta. Acolo, chiar exista benzi dedicate pentru transportul in comun si tramvaiele au propria cale de rulare.

[TatalLor]

Trama stradala ce incorporeaza linia de tramvai a fost modernizata in proportie de 99% , deci slabe sanse sa mai venem la Cluj in viitoarea decada separarea caii de rulare.

[Carligu]

Un alt articol cu tot cu imagini despre prelungirea tramvaiului
http://www.stiridecluj.ro/politic/tramvaiul-va-merge-spre-floresti-pe-centura-din-spatele-polus-foto-planse

Propunerea constă în:
• Extinderea tramvaiului între Mănăștur (terminalul Bucium) și Florești, pe o lungime de cca. 5,8 km.
• Realizarea unei bucle unidirecționale de în zona centrală a orașului, care să fie parcursă de tramvaiele venind dinspre Florești și Mănăștur pe de o parte, și Gară și Muncii pe de altă parte, cu stații dense în zona ultracentrală, un posibil aliniament fiind prezentat în figura de mai jos, însă urmând a fi rafinat în etapa finală a PMUD.
• Extinderea tramvaiului (în ScA 3) sau amenajarea unei benzi bidirecționale dedicate transportului în comun (în ScA 1 și 2) pe axa Avram Iancu – Aurel Vlaicu

Aici gasiti planul integral in format PDF cu imagini
http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Plan%20mobilitate%20Cluj%20Napoca.pdf

[virgilius]

In primul rand ,LA MULTI ANI, tuturor clujenilor ,dar si celorlalti iubitori ai TRAM CLUB-ului ! Am citit in totalitate , Planul de Mobilitate Urbana Durabila- Raportul final ,datat 30.11.2015. La capitolul 2.3.2.(Transport public urban -Infrastructura) ni se spune ca reteaua de troleibuz din Cluj-Napoca insumeaza aprox.25 km.de linie utilizati de 7 rute. Intr-adevar, de pe site-ul ctpcj.ro aflam ca liniile de troleibuz sunt : 1; 3; 4; 5; 6; 7 si 25. Dar ,acelasi Plan ne spune in capitolul urmator 2.3.3.(Transport public urban - Serviciile) ca " CTP opereaza in prezent 3 rute de tramvai, 6(sase !) rute de troleibuz, 43 rute de autobuze urbane si 24 rute metropolitan. Deci , care-i adevarul in privinta rutelor de troleibuz ? In ceea ce priveste numarul de km. ai retelei de troleibuz, ma mira foarte tare, cum Doamne e posibil ca dupa atatea investitii si extinderi ( fac referire la linia de troleibuz care merge pana la aeroport)sa fie doar 25 km.de linie ,utilizati de diverse trasee. Bineinteles ca mi-am dat seama ca tronsoanele comune mai multor trasee, nu se insumeaza. Spun asta gandindu-ma la faptul ca la Constanta aveam in 1989 (!) un total de 33,4 km.retea utilizati de diferite trasee de troleibuz. Chiar daca-i scad pe cei 6,2 km.utilizati numai vara , de traseul 41 (pe portiunea Pescarie > Tabara Nord Mamaia), tot raman 27,2 km.de linie, utilizati in restul anului ! Si asta se-ntampla in 1989, nu la final de 2015, cum se lauda Primaria d-lui Boc. Faptul ca totusi, Clujul are cel mai modern transport in comun din tara, este un lucru pe care nu-l neaga nimeni si este demn de toate laudele. La noi, la malul Marii Negre, l-am avut pe unu' cu basca rosie, care a stat 15 ani in fruntea primariei si a distrus tot transportul electric. Cine va castiga peste 3 luni, nu stim, traim si noi cu speranta ca vom avea un primar "cu creier" care sa reintroduce liniile de troleibuz. Va fi greu ,va fi costisitor, dar cu intelepciune o s-o scoatem la capat. Inca o data, La multi ani ! si felicitari Clujului !

[TatalLor]

La multi ani si tie virgilius si bafta in reintroducerea transportului electric la malul marii. Sunt 7 linii de troleibuz existente dupa cum bine ai citit 1,3,4,5,6,7,25. Cat priveste numarul de km de retea folosita in momentul de fata eu am numarat peste 30, insa e "oarecum" aproape de aproximativul 25km nu? Linia ce duce spre aeroport practic e o extensie de circa 2 km de la capatul lui 7.

[korby]

De la capătul liniei 4 (nu 7 ) sunt aproximativ 4-4.5 km până la aeroport.

[Radu Bialus]

Ca parca 6 si 7 unde-or avea capat...

Explicatia pentru numarul mic de km ai retelei e simpla: traseele au portiuni foarte mari comune, exista un trunchi urias (aflat pe axa est-vest) parcurs total sau pe portiuni foarte mari de aproape toate traseele, singura exceptie fiind traseul 3, iar ramificatiile sunt scurte, exista trasee care le dubleaza total pe altele (6 pe 7 si 5 pe 4).

Povestea cu 3 trasee de tramvai e o gluma: in realitate, e o singura linie, ce la anumite ore e separata in doua din cauza gradului de solicitare total diferit de pe cele doua tronsoane.

[TatalLor]

[Radu Bialus]

Asemanarea cea mai buna in cazul tramvaiului e cu Craiova (in privinta impartirii liniei continue intre mai multe trasee). La Botosani sunt doua ramuri distincte, cele doua trasee avand cam jumatate din parcurs comun si restul diferit (e un soi de "Y").