TRAM CLUB ROMANIA

[bucsan]

Postez aici comunicatul forumului metrouusor.
Userul andrei11 a fost membru al forumului merouusor, cât și membru al acestui forum.

===============================================

😔🕊️ Un membru important al comunității pasionaților de mobilitate și infrastructură ne-a părăsit zilele acestea. Andrei Ciocan, cunoscut de membrii Forumului "Metrou Ușor" ca "andrei11", a plecat dintre noi joi, 5 octombrie 2023, la vârsta de 63 de ani, după o grea luptă cu boala.
De formație inginer mecanic agricol, Andrei și-a dedicat ani de zile pentru analizarea și documentarea multor aspecte de interes, transpuse cu pasiune în peste 20000 de mesaje, de-a lungul celor 13 ani în care a activat pe forum. A activat și ca moderator al forumului timp de 8 ani, fiind un ajutor enorm pentru întreaga echipă.
Munca sa nu a fost în zadar. Toate mesajele, schițele, planșele și materialele sale educative se găsesc prin multele colțuri ale forumului, așteptând noi generații de pasionați să-și deschidă curiozitatea. Îți mulțumim, Andrei, pentru toată munca depusă în dezvoltarea forumului și a comunității noastre.
Rămas bun, dragă Andrei!
Comunitatea "Metrou Ușor"

[guest]

Dumnezeu sa il Odihneasca in Pace

[castrosua]

Sa fie tarana usoara. 2023 a fost un an chiar nenorocit

[ADK]

Știu că e cam târziu, din păcate n-am apucat să-l cunosc personal deși îmi propuneam la vreo întâlnire de genul edițiilor SEM, însă am dialogat cât de puțin încă de când eram membrii pe Ro-Trans... nu că fac reclamă, zic în sensul că acel forum a fost primul pe care m-am înscris acum vreo 15 ani unde acolo l-am cunoscut pentru prima dată.

63 ani...? Dumnezeu să-l ierte. Cu boala te poți lupta la orice vârstă și să nu câștigi, chiar mă uit ce e viața după ce doar acum câteva zile am văzut un om decedat cu ochii mei, nu că ar fi primul, dar întâiul într-o poziție greu de uitat mai ales după ce ambulanțiera a zis că era decedat de vreo 30h.

Doar că cel despre de care vorbesc era bunicul soției... care și-așa ne aveam ca câinele cu pisica, după ce efectiv și-a gonit orice om de lângă el, dar ea nemaiavând mamă, se interesa cât de des putea ca să nu fie după vorbită, mai ales cum e bârfa aici la țară, că a venit doar la "avere". După ce sâmbăta i-a vorbit cam deranjant la telefon (ceva amenințări ieftine obișnuite, unde ei îi ajunsese demult în gât că efectiv nimic nu-l mai mulțumea) că o să "vadă" ea luni, la doar vreo câteva ore a făcut infarct și cum duminică vroiam să avem și noi weekend, fix când ne plimbam pe undeva și ne povesteam ce făceam prin anul 2012, intrând într-un supermarket să-i luăm și lui "ceva", nici prin minte nu ne trecea că era deja kaput... chiar dacă, într-un final, lucrul în sine a fost ceva... normal.

Efectiv, fără să ne așteptăm de niciun fel luni dimineață, după ce ne-au zis întâi vecinii că a părut în neregulă un bec rămas aprins de ceva timp și știind că veneam, cei drept mai cu silă dar veneam, poarta era încuiată cu zăvorul, descuiându-l cu greu, unde noi împreună cu vreo 2 vecini care îi știau "mersul" ne-am apropiat cu o mică reținere de ușa camerei lui, unde l-am găsit căzut chiar la intrare între pat și un dulap făcând aproape imposibilă deschiderea ușii, fiind clară treaba am chemat chiar atunci ambulanța și cu poliția unde i-am condus prin intrarea din spate, în cele din urmă spunându-ne că nu sunt urme de violență ci efectiv asta i-a fost, trebuind să chemăm serviciile de pompe funebre unde ne gândeam că ne mai așteptau niște drumuri la medicul de familie, primărie și cimitir, fiecare pentru cel puțin un lucru, nu mai zic cât a trebuit să căutam prin casă una, alta că el le tot învârtea, nu știam unde sunt niște acte și banii, pe lângă că de rău ce-a fost și asta doar cu noi și cum s-a purtat de era azi să fim străini, faptul că a murit de ceva ore bune singur și fără o lumânare, spune multe despre el ca om...

Diferența e că el avea 80 ani făcuți în vară și la cele vreo 7 internări doar în anul 2023 a fost declarat cu multiple comorbidități și cu inima funcționând vreo 20%, de unde să știe o "treabă" lua medicamente cu băutură, lucruri total ignorate de el ca fiind o combinație periculoasă unde degeaba își bătea soția capul, degeaba îi zicea că mai e un pic și se va întâlni cu Dumnezeu, el doar o lua la mișto crezând că va mai trăi vreo 20 ani, făcându-și planuri pentru Crăciun și la anul iar nevasta i-a spus realist că pentru el e mult și mâine, dar iară o lua la mișto că ce-i vorbește de moarte și de judecată, da el care avea tot viitorul în față vorba aia, nu era realist că gelurile nu-l vor face să sară ca un cangur ci făceau mai degrabă frecție le picior de lemn, fiind încăpățânat să priceapă că multe produse farmaceutice sunt pentru vârste mai tinere, ignorându-ne pe noi la aproape 30 ani care suntem o prioritate deși eu unul chiar și-așa nu-mi fac planuri și nu investesc peste cât e necesar, mai ales că poate era să nu mai fiu măcar de câteva ori de mă învățasem să scriu pe niște sacoșe ale cui sunt, să am grijă fie mereu o ordine în orice inclusiv în magazie de în caz că se întâmpla ceva cu mine măcar să nu complic lucrurile mai mult decât ar fi...

Însă trecând peste multe, multe aspecte, nu uitasem în seara aia cum îl găsisem și faptul că doar vorbisem, era într-adevăr un om care nu putea nimic să "treacă" de el și nu era genul realist pentru vârsta lui, dar ne așteptam să paralizeze mai întâi deși Dumnezeu a vrut cred că să ni-l ia mai repede de pe cap, văzând multele situații neplăcute, e ciudat că acum o săptămână pe vremea asta ne întâlnisem și vorbisem, văzusem că respira cam greu și avea burta mare, poate eu mă "obișnuisem" cu existența lui și încă prea puțin cu plecarea asta subită a unui om, oricare ar fi, am "experiențele" astea cumva și cu taică-meu și nu numai, și nu știu dacă mai e ceva care să mă sperie...

Andrei Ciocan parcă decedase acasă, în patul lui, măcar lângă soție, contează mult asta, mai ales că și la +60 ani încă mai erau destule de făcut...