TRAM CLUB ROMANIA

[LVF]

Mai bine gaseau GT8 sau Tatre.
La Tatre e problema ca nu prea mai sunt pentru ect metric.Imi aduc aminte cum un fost vatman si user pe aici le-a propus in 2016 sa cumpere de prin Cehia ori Slovacia niste T4-uri impecabile,si prostanii nici nu s-au interesat de ele asa cum au facut acum cu MGT-urile si ce a mai ajuns donatie peste granita,unde le sunt numarate zilele de rusi.

Au circulat intre 7 si 5 ani M-urile,la fel de putin au circulat si GT5.

Ce o sa gaseasca in locul GT4-urilor de Stuttgart din 2008?Nici nu ajung turcismele astea ca numar,jumatate din astea noi numai la depou stau.
Solutia botosanenilor nu e un exemplu bun daca asta au de gand,sa ia autobuze.

[Radu Bialus]

[tramfan]

Toate au circulat prea puțin, începând de la ST 7/8/10/11, până la BE 8/8 și acum M-urile. Nu știu cum mama naibii în Germania au rezistat 30 de ani și la noi abia chinuit 10-12 ani. Pun pariu că dacă ST-urile ajungeau la Helsinki, circulau și azi bine-mersi. Nu și la noi din păcate.

Problema e foarte simplă, GT4-urile sunt un fel de Dacia 1310 a tramvaielor. Pot fi reparate cu sârmă, dress de damă și orice mai găsești la orice colț de stradă. Electronica lor este aproape inexistentă și de multe ori rudimentară. Cel mai complicat sistem instalat pe ele era consola IBIS.

ST 7 și ST 8 nu prea se stricau, nu aveai ce repara la ele, deci erau contra-productive. Pe de altă parte, BE-urile, ST-urile și M-urile aveau electronică destul de complicată. Au fost câteva cazuri în care tramvaie BE 8/8 au refuzat să plece din stație, din cauza computerului de bord care semnala o eroare incompatibilă cu transportul de călători.

Se suna la „centrală”, veneau oamenii de la Depou și încercau să reseteze computerul. În majoritatea cazurilor, acest lucru nu ajuta cu absolut nimic, tramvaiul refuza să plece de pe loc, din motive de siguranță. Și cum nu puteai repara tramvaiele astea cu sârmă sau cel mult un șurub, au fost casate. Cred că oamenii care au orchestrat donarea lor prin SECO sunt scârbiți.

La ST 10 și ST 11 treaba a stat un pic diferit. ST 10 erau cât de cât „cooperante”, dar ST 11 era un tramvai care avea nevoie de o mentenanță specială. Degeaba l-au ținut pe 279 în depou aiurea să-l „studieze”, că nu au rezolvat nimic. Au rezemat gardul, iar la un moment dat o piatră năzdrăvană a trimis un vagon direct la casat. Cred că se putea suna în Germania și cere ajutor...

Voi vă dați seama ce parc aveam dacă azi circulau BE 8/8 cu ST 11, cu M8C și toate GT8-urile? Era nebunie, aveam tramvaie de mare capacitate pe cat mai multe trasee. Și coroborat cu faptul că Primăria nu lua tramvaie de 20 de metri, eram bine de tot. Dar na, nu s-a putut, noi nu pute întreține tramvaie mai noi de anii '60/'70 cu electronică de nivel Tatra T4R sau Timiș II.

Apropo, Tatrele T4D-C din Halle au fost refuzate din cauza acelui „C” din nume. Asta însemna electronică și erau bau-bau. Și dacă tot luau tramvaie cu electronică. măcar să fie măcar mai mari. Bine, T4D-C nu cred că mai circulă nici în Sofia, că și ei tot „balcanici” sunt.

[Radu Bialus]

Chiar daca stim noi ce stim despre fortarea mea sa scriu mesajul asta*, totusi ma obliga respectul fata de anume persoane din cetepea sa nu las vorbe gresite (indiferent dn ce motiv) sa se intipareasca in mintile celor ce nu au citit toate povestile spuse de mine de-a lungul anilor despre chestiunile tehnice din cetepea...

Asadar:

1. nu electronica in sine e problema la cetepea, ci lipsa sustinerii din partea conducerii pentru specialistii electronisti de varf pe care i-a avut inca din primele momente ale existentei la Iasi a vehiculelor cu electronica de comanda, pentru ca tramvaiele astfel echipate (mai mult sau mai putin complex) sa aiba parte de exploatarea, intretinerea si reparatiile corespunzatoare;
2. specialistii electronisti de la cetepea fac minuni, dar ei nu pot sa faca mereu din rahat bici, adica, de la un punct incolo, fara reguli, ascultare si finantare din partea conducerii, a celorlalti oameni din depouri, si fara bani, totul e in van;
3. chiar si atunci cand electronica de comanda era depasita moral, specialistii electronisti de la cetepea care s-au ocupat de aceste vehicule cu electronica de la inceputul anilor 2000 incoace, care, repet, sunt oameni de top, profesional si uman, au gasit solutii pentru ca aceasta problema sa isi gaseasca rezolvare;
4. 279 a fost un proiect reusit al singurului electronist al sectiei dn Dacia de la acea vreme (acum sunt mai multi), domnul Constantin Lupu, care e unul dintre oamenii de top ai nenorocitei aleia de cetepea, prin care omul a aplicat o solutie gandita de el, in disperare de cauza, care sa inlature doua impedimente pentru exploatarea ST11 la Iasi, conditiile de exploatare la strada si lipsa finantarii pentru a se face reparatiile impuse de efectele proastei exploatari la strada (cauzate de conditiile din teren, caci nu vatmanii erau problema la ST11, pentru aceste vagoane fiind alesi vatmani de incredere ca pot asculta de ceea ce le cerea inginerul electronist ca sa poata rezista in circulatie acele tramvaie); dar acea modificare nu rezolva decat o parte a problemelor de la Iasi, pentru celelalte revenind inapoi in matricea de la 2 si 3; de asta nici nu a fost extins proiectul si la celelalte doua, mai ales din momentul cand unul a patit-o grav de tot (si iremediabil din cauza costurilor enorme implicate de numarul si complexitatea efectelor) la strada din cauza "iesenismelor" din teren;
5. GT4 cu electronica nu sunt nici ele de ici, de colo, chiar daca electronica din ele are un rol mai mic decat la vagoanele >= ST11; problema e ca fara echipamentul electronic de baza care le insufleteste, sursa de alimentare, erau simple fieratanii, iar sursele respective erau construite cu tehnologie specifica anilor '90, astazi depasita; iar cand picau sursele, din motive cetepisto-iesene din acelea de la punctele 2 si 3, gardul le papa pe acele tramvaie, fara vreo sansa de reactivare, pentru ca acele componente electronice depasite pe care se bazau sursele de la GT4 nu se mai gaseau pe piata fizic (de la o vreme incolo chinezii au fost pe faza ca exista un potential bun de afaceri cu lumea in chestiunea asta si asa au putut supravietui tramvaiele cu electronica de la Botosani, de exemplu, dupa ce initial disperarea se instalase si acolo caci picau deja vagoanele si aleluia - la noi nu a mai fost cazul sa se apeleze la noua sursa de componente "obsolete", vedeti mai departe de ce); doar ca dintr-un punct incolo, cand situatia devenea deja ingrijoratoare prin numarul tot mai mare de vagoane cazute, inginerul electronist de baza de la Gara (domnul Neculai Leon) a gasit si pus in aplicare o solutie de transformare care aducea sursele in epoca moderna si de atunci toate au fost trecute pe noua tehnolgie si tramvaiele acestea au fost salvate.

Mentionez si specialistii electronisti de top din Tudor din acele vremuri: domnul Paul Popovici (transferat intre timp in Dacia) si domnul Dumitru Apetrei (care pe vremuri a condus troleul 512 si nu zic intamplator asta). Dupa martie 2017 au fost angajati si alti specialisti in electronica, dar contactul meu cu ei a fost extrem de mic spre deloc - ca, deh, stiti niste voi de ce! - de aceea nu stiu sa vi-i zic, nici nu stiu cum ii cheama.

De asemenea, la Gara il aveam specialist electronist pe domnul Mihai Tarcau, dar indatoririle sale de serviciu erau de alta natura (cand, insa, apareau provocari in ale electronicii, se implica cu licarire de bucurie in priviri, pentru ca il scoteau din cotidianul repetitiv lipsit de satisfactii profesionale in care era nevoit de tarele cetepelei sa functioneze acolo).

Tot respectul meu oamenilor din cetepea care fac minuni in grotele alea sinistre denumite abuziv depouri - ma rog, acum doar la singular - si garaj!


*as prefera sa va opriti din "dresura"...

[tramfan]

Eu nu am spus nimic de specialiști Radu, e clar că sunt/au fost oameni care au vrut și vor să facă lucruri. Eu tot pe conducere dau vina, pentru sub-finanțarea acestor eforturi. E clar că oamenii au vrut să facă lucruri, dar s-au lovit de problema banilor. Și poate și a faptului că alții, nu doar din conducere au zis că „merge și-așa”.

Legat de electronică, din ce știu, producătorii acelor componente au refuzat să ofere scheme pentru plăcile de bază. Unele regii de unde au fost aduse aceste tramvaie dețineau acele scheme, dar nu le puteau transmite mai departe fără acordul producătorilor, care nu a fost obținut.

Apropos, continuă de zor casările în Daica. E trist să vezi vagoane care arătau bine și care ar mai fi putut circula ani buni cum sunt trimise efectiv la fier vechi. Înțeleg că au avut probleme de la început, că au fost cu probleme, că nu se descurcau bine în pantă etc... dar totuși...

Eu zic să le punem boghiuri la autobuzele de 10 metri și am rezolvat problema. Sau poate găsesc ăștia pe undeva niște tramvaie de 10 metri. #suflueuropean.

[Radu Bialus]

Aia cu schemele a fost ceva punctual, in cazul Be8/8 (iar domnul Leon a facut inginerie inversa atat cat a fost posibil), nu ceva generalizat.

[tramfan]

Am înțeles! Deci specialiștii știau ce trebuie făcut, dar nu aveau resurse să facă reparațiile, corect?

[Radu Bialus]

Categoric!... Stiau si gaseau solutii ingenioase de supravietuire, dupa caz!...

[LVF]

[Radu Bialus]

"Fake news"... Nu vreti sa va cumintiti, vad... Sitti cum se combat in progresism feicniuzurile, nu?!...

[LVF]

Tramvaiele acestea ar fi circulat si in ziua de azi daca nu spargeau bani pe un e-ticketing cu multe probleme de functionare,sisteme antipalire intre tramvaie si autobuze care nu fac mare lucru sau consuma mai mult curent,si alte prostii de AC-uri si la 10,000 de leuti bucata pentru rulote.
La mascota aia cati bani au cheltuit???Nu stie nimeni in ziua de azi.